In plus, pigmentii si alti compusi din anumite alimente si medicamente pot schimba culoarea urinei.
Sfecla, fructele de padure si fasolea se numara printre alimentele care modifica culoarea urinei. De asemenea, multe medicamente eliberate fara prescriptie medicala sau pe baza de reteta pot modifica culoarea urinei in rosu, portocaliu sau albastru-verzui.
Totusi, o culoare neobisnuita a urinei poate fi un semn de boala. De exemplu, urina maro inchis poate fi un semn al unei boli de ficat, cum ar fi hepatita virala acuta sau ciroza, care determina aparitia icterului. Icterul reprezinta coloratia galbena a pielii si mucoaselor (albul ochilor) ca urmare a impregnarii acestora cu bilirubina, un pigment biliar. Prezenta de bilirubina in urina este raspunzatoare de culoarea inchisa a acesteia. Un alt exemplu este urina de culoare rosie ca urmare a prezentei sangelui (hematurie). De exemplu, cancerul vezicii urinare determina culoarea caracteristica rosu-viu a urinei. Urina verde poate fi un semn al unei infectii urinare.
Mergi la medic daca modificarea culorii urinei nu se datoreaza unui medicament nou sau unui aliment pe care l-ai consumat recent, in special daca schimbarea se mentine mai mult de o zi. Daca urina contine sange este important sa fii investigat pentru aflarea cauzei. In unele cazuri, ti se va recomanda sa fii consultat de catre un medic specializat in afectiuni ale tractului urinar - medic specialist urolog sau nefrolog. Tratamentul va depinde de afectiunea care a cauzat modificarea culorii urinei.
Culoarea normala a urinei
Culoarea galbena a urinei se datoreaza unui pigment galben denumit urobilina (sau urocrom) care este un produs de degradare a hemului, o componenta a hemoglobinei din celulele sanguine rosii care transporta oxigenul la celule. Mai exact, initial hemul este degradat formandu-se biliverdina si apoi bilirubina, un compus galben-portocaliu. Bilirubina este apoi excretata sub forma de bila si este degradata in continuare de microbii prezenti in intestinul gros formandu-se urobilinogenul. O parte din acesta ramane in intestinul gros, ceea ce va da materiilor fecale culoarea normala maronie, iar o alta parte este reabsorbita in sange si apoi excretata prin rinichi in urina. Cand urobilinogenul este expus la aer, acesta este oxidat formandu-se urobilina care da urinei culoarea galbena.
Culoarea normala a urinei variaza de la galben deschis - galben-pai - la galben-auriu, culoarea mierii. Aceasta variatie normala fluctueaza, in general, in functie de aportul de lichide si de debitul de urina. Lichidele baute dilueaza pigmentul galben din urina, astfel incat cu cat bei mai mult, cu atat urina este mai deschisa la culoare (galben pai sau fara culoare). Lipsa aportului de lichide, ca de exemplu, dupa somn sau cand nu bei suficiente lichide, reduce continutul de apa al urinei, concentrand astfel urobilina si producand o culoare mai inchisa a urinei (portocalie).
Deshidratarea severa poate determina ca urina sa aiba culoarea chihlimbarului.
Culoarea anormala a urinei
O culoare anormala a urinei poate fi: portocalie, roz, rosie, maronie, neagra, albastra, verde, violet sau alba. O culoare modifcata a urinei nu inseamna neaparat ceva serios. Culoarea anormala a urinei este frecvent cauzata de medicamente sau de anumite alimente sau coloranti alimentari. Totusi, in unele cazuri, modificarile culorii urinei pot fi cauzate de anumite boli.
Factori de risc
Factorii care cresc riscul de boli care pot afecta culoarea urinei sunt:
- Varsta. Cancerul de vezica urinara si cancerul de rinichi care pot provoca prezenta de sange in urina (hematurie) cu modificarea in rosu a culorii urinei, sunt mai frecvente la persoanele in varsta. Barbatii cu varsta peste 50 de ani pot avea ocazional sange in urina din cauza unei glande prostate marite (hiperplazia benigna de prostata).
- Istoric familial. Un istoric familial de cancer renal sau de vezica urinara sau de pietre la rinichi (litiaza renala) creste riscul de a avea aceste afectiuni care pot cauza prezenta de sange in urina.
- Exercitii fizice intense. Alegatorii de maraton sunt cei mai expusi riscului, insa oricine face un efort fizic intens poate suferi leziuni severe la nivelul muschilor scheletici (rabdomioliza) cu mioglobinurie care determina culoare rosie a urinei.
Exemple de urina anormala:
Urina portocalie
Urina portocalie poate sa apara in urmatoarele situatii:
- Medicamente. Cel mai adesea, modificarea in portocaliu a culorii urinei se datoreaza unor medicamente. Cele mai frecvente astfel de medicamente sunt fenazopiridina, un antiseptic si analgezic al tractului urinar si rifampicina, un antibiotic folosit pentru tratamentul tuberculozei. Alte medicamentele care pot transforma culoarea urinei in portocalie sunt: sulfasalazina, warfarina (in absenta prezentei sangelui in urina), unele laxative si anumite medicamente pentru chimioterapie.
- Complexul de vitamine B si consumul in cantitate mare de morcovi pot modifica in portocaliu culoarea urinei care se poate insoti si de coloratia portocalie a pielii.
- Deshidratarea poate concentra urina facand-o mult mai inchisa la culoare, de la portocaliu pana la culoarea chihlimbarului, daca deshidratarea este severa.
- Boli. In unele cazuri, urina portocalie poate indica o boala la nivelul ficatului sau cailor biliare, mai ales daca exista si scaune de culoare deschisa.
Urina roz si rosie
Ca si in cazul coloratiei galbene normale a urinei, urina rosie poate varia in intensitate de la o culoare roz ca de limonada (roz deschis clar), la cea a supei de rosii (sangerare densa activa) pana la o culoare asemanatoare vinului merlot (cheag de sange care se lichefiaza).
Urina roz sau rosie poate fi cauzata de:
- Sange. Prezenta de sange in urina (hematuria) reprezinta cauza cea mai frecventa a culorii rosii a urinei. Afectiunile care pot provoca hematurie sunt variate si pot include, fara insa a se limita la acestea: infectiile de tract urinar, pietre la rinichi sau in vezica urinara, hiperplazia benigna de prostata (prostata marita), tumori canceroase si necanceroase la nivelul vezicii urinare si a rinichilor, chisturi renale, traumatisme renale. De asemenea, urina rosie se poate datora contaminarii urinei de catre sangele menstrual. Hematuria macroscopica (vizibila cu ochiul liber) necesita o evaluare aprofundata a cauzei datorita prognosticului prost asociat cu unele dintre afectiunile de mai sus.
- Hemoglobinuria. Hemoglobinuria este o conditie in care hemoglobina, proteina care transporta oxigenul in eritrocite (celule sanguine rosii) apare in concentratii anormal de mari in urina. Afectiunea este cauzata de hemoliza intravasculara excesiva, in care un numar mare de celule rosii sunt distruse in interiorul vaselor de sange, eliberand astfel hemoglobina libera in sange. Excesul de hemoglobina este filtrat de rinichi si excretat in urina, ceea ce determina culoarea rosie a urinii.
- Mioglobinuria. Asemanator hemoglobinuriei, mioglobinuria apare ca urmare a distrugerii miocitelor, celulelor din muschii scheletici (conditie denumita rabdomioliza). De exemplu, mioglobinuria poata sa apara dupa un accident rutier cu traumatism muscular prin strivire sau dupa un efort fizic intens, ceea ce va determina ca urina sa devina rosie sau maronie, asemanatoare cu culoarea bauturii coca-cola.
- Porfiria. Porfiria reprezinta un grup de boli genetice sau dobandite, rare, care rezulta dintr-o acumulare de substante chimice naturale care produc porfirina. Porfirinele sunt esentiale pentru functionarea hemoglobinei - o proteina din celulele rosii din sange care se leaga de porfirina si fier si transporta oxigenul catre organe si tesuturi. Termenul de „porfirie” provine din cuvantul grecesc „porphyra” care inseamna pigment rosu, facand referire la culoarea rosie sau rosu inchis spre brun pe care o capata urina unui bolnav cu porfirie acuta lasata in contact cu lumina soarelui la temperatura ambientala.
- Medicamente. Numeroase medicamente pot cauza modificarea culorii urinei in rosu. Ca si in cazul urinei portocalii, medicamentele frecvent implicate sunt: fenazopiridina si rifampicina, care pot transforma culoarea urinei, dar si a lacrimilor si altor fluide ale corpului in portocaliu-roscat. Alte medicamente sunt: fenitoina, clorpromazina, tioridazina, senna si laxativele care contin compusul fenolftaleina. De asemenea, intoxicatia cu mercur sau cu plumb poate cauza colorarea urinei in rosu.
- Alte cauze benigne. Ingestia anumitor alimente care contin pigmenti rosii, ca de exemplu consumul unei cantitati mari de sfecla rosie, mure si rubarba, poate cauza culoarea rosie a urinei, determinand „false” hematurii.
Urina maro
Urina maro poate rezulta ca urmare a urmatoarelor conditii:
- Alimente. Consumul unor cantitati mari de fasole, rubarba sau aloe poate cauza modificarea culorii urinei in maro inchis.
- Medicamente. Mai multe medicamente pot determinarea inchiderea la culoare a urinei, ca de exemplu medicamentele antimalarice clorochina si primachina, antibioticele cum sunt metronidazolul si nitrofurantoina, laxativele care contin scoarta de cascara (crusin american) sau senna si metocarbamolul, un relaxant muscular.
- Boli. Unele afectiuni ale ficatului si rinichilor si unele infectii ale tractului urinar pot transforma culoarea urinei in maro inchis. Un exemplu clasic este urina maronie din necroza tubulara acuta, o boala renala care se caracterizeaza printr-o distrugere a celulelor care marginesc tubulii renali ca urmare a agresiunii unor medicamente, substante toxice sau a socului, cu aparitia insuficientei renale acute. O alta cauza serioasa de urina maronie este insuficienta hepatica cu niveluri circulante crescute de bilirubina, care poate fi evidenta mai intai sub forma de icter cu ingalbenirea pielii si a sclerei (albului ochilor). O cauza rar raportata, dar grava, a urinei maro sau chiar negre este melanomul metastatic, un tip de cancer de piele in care melanocitele metastazeaza in tractul urinar si se elimina in urina.
- Efort fizic intens. Leziunile musculaturii scheletice din cauza exercitiilor extreme pot cauza modificarea culorii urinei in rosu sau maron si afectarea rinichilor.
Urina neagra
Culoarea neagra a urinei poate proveni din aceleasi cauze care determina urina rosie sau maro, in functie de concentratia urinei si de intensitatea modificarii culorii. Alte cauze ale urinei negre sunt:
- Medicamente. Exemple sunt: laxativele derivate din frunzele de senna si scoarta de cascara, precum si sorbitolul, folosit in mod obisnuit ca indulcitor artificial. Alfa-metildopa si L-dopa, ingestia de iod sau intoxicatia cu fenol sau cu cupru au fost, de asemenea, asociate cu culoarea neagra a urinei. Metocarbamolul, un relaxant al muschilor scheletici, poate modifica culoarea urinei, care variaza de la albastru sau verde la negru, in functie de concentratia urinei.
- Boli. Melanomul metastatic poate determina urina neagra. O alta afectiune care schimba in negru culoarea urinei este alcaptonuria care este denumita si „boala urinei negre”. Alcaptonuria este o afectiune genetica rara in care apare acumularea in exces a unui produs toxic in sange care apoi este excretat in urina. De asemenea, porfiria poate produce urina rosie sau maro care poate deveni neagra dupa expunerea la lumina soarelui.
Urina violet
Urina violet este rara. Posibile cauze sunt:
- Porfiria. Asemanator si altor culori anormale ale urinii, porfiria poate cauza schimbarea culorii urinei in violet ca urmare a expunerii la lumina soarelui.
- Sindromul pungii urinare violet este cauzat de prezenta unor bacterii care coloreaza in violet cateterul si punga de drenaj urinar.
Urina albastra sau verde
Urina albastra sau verde poate fi cauzata de:
- Coloranti. Unii coloranti alimentari artificiali intens colorati pot cauza urina verde. De asemenea, cantitati mari de sparanghel sau lemn dulce negru modifica colorarea urinei in verde. Colorantii utilizati pentru unele investigatii ale functiei rinichilor si vezicii urinare, ca de exemplu albastru de metilen sau carmin indigo pot transforma urina in albastru.
- Medicamente. Anumite medicamente produc urina albastra sau verde, ca de exemplu amitriptilina, indometacin, propofol, prometazina, cimetidina si metoclopramid.
- Boli. Hipercalcemia familiala benigna, o boala mostenita rara, este uneori denumita sindromul scutecului albastru, deoarece copiii cu aceasta afectiune au urina albastra. Urina verde apare uneori in anumite infectii ale tractului urinar cauzate de bacteria Pseudomonas.
Urina alba
Urina alba, denumita si albinurie, se datoreaza cel mai frecvent sedimentului urinar. Prezenta cristalelor minerale (de exemplu, rezultate din precipitarea calciului sau a fosfatului) poate cauza urina alba sau cu aspect de zapada. Alte cauze ale urinei albe sunt:
- Infectia urinara. De exemplu, infectia fungica a tractului urinar determina adesea un sediment alb ca urmare a prezentei in sine a ciupercii Candida albicans sau ca urmare a piuriei rezultate (prezenta de leucocite in urina). In mod similar, o infectie bacteriana substantiala poate cauza piurie cu urina alba, ca de exemplu in tuberculoza renala.
- Drenajul limfatic in tractul urinar sau chiluria, este o alta cauza de colorare alba a urinei.
- Mucusul in urina poate cauza, de asemenea, culoare alba.
Cand sa mergi la medic
Mergi la un consult la medic atunci cand observi:
- Orice culoare anormala a urinei care nu poate fi explicata si nu dispare dupa o zi
- Sange vizibil in urina, chiar si o singura data. Urina cu sange (hematuria) este frecventa in infectiile de tract urinar si in litiaza renala (pietre la rinichi). Aceste afectiuni determina frecvent durere. Sangerarea nedureroasa ar putea semnala o problema mai grava, cum este cancerul renal sau de vezica urinara.
- Urina inchisa la culoare, portocalie sau maronie. Daca urina este inchisa la culoare - in special daca si scaunul este decolorat, iar pielea si albul ochilor (conjunctiva) sunt de culoare galbena, poate fi un semn de boala de ficat care se manifesta cu icter.
Diagnostic
Este recomandat ca initial sa mergi la un consult la medicul de familie sau la un medic internist. In unele cazuri, ti se va recomanda sa fii consultat de catre un medic specializat in afectiuni ale tractului urinar - medic specialist urolog sau nefrolog.
Este posibil ca medicul sa-ti puna urmatoarele intrebari, cum ar fi:
- De cat timp ai observat modificarea culorii urinei?
- Ce culoare are urina? Culoarea se modifica de-a lungul zilei?
- Modificarea culorii urinei este tot timpul sau numai uneori?
- Ai obsevat sange sau cheaguri de sange in urina?
- Ai observat si un miros neobisnuit al urinei?
- Urinezi mai mult sau mai rar decat de obicei?
- Ai dureri in timp ce urinezi?
- Ti s-a schimbat apetitul? Ai pierdut in greutate fara sa iti propui asta?
- Iti este sete mai mult decat de obicei?
- Ce medicamente, vitamine sau alte suplimente iei?
- Ce alimente ai mancat atunci cand ai observat modificarea culorii urinei?
- Ce afectiuni ai, inclusiv bolile pentru care esti tratat, precum si care este istoricul medical familial de cancer de rinichi sau de vezica urinara?
- Fumezi sau ai fumat? Ai lucrat in mediu cu noxe toxice?
Medicul va efectua un examen fizic si va recomanda efectuarea unor analize de sange si a unor investigatii pentru a gasi cauza modificarii culorii urinei. Aceste teste pot fi:
- Analize de sange care masoara nivelul creatininei si al ureei - produsi de degradare care se acumuleaza in sange atunci cand rinichii nu functioneaza normal, inclusiv teste ale functiei hepatice si pentru diagnosticul diabetului
- Sumarul de urina (biochimie si sediment urinar)
- Urocultura
- Ecografia de rinichi si vezica urinara
- Uro CT si Uro RMN
- Cistoscopia
- Examen citologic urinar
Tratament
Cand este necesar, tratamentul va depinde de afectiunea care a cauzat modificarea culorii urinei.
Stil de viata - ce poti face tu
Cand nu bei suficiente lichide si esti deshidratat, urina devine mai concentrata si mai inchisa la culoare. Daca se intampla acest lucru, este nevoie sa bei mai multe lichide. Aceasta recomandare este cu atat mai importanta cu cat pierderea de lichide prin transpiratie este mai mare, ca de exemplu in zilele calduroase de vara sau atunci cand efectuezi un efort fizic intens. De exemplu, daca faci sport si transpiri mult, ar trebui sa bei apa mai frecvent, atat inainte, in timpul, cat si dupa activitatea fizica.
Cata apa ar trebui sa bei in fiecare zi? Este o intrebare simpla, fara un raspuns usor de formulat. Studiile au emis recomandari diferite de-a lungul anilor. Nevoile de apa ale unei persoane depind de multi factori, ca de exemplu de starea sa de sanatate, de cat de activ este si de mediul in care locuieste.
Academia Americana de Medicina recomanda un consum de lichide de aproximativ 3.7 litri pentru barbati, ceea ce corespunde cu 15 pahare de 240 ml, respectiv 2.7 litri pentru femei sau 11 pahare. Aceste recomandari acopera lichidele din apa, alte bauturi si alimente.
Aproximativ 20% din consumul zilnic de lichide provine de obicei din alimente, iar restul din bauturi.
Pentru a preveni deshidratarea si a-i asigura corpului lichidele de care are nevoie, alege apa ca bautura preferata. Este recomandat sa bei un pahar cu apa:
- La fiecare masa si intre mese
- Inainte, in timpul si dupa activitatea fizica
- Cand iti este sete
Asigura-te ca bei suficiente lichide zilnic pentru a fii hidratat. Cantitatea de lichide pe care o consumi este probabil adecvata daca nu ai senzatia de sete si urina produsa este deschisa la culoare, galben-pai.
Aici poti vedea un infografic despre culorile urinei.
Surse de informatie:
www.emedicine.medscape.com
www.msdmanuals.com
www.mayoclinic.org
www.health.clevelandclinic.org
www.medlineplus.gov
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor