Biopsia

Asa cum am mentionat mai sus, biopsia este singura modalitate de a diagnostica majoritatea tipurilor de cancer. Testele imagistice precum ecografiile, radiografiile, scanarile CT si RMN ajuta la identificarea zonelor sau tesuturilor anormale, insa nu pot face diferenta intre celulele canceroase si cele necanceroase.
Exista mai multe tipuri de biopsii. In functie de marimea, forma si localizarea tesutului suspect, medicul stabileste si tipul de biopsie necesar. 

Multe biopsii sunt clasificate in functie de instrumentul folosit pentru a preleva proba de tesut sau tinand cont de tehnologia imagistica utilizata in timpul procedurii. Biopsiile pot fi realizate concomitent cu anumite investigatii imagistice, cum ar fi ecografia, tomografia computerizata (CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). 

Tipuri de biopsii in functie de localizarea afectiunii:

• Biopsia mamara. Procedura costa in prelevarea unei probe de tesut mamar, fie prin aspiratie cu ajutorul unui ac fin, fie printr-o interventie chirurgicala, pentru a stabili diagnosticul de cancer de san. De asemenea, medicii pot recomanda si biopsie mamara stereotaxica, sub ghidaj mamografic – o procedura controlata cu ajutorul mamografului, care permite prelevarea multiplelor fragmente de tesut mamar;
• Biopsia de maduva osoasa. Consta in utilizarea unui ac special pentru biopsie si o seringa pentru a obtine o proba mica de maduva osoasa. Procedura este folosita pentru a diagnostica cancerele de sange, tulburarile de sange si alte afectiuni hematologice;
• Conizatia. Numita si biopsie de col uterin sau chiuretaj biopsic, procedura consta in indepartarea tesutului anormal din colul uterin. Ajuta in stabilirea diagnosticului de cancer de col uterin sau displazie cervicala, o leziune precanceroasa care ar putea evolua in cancer;
• Biopsia hepatica. Consta in recoltarea unei portiuni mici de tesut hepatic, pentru a depista cancerul hepatic sau o inflamatie hepatica. Exista 3 tipuri de punctie hepatica, dintre care cea mai frecvent utilizata este biopsia hepatica percutana;
• Biopsia osoasa. Se recomanda dupa o evaluare imagistica completa si complexa a tumorii osoase, pentru a stabili calea de abord, zona de biopsiat, precum si planul de tratament personalizat; 
• Biopsia de prostata. Se recomanda de obicei dupa determinarea antigenului specific prostatic (PSA), pentru a confirma sau infirma un diagnostic de cancer de prostata. Poate fi realizata prin mai multe metode, dureaza aproximativ 10 minute si este, de obicei, nedureroasa;
• Biopsia de tiroida. Ajuta in stabilirea diagnosticului de certitudine a cancerului tiroidian si poate fi realizata prin 2 metode: prin aspiratie cu ajutorul unui ac fin, in mediu lichid (recomandata in special nodulilor ai mici de 3 mm) si biopsia core-needle;
• Biopsia pulmonara. Este recomandata pentru evaluarea unei anomalii la nivelul plamanilor, observata la radiografie sau CT pulmonar, pentru diagnosticarea unei infectii pulmonare, precum si confirmarea sau infirmarea cancerului pulmonar.
• Biopsia ganglionului limfatic santinela: Aceasta procedura este realizata la persoanele care au un diagnostic de cancer, pentru a vedea cat de mult s-au extins celulele canceroase si daca au invadat organele invecinate.

Tipuri de biopsii in functie de tehnica si instrumentarul medical folosite:

• Biopsia chirurgicala. Poate fi incizionala sau excizionala si consta in realizarea unor incizii pentru a indeparta o proba sau intregul tesut suspect. Biopsiile prin excizie implica indepartarea tesutului anormal, in timp ce biopsiile prin incizie constau in prelevarea de mostre de tesut.
• Biopsia endoscopica. Se realizeaza cu ajutorul unui endoscop, un tub subtire, flexibil, care are atasata o cameră. Cateva exemple de biopsii endoscopice: bronhoscopia, colonoscopia, cistoscopia, laringoscopia sau toracoscopia.
• Biopsia cutanata. Consta in prelevarea probelor de tesut, prin razuirea celulelor de la nivelul straturilor superioare ale pieli cu ajutorul unei lame chirurgicale speciale. 
• Biopsia lichida. Se realizeaza prin recoltarea unei probe de sange, care este ulterior analizata pentru a determina celule canceroase sau ADN-ul celulelor canceroase;
• Biopsia cu ac. Se foloseste pentru a extrage celule, lichid sau tesuturi din diferite organe. Este recomandata atunci cand testele imagistice detecteaza diferite caracteristici anormale la nivelul unui nodul.
• Biopsia “pumn”. Numele vine de la instrumentul special folosit pentru prelevarea probelor, si anume un dispozitiv circular, cu ajutorul caruia este indeparta o portiune circulara de tesut. Este frecvent utilizata in diagnosticarea afectiunilor cutanate. 

Este perfect normal sa simti teama sau anxietate inainte de o biopsie. Discuta cu medicul orice aspect te ingrijoreaza, astfel incat sa stii din timp la ce sa te astepti. Procedura difera in functie de tipul de biopsie de care ai nevoie, la fel si rcomandarile pe care trebuie sa le urmezi inainte de procedura.   

Biopsiile pot necesita o anumita pregatire din partea pacientului, cum ar fi pregatirea intestinului, dieta lichida sau interzicerea alimentelor solide si lichide cu cateva ore inainte de procedura. Este posibil sa trebuiasca sa intrerupi administrarea anumitor medicamente inainte de o biopsie, cum ar fi aspirina sau medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, dar si unele vitamine, suplimente sau remedii pe baza de plante.

De asemenea, medicul iti va explica si tipul de anestezie recomandat in cazul procedurii de care ai nevoie, astfel incat sa nu simti durere. Anestezia poate fi:

• Locala - amorteste o parte mica a organismului;
• Regionala - blocheaza durerea intr-o zona mai mare a organismului;
• Generala - adoarme pacientul in timpul procedurii. 

Exista diferite modalitati prin care medicii aleg sa faca o biopsie. Aceasta depinde de localizarea tesutului sau a lichidului care trebuie examinat. Scopul procedurii este de a preleva o mostra de tesut sau lichid (vezi mai sus tipurile de biopsii, n. red), astfel incat aceasta sa poata fi examinata la microscop pentru a identifica posibilele cauze ale modificarilor observate anterior, la testele ecografice sau radiologice. 

In timpul analizei anatomo-patologice, medicul va verifica atent tipul, forma si activitatea interna a celulelor tisulare din proba prelevata de tesut sau lichid si va intocmi ulterior raportul anatomo-patolog, care va ajuta la stabilirea diagnosticului de certitudine.

Timpul necesar pentru furnizarea rezultatelor unei biopsii poate varia, insa, de obicei, nu depaseste 2 saptamani. Exista si cazuri in care medicul anatomo-patolog transmite rezultatul unei biopsii in cateva minute, si anume in timpul unei interventii chirurgicale – spre exemplu, o operatie de indepartare a unei portiuni dintr-un san sau chiar a ambilor sani (mastectomie bilaterala, n. red.).

Orice procedura medicala care implica o incizie la nivelul pielii prezinta un risc de infectie sau sangerare. Cu cat incizia este mai mica, in special in cazul biopsiilor cu ac, cu atat riscul este mai mic. Medicul iti va explica in detaliu atat riscurile, posibilele complicatii care pot aparea, cat si beneficiile procedurii.

Printre riscurile care pot fi asociate unei biopsii amintim:

• Durere. Este normal ca pacientii sa resimta durere la locul inciziei. Mentionam ca durerile severe nu sunt normale, iar daca acestea apar trebuie contactat medicul; 
• Infectie. Este un risc relativ mic, dar exista. Te sfatuim sa anunti medicul daca zona in care a fost efectuata biopsia se umfla si devine rosie. Aceste simptome, alaturi de febra, pot indica o infectie;
• Sangerare excesiva. Rareori se intampla ca pacientii sa aiba sangerari abundente dupa o biopsie. Suna medicul daca locul inciziei sangereaza mai mult decat era de asteptat sau daca nu se vindeca;
• Reactii alergice. Se poate intampla sa apara anumite reactii alergice la nivelul pielii. Te sfatuim sa contactezi medicul daca observi ca pielea din jurul inciziei efectuate pentru biopsie devine rosiatica, este sensibila la atingere sau devine inflamata si iti provoca mancarimi.

Unul dintre cele mai cunoscute si circulate mituri legate de procedura de biopsie este acela conform caruia biopsia poate perturba celulele canceroase, determinand raspandirea lor catre alte organe. Aceasta convingere este complet neadevarata. Medicii imagisti si medicii chirurgi sustin ca nu exista nicio dovada concludenta care sa demonstreze ca biopsia ar cauza raspandirea celulelor canceroase. Biopsia este o procedura sigura si eficienta, utilizata la nivel mondial, pentru stabilirea diagnosticului de certitudine pentru numeroase tipuri de cancer.

Indiferent de tipul si natura ei, biopsia este o procedura stresanta si dificil de efectuat. La fel de grea sau poate chiar mai grea este perioada in care trebuie sa astepti rezultatele unei biopsii. Medicii nostri inteleg impactul unei astfel de proceduri si sunt pregatiti sa-ti raspunda la absolut toate intrebarile. 

Daca ti s-a recomandat o biopsie, incearca sa-ti amintesti ca este un test de care ai nevoie pentru a depista o eventuala problema. O recomandare de biopsie nu inseamna ca ai cancer sau o alta afectiune grava. 

In cazul in care rezultatele biopsiei confirma un posibil diagnostic de care te temeai, intelegem furtuna din sufletul si mintea ta. Stim ca nu este usor, insa te incurajam sa privesti aceste rezultate ca fiind un prim pas spre vindecare.

Surse:

• https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/15458-biopsy-overview
• https://www.nhs.uk/conditions/biopsy/
• https://www.webmd.com/cancer/what-is-a-biopsy
• https://www.radiologyinfo.org/en/info/biopgen
• https://www.cancer.org/cancer/diagnosis-staging/tests/biopsy-and-cytology-tests/biopsy-types.html
• https://www.healthline.com/health/biopsy
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cancer/in-depth/cancer/art-20046762
• https://www.cancercenter.com/diagnosing-cancer/diagnostic-procedures/biopsy

Autor:
Mirabela Gatila, Senior Medical Editor