EDU.STOMATOLOGIE

Patologia orală – ce presupune și care sunt semnele pe care trebuie să le avem în vedere

Articol de Dr. Cosmin Ioan Faur Specialist chirurgie buco-maxilo-faciala Stomatologie generala

Patologia orală reprezintă domeniul medical care se ocupă cu identificarea și tratarea bolilor și leziunilor care afectează cavitatea bucală, inclusiv dinții, gingiile, limba și mucoasa bucală. Această ramură comună a stomatologiei și chirurgiei orale și maxilo-faciale include atât diagnosticul patologiilor comune, cum ar fi cariile dentare și gingivitele, cât și a unora mai serioase și complexe, cum ar fi leziunile care pot reprezenta primul semn de cancer oral.

Patologia orală are în vedere diagnosticul și tratamentul acelor boli care apar la nivelul gurii, fie din cauză locală, fie de cauză generală, dar cu implicații la nivelul cavității orale. De exemplu, anumite boli sistemice (sau generale), cum ar fi diabetul sau bolile autoimune, pot provoca simptome (sau modificări) care se manifestă în cavitatea bucală.

Atât stomatologii generaliști, cât și cei specializați în chirurgie orală sunt specialiștii care se ocupă de identificarea și tratarea acestor afecțiuni. Pentru un diagnostic cât mai precis, examenul clinic oral  poate fi completat de investigații radiologice și imagistice, în unele cazuri de biopsii, pentru a pune un diagnostic corect și a putea oferi schema de tratament potrivită. 

Care sunt cel  mai des întâlnite afecțiuni în patologia orală?

Cele mai frecvente afecțiuni întâlnite la nivelul cavității bucale cuprind leziunile aftoase (de diverse cauze: dezechilibre ale microflorei locale sau intestinale, trauma, arsurile termice sau chimice, etc) și leziunile infecțioase, precum herpesul sau candidoza orală, specifice pentru vârstnicii cu proteze, persoanele imunocompromise sau chiar persoanele sănătoase care prezintă o modificare temporară a reactivității imune. 

Cum se realizează diagnosticarea afecțiunilor ce apar la nivelul mucoasei bucale? 

Leziunile de la nivelul cavității orale sunt de cele mai multe ori diagnosticate prin examenul clinic, însă, uneori este nevoie de examinări complementare. Printre acestea, specialistul (fie el stomatolog sau chirurg) poate cere realizarea unor investigații precum: exsudatul oral și orofaringian pentru leziunile infecțioase, analize de sânge sau chiar biopsia unei leziuni, în cazul afecțiunilor cu aspect tumoral sau suspecte de a avea o componentă imunologică. 

Este important de menționat că vizita în cabinetul medicului stomatolog pentru realizarea examenului oral nu este un motiv de îngrijorare. Procedura este una neinvazivă, fără durere și se realizează în doar câteva minute. 

Manifestări clinice – la ce semne trebuie să fim atenți pentru a depista din timp posibilele afecțiuni orale?

În ceea ce privește identificarea afecțiunilor de patologie orală, trebuie reținut faptul că orice leziune, indiferent de aspectul său, care nu se vindecă de la sine sau cu medicație în două săptămâni, trebuie adresată cât mai rapid specialistului în chirurgie orală. 
De asemenea, orice leziune care produse durere sau limitează alimentația sau hidratarea trebuie adresată medicului stomatolog cât mai rapid, pentru a preveni dezechilibre hidroelectrolitice (dezechilibru între apa și sărurile din organism). Aceste dezechilibre pot altera starea generală a pacientului și pot reduce capacitatea funcțională a acestuia. În această categorie se încadrează aftele și herpesul. 

Abordarea multidisciplinară în diagnosticarea și tratamentul patologiilor orale

Pentru că afecțiunile din sfera patologiilor orale pot avea adesea un impact asupra altor organe sau sisteme din corp, diagnosticarea și tratamentul acestora implică colaborarea între medici din cadrul mai multor specialități, pentru o abordare corectă și completă.   

Astfel, primii specialiști care văd leziunile sunt fie medicii stomatologi, fie medicii de familie, reprezentând primul pilon în diagnosticarea afecțiunilor. Ulterior, aceștia trimit mai departe pacienții către specialiștii în chirurgie oro-maxilo-facială care vor pune diagnosticul. 

De asemenea, medicii specialiști în endocrinologie, care prescriu medicamente din clasa bisfonaților, pentru osteoporoză, sau specialiștii în oncologie care prescriu chimioterapie, trebuie să recomande pacienților vizita la medicul stomatolog sau la chirurgul oro-maxilo-facial pentru înlăturarea tuturor focarelor de infecție la nivel dentar înainte de începerea oricărei cure terapeutice. 

De asemenea, pentru afecțiunile orale de natură oncologică (cancere), reabilitarea orală a pacientului este extrem de importantă pentru a asigura o calitate cât mai bună a vieții după tratament. Din acest motiv, medicul stomatolog are un rol activ în etapa de reabilitare, prin construcția și montarea de proteze, tratarea cariilor de iradiere și efectuarea controalelor periodice. 

Identificarea timpurie a simptomelor și leziunilor din cavitatea orală care nu se vindecă după o perioadă de două săptămâni sau a celor care provoacă durere, este esențială pentru prevenirea complicațiilor grave și pentru asigurarea unui tratament adecvat. Abordarea multidisciplinară, care implică colaborarea între stomatologi, chirurgi oro-maxilo-faciali și alți specialiști, este, de asemenea, fundamentală pentru un diagnostic precis și tratament eficient, care poate asigura o bună calitate a vieții pentru pacienți. 

Bibliografie

  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9809440/ 
  • https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35426641/ 
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9168324/ 
  • https://www.hillcountryoralsurgery.com/when-should-you-get-an-oral-pathology-screening/