Hiperplazia benigna de prostata (HBP) – cunoscuta si ca marirea glandei prostate (hipertrofia benigna de prostata sau adenom de prostata) – este o afectiune frecventa in randul barbatilor mai in varsta. Marirea in dimensiuni a glandei prostate poate sa provoace simptome de disconfort urinar, precum blocajul (obstructia) fluxului urinar din vezica urinara, dar si probleme ale vezicii urinare, probleme ale tractului urinar sau probleme renale.
Exista o serie de tratamente eficiente pentru marirea prostatei – de la medicamente la tratamente minim-invazive sau interventie chirurgicala. Pentru a stabili cea mai buna optiune de tratament, medicul va analiza simptomele, dimensiunea prostatei, precum si alte afectiuni pe care le ai.
Simptome
Severitatea simptomelor la persoanele cu glanda prostata marita variaza, insa exista tendinta ca simptomele sa se agraveze treptat in timp. Semnele si simptomele HBP frecvente sunt:
- Nevoia frecventa si stringenta de a urina
- Cresterea frecventei urinarilor pe timpul noptii (nicturie)
- Dificultati/ezitare in a incepe urinarea
- Flux urinar slab sau flux urinar cu intreruperi sau intermitent
- Senzatie de golire incompleta
- Incapacitatea de a goli complet vezica
Semne si simptome mai putin frecvente pot fi:
- Infectii repetate de tract urinar
- Incapacitatea de a urina
- Prezenta de sange in urina
Dimensiunea prostatei nu determina in mod necesar severitatea simptomelor. Unii barbati cu prostata relativ marita pot avea simptome importante, in timp ce unii barbati cu prostata foarte marita pot avea doar simptome urinare minore. La unii barbati, simptomele se stabilizeaza in final si pot chiar sa se amelioreze in timp.
Alte cauze posibile ale simptomelor urinare
Afectiunile care pot determina simptome similare cu acelea provocate de prostata marita sunt:
- Infectia de tract urinar
- Inflamatia prostatei (prostatita)
- Ingustarea uretrei (strictura uretrala)
- Cicatrizarea capului vezicii urinare ca urmare a unei interventii chirurgicale anterioare
- Calculi la nivelul vezicii urinare sau calculi renali (litiaza renala, numita popular “pietre la rinichi”)
- Probleme la nivelul nervilor care controleaza vezica urinara
- Cancer de prostata sau de vezica urinara
Cand sa mergi la medic
Daca ai probleme la urinare, cere sfatul medicului. Chiar daca simptomele urinare pe care le ai nu sunt suparatoare, este important sa identifici sau sa excluzi orice cauza preexistenta. Lasate netratate, problemele urinare pot determina obstructia tractului urinar. Daca nu poti urina, cere ajutor medical imediat.
Cauze
Glanda prostata este situata sub vezica urinara. Canalul care transporta urina din vezica prin penis (canal numit uretra) trece prin centrul prostatei. Cand prostata se mareste, pune presiune si apasa pe uretra, incepand sa blocheze fluxul urinar. Majoritatea barbatilor prezinta cresterea continua a prostatei de-a lungul vietii. In multe dintre cazuri, aceasta crestere continua mareste prostata suficient incat sa determine simptome urinare sau sa blocheze fluxul urinei. Nu se cunoaste cu exactitate ce anume determina marirea in dimensiuni a prostatei. Poate fi provocata de modificarile in echilibrul hormonilor sexuali produse pe masura ce barbatii inainteaza in varsta.
Factori de risc
Factorii de risc pentru cresterea in dimensiuni a prostatei pot fi:
- Varsta. Marurea glandei prostate rareori determina semne si simptome la barbatii sub 40 de ani. Aproximativ o treime dintre barbati experimenteaza simptome moderate spre severe in jurul varstei de 60 de ani si aproximativ jumatate cand ajung la 80 de ani.
- Istoricul familial. Daca ai o ruda de sange (tatal sau fratele) care are probleme cu prostata, creste probabilitatea ca si tu sa ai astfel de probleme.
- Diabetul si bolile cardiovasculare. Studiile arata ca diabetul, precum si bolile cardiovasculare si folosirea betablocantelor pot creste riscul de HBP.
- Stilul de viata. Obezitatea creste riscul de HBP, in timp ce miscarea poate reduce acest risc.
Complicatii
Complicatiile prostatei marite pot fi:
- Incapacitatea brusca de a urina (retentie urinara). Poti avea nevoie de un tub (cateter) introdus in vezica pentru ca urina sa se scurga. Unii dintre barbatii care se confrunta cu problema prostatei marite au nevoie de interventie chirurgicala pentru a ameliora retentia urinara.
- Infectiile de tract urinar (UTI). Incapacitatea de a goli complet vezica poate creste riscul de infectie de tract urinar. Daca UTI se produc frecvent, poti avea nevoie de interventie chirurgicala pentru a indeparta o parte din prostata.
- Calculii de vezica urinara. Acestia sunt in general determinati de incapacitatea de a goli complet vezica urinara. Calculii pot produce infectie, iritarea vezicii urinare si obstructia fluxului urinar.
- Afectarea vezicii urinare. Daca nu s-a golit complet, vezica urinara se poate intinde si poate slabi in timp. Prin urmare, peretele muscular al vezicii nu se mai contracta optim, ceea ce face dificila golirea completa a vezicii.
- Afectarea renala. Presiunea la nivelul vezicii determinata de retentia urinara poate afecta direct rinichii sau poate permite infectiilor de la nivelul vezicii sa ajunga la rinichi.
Majoritatea barbatilor cu prostata marita nu dezvolta aceste complicatii. Totusi, retentia urinara acuta si afectarea renala pot reprezenta pericole la adresa sanatatii.
Prostata marita nu creste riscul de a dezvolta cancer de prostata, sustin specialistii.
Diagnostic
Medicul va incepe consultul adresandu-ti intrebari detaliate in legatura cu simptomele si va efectua examenul clinic. Consultul initial poate include:
- Examen rectal digital. Medicul introduce un deget in rect pentru a verifica daca prostata este marita.
- Analiza urinei (sumar de urina). O mostra de urina poate contribui la excluderea unei infectii sau a altor afectiuni care determina simptome similare.
- Analize de sange. Rezultatele pot indica probleme renale.
- Analiza de sange PSA (antigen specific prostatic). PSA este o substanta produsa de glanda prostata. Nivelurile PSA cresc in cazul in care ai prostata marita. Totusi, cresterile PSA pot sa apara si in urma unor proceduri recente, a infectiei, interventiei chirurgicale sau in caz de cancer de prostata.
Dupa aceea, medicul poate recomanda investigatii suplimentare pentru a obtine confirmarea diagnosticului de prostate marita si pentru a exclude alte afectiuni. Aceste investigatii pot fi:
- Test de flux urinar. Vei urina intr-un recipient atasat de un dispozitiv care masoara intensitatea si cantitatea fluxului urinar. Rezultatele determina in timp daca afectiunea se amelioreaza sau se agraveaza.
- Testul volumului rezidual post-mictiune. Acest test masoara daca iti poti goli vezica complet. Testul poate fi efectuat cu ajutorul unui ecograf sau prin introducerea unui cateter in vezica dupa ce ai urinat pentru a masura cata urina a ramas in vezica.
- Jurnalul de mictiune pe 24 de ore. Inregistrarea frecventei si a volumului urinei pot fi utile in special daca mai mult de o treime din mictionari se produc noaptea.
- Ecografie transrectala. Un ecograf este introdus in rect pentru a masura si evalua prostata.
- Biopsie de prostata. Ecograful transrectal ghideaza acele care sunt folosite pentru a recolta mostre de tesut (biopsii) de la nivelul prostatei. Examinarea tesutului ajuta medicul sa diagnosticheze sau sa excluda cancerul de prostata.
- Studii de flux urodinamic si de presiune. Un cateter este introdus prin uretra catre vezica urinara. Apa – sau, mai putin frecvent, aerul – este injectata usor in vezica urinara. Medicul poate ulterior sa masoare presiunea vezicii si sa stabileasca cat de bine functioneaza muschii vezicii. Aceste studii sunt folosite doar la barbatii in cazul carora sunt suspicionate probleme neurologice si la barbatii care au avut anterior interventie la nivelul prostatei si prezinta inca simptome.
- Cistoscopie. Un tub flexibil (cistoscop), prevazut in capat cu lumina este introdus in uretra, permitand medicului sa observe interiorul uretrei si al vezicii urinare. Inainte de test, ti se face un anestezic.
Tratament
O serie de tratamente sunt disponibile pentru prostate marita, de la medicamente la tratamente minim-invazive si interventie chirurgicala. Cea mai buna optiune de tratament depinde de o serie de factori precum:
- Dimensiunea prostatei
- Varsta pe care o ai
- Starea generala de sanatate
- Gradul de disconfort pe care il experimentezi
Daca simptomele sunt tolerabile, poti decide sa amani tratamentul si doar sa monitorizezi simptomele. In cazul unor barbate, simptomele se amelioreaza fara tratament.
Medicamentele: sunt cea mai frecventa optiune de tratament pentru simptomele usoare spre moderate ale prostatei marite. Acestea pot fi alfablocante, inhibitori ai enzimei 5-alfa reductaza sau o asociere de medicamente, dar trebuie administrate doar la recomandarea medicului.
Tratamentul minim-invaziv sau chirurgical – poate fi recomandat daca:
- Simptomele sunt moderate spre severe
- Medicamentele nu au ameliorat simptomele
- Ai obstructie de tract urinar, calculi de vezica biliara, sange in urina sau probleme renale
- Preferi tratamentul definitiv
Tratamentul minim-invaziv sau chirurgical nu este o varianta daca:
- Ai infectie de tract urinar netratata
- Ai strictura uretrala
- Ai istoric de terapie cu radiatii pentru prostate sau interventie la nivelul tractului urinar
- Ai o tulburare neurologica, precum boala Parkinson sau scleroza multipla
Orice procedura de prostata poate determina reactii adverse. In functie de procedura aleasa, complicatiile pot fi:
- Lichidul seminal se intoarce spre vezica urinara in loc sa iasa prin penis in timpul ejacularii (ejaculare retrograda)
- Dificultate temporara la urinare
- Infectie de tract urinar
- Hemoragie
- Disfunctie erectila
- Foarte rar, pierderea controlului vezicii urinare (incontinenta)
Exista o serie de proceduri chirurgicale minim-invazive:
Rezectia transuretrala a prostatei (TURP)
Un endoscop (tub flexibil prevazut cu lumina) este introdus in uretra, iar chirugul indeparteaza totul mai putin portiunea externa a prostatei. TURP in general amelioreaza rapid simptomele si majoritatea barbatilor au un flux urinar puternic imediat dupa procedura. Dupa TURP, probabil ca vei avea nevoie temporar (cateva zile) de un cateter (sonda uretro-vezicala) pentru a goli vezica.
Incizia transuretrala a prostatei (TUIP)
Un endoscop (prevazut cu lumina) este introdus in uretra, iar chirurgul face una sau doua taieturi (incizii) la nivelul glandei prostate – astfel, urina trece mai usor prin uretra. Aceasta interventie chirurgicala poate fi o optiune daca ai glanda prostata marita putin sau moderat, in special daca ai probleme de sanatate care fac alte interventii chirurgicale sa fie prea riscante.
Termoterapie transuretrala cu microunde (TUMT)
Medicul introduce un electrod special prin uretra pana la zona prostatei. Energia cu microunde a electrodului distruge portiunea interna a prostatei marite, ingustand-o si facilitand fluxul urinei. TUMT poate doar partial sa amelioreze simptomele si poate trece ceva timp pana sa observi rezultate. Aceasta interventie este folosita in general doar pe prostate mici in conditii speciale, deoarece poate fi necesara o noua interventie.
Ablatia transuretrala cu ace (TUNA)
In cadrul acestei proceduri, un endoscop este introdus prin uretra permitand medicului sa aseze acele la nivelul glandei prostate.Undele radio trec prin ace, incalzind si distrugand tesutul prostatei care blocheaza fluxul urinar. TUNA poate fi o optiune in anumite cazuri, insa aceasta procedura este rar folosita in prezent.
Terapia cu laser
Un laser incarcat energetic distruge sau indeparteaza tesutul prostatic crescut in exces. Terapia cu laser in general amelioreaza simptomele imediat si are reactii adverse mai reduse decat interventia chirugicala nonlaser. Terapia cu laster poate fi folosita la barbatii care nu ar trebui sa aiba alte proceduri din cauza ca iau anticoagulante. Optiunile pentru terapia cu laser includ: proceduri de ablatie, proceduri enucleative, embolizare, prostatectomie deschisa sau asistata de robot.
Ingrijirea ulterioara
Aceasta va depinde de tehnicile specifice folosite pentru tratarea prostatei marite. Medicul poate recomanda limitarea ridicarii de greutati si exercitiul fizic intens timp de sapte zile daca ai efectuat ablatie cu laser, ablatie transuretrala cu ace sau terapie transuretrala cu microunde. Daca ai avut prostatectomie deschisa sau asistata de robot, poate fi nevoie sa limitezi activitatea timp de sase saptamani.
Remedii de stil de viata
Iata cateva sfaturi pentru a controla simptomele prostatei marite:
- Limiteaza consumul de lichide seara. Nu bea nimic cu 1-2 ore inainte de culcare pentru a evita drumurile nocturne la toaleta.
- Limiteaza cofeina si alcoolul. Acestea pot creste productia de urina, pot irita vezica urinara si agrava simptomele.
- Limiteaza administrarea de decongestionante sau antihistaminice. Aceste medicamente strang muschii din jurul uretrei responsabili cu controlul fluxului urinar si fac dificila urinarea.
- Mergi la baie cand simti nevoia. Daca astepti prea mult, muschii vezicii se supratensioneaza si pot afecta vezica.
- Programeaza vizitele la baie. Incearca sa urinezi la ore fize – la fiecare 4-6 ore in timpul zilei – pentru a “antrena din nou” vezica. Acest lucru este in special util daca te confrunti cu severe urinari frecvente.
- Adopta o alimentatie sanatoasa. Obezitatea este asociata cu prostate marita.
- Mentine-te activ. Lipsa miscarii contribuie la retentia urinara. Chiar si putina miscare poate reduce problemele urinare determinate de prostata marita.
- Urineaza – si apoi urineaza din nou cateva clipe mai tarziu. Aceasta practica se mai numeste si evacuare dubla.
- Mentine o temperatura calda in incapere. Temperaturile reci pot determina retentive de urina si cresc nevoia de a urina.
Surse de informatie: