Incidența ridicată a cazurilor face ca metodele de screening performante să permită identificarea leziunilor precanceroase sau canceroase în stadiul lor incipient, asimptomatice, crescând astfel șansele de vindecare. Astăzi se pune un mare accent pe abordarea preventivă prin investigații neinvazive imagistice mamare de rutină (ecografii, mamografii, examen RMN).
Reușita terapiei depinde fundamental de un diagnostic precis care poate fi obținut doar prin analiza anatomopatologică a unei probe de țesut obținut prin biopsie. Se poate spune că biopsia ghidată imagistic este primul pas spre vindecare, de acuratețea acestei investigații depinzând salvarea unei vieți.
Despre biopsia mamară. Tipuri de biopsii mamare
Atunci când sunt identificate formațiuni suspecte la nivelul țesutului mamar, biopsia ghidată imagistic este o etapă necesară pentru diagnosticarea corectă a nodulilor sau leziunilor, prin aceasta înțelegând prelevarea unor probe de țesut si analiza completa histopatologică și imunohistochimică.
Există mai multe metode și tehnici de biopsie mamară, fiecare având indicații specifice, cea mai cunoscută fiind biopsia sub ghidaj ecografic TRU-CUT core-needle biopsy (CNB).
Puncția biopsie ecoghidată mamară (TRU-CUT CNB) presupune recoltarea unui fragment de țesut de la nivelul tumorii primare sau/și de la nivelul ganglionilor axilari (sau supra-subclaviculari), modificați în sens patologic, folosind ecograful.
Punctia prin aspirație cu ac fin sub ghidaj ecografic este utilizată doar în cazul formațiunilor chistice (lichide) voluminoase, formațiuni benigne care necesită evacuare, drenare, cu scopul de a elimina discomfortul simțit de pacientă datorită dimensiunii chistului.
Biopsia ghidată mamografic stereotaxica sau 3D
Evoluția spectaculoasă a tehnicilor imagistice a făcut posibilă descoperirea leziunilor patologice, a displaziilor mamare maligne, cu mult înainte ca acestea să poată fi palpate.
În cazul microcalcificărilor, a asimetriilor sau a zonelor de distorsiuni arhitecturale mici, insesizabile la palpare sau nevizualizate la ecografie, biopsierea precisă este dificilă sau imposibilă prin utilizarea ghidajului ecografic. Soluția, în aceste situații, o reprezintă biopsia cu vacuum asistată (VAB) stereotaxică, ghidată mamografic.
Biopsia vacuum asistată sub ghidaj stereotaxic este o metodă complet controlată computerizat, care permite prelevarea multiplă de fragmente de țesut mamar atunci când la mamografie se observă microcalcificări sau distorsiuni arhitecturale de aspect incert, suspecte.
Stereotaxia este o procedură de localizare în spațiu a unei anomalii tisulare, în acest caz utilizându-se două incidențe mamografice pentru a permite computerului să localizeze microcalcificările în interiorul sânului, dar și pentru a evalua adâncimea și poziția acului, pentru o aspirație precisă și eficientă a țesutului care urmează să fie examinat în laborator.
Biopsia cu sistem vacuum a fost inventată încă din 1995 (de către un inginer și un radiolog). Este folosită pe scară largă în toată lumea, conform indicațiilor din ghidurile de practică medicală.
Avantajele si indicațiile biopsiei VAB stereotaxică
Un avantaj al biopsiei cu vacuum asistată sub ghidaj stereotaxic 3D este posibilitatea de a preleva mai multe fragmente de țesut mamar într-o cantitate suficientă pentru a fi corect analizate la investigații de laborator anatomopatologice – care stabilesc tipul malign sau benign al celulelor suspecte – dar și teste imunohistochimice necesare în stadializarea maladiei maligne și în stabilirea celei mai bune strategii terapeutice personalizate.
Se efectuează de obicei în urma unui examen mamografic care a evidențiat leziuni cu un anumit grad de incertitudine, având scor BIRADS 4, 5 sau uneori, în anumite situații chiar BIRADS 3.
Biopsia VAB stereotaxică elimină necesitatea repetării intervenției, oferă posibilitatea marcării exacte a locului de unde a fost prelevat țesutul și garantează cea mai mare acuratețe de diagnostic.
Biopsie terapeutică
Biopsia VAB stereotaxică nu are doar scop de diagnostic, ci și terapeutic, doar în anumite situații speciale, evitând intervențiile chirurgicale inutile.
Ghidajul computerizat permite, în anumite situații, excizia completă a anumitor leziuni mamare și este utilizată cu acest scop în cazuri atent selecționate de medicii radiologi specializați în senologie, conform ghidurilor medicale.
Cum decurge biopsia VAB stereotaxică pentru pacientă
Procedura are loc într-o singură sesiune, în regim ambulatorial. Medicul radiolog analizează dosarul medical al pacientei, cu precădere cel legat de imagistica sânului și face o scurtă anamneză.
Nu există o pregătire specială, în afara faptului că pacienta trebuie să comunice medicului dacă este în tratament cu medicamente anticoagulante sau are alte probleme de ordin hematologic. Pacientei i se explica întreaga procedură și completează un formular standard de consimțământ informat.
Biopsia sub ghidaj stereotaxic se efectuează sub anestezie locală. Prezintă așadar precauțiile normale legate de utilizarea anestezicelor convenite cu specialistul.
Există două posibilități diferite de execuție: tehnică cu stereotaxie în poziție șezând și tehnică cu stereotaxie asistată cu vacuum în poziție culcat; alegerea depinde în general de tipul de echipament utilizat, de situația clinică a pacientei, de localizarea microcalcificărilor, de decizia medicului și a echipei.
Pentru execuția în poziția culcat, pacienta este întinsă pe pat, pe o parte. Pentru execuția în poziție șezând, pacienta este pusă să stea în fața echipamentului, pe un fotoliu special. Radiogramele sunt luate pentru centrare, apoi se efectuează prelevarea propriu-zisă, cu verificări mamografice înainte, în timpul și după aceasta.
Procedura se efectuează printr- o singură înțepătură, prelevarea propriu–zisă de țesut având un timp scurt (cca 2 minute), fără a fi nevoie de multiple incizii și înțepături deosebit de traumatizante pentru paciente (asa cum se proceda în trecut, cu vechile tehnici care foloseau ace asemănătoare cu cele folosite în biopsia sub ghidaj ecografic). Țesutul prelevat prin aspirație se analizează la mamograf real time, printr-o radiografie de specimen, utilizând sistemul special al mamografului. Apoi țesutul recoltat prin aspirație vacuum este trimis la laborator pentru interpretare anatomopatologică și imunohistochimică. Disconfortul este minim și durează doar câteva minute.
Posibilitatea aspirației cu vacuum la sfârșitul procedurii reduce mult amploarea hematoamelor și frecvența sângerării. Prelevarea de probe poate fi efectuată cu ace speciale, de diferite tipuri și grosimi și acest lucru permite obținerea unui material suficient și de o calitate excelentă pentru examinarea histologică a leziunii suspectate.
Implantarea markerului tisular
La finalul procedurii medicul radiolog implantează un marker metalic în locul biopsiat. După implantarea markerului, va fi efectuată o mamografie specială pentru a confirma poziția acestuia.
Markerul este din titan, este mai mic decât o sămânță de susan, nu se simte, nu produce niciun fel de reacții organice, nu interferează cu procedurile imagistice de tip RMN. Rolul lui este unul foarte important, pentru că indică locul suspect care a fost biopsiat din țesutul mamar.
Markerul tisular (numit și clip) localizează aria biopsiată fiind foarte bine vizibil la ulterioarele examinări ecografice și mamografice. Clipul este util în cazul în care diagnosticul impune ca soluție de tratament terapia neoadjuvantă și chirurgicală. Cu ajutorul acestui marker, medicul chirurg va putea să localizeze precis intervenția și să realizeze o procedură conservatoare a sânului pentru că știe exact unde se află țesutul tumoral.
Marcajul ajută la follow-up-ul post biopsie și la evitarea repetării inutile a procedurii în același loc. Cliparea locului din care s-a recoltat țesut mamar pentru biopsie este o abordare care intră în standardul procedurii si este absolut obligatorie.
Riscuri și complicații
Riscurile asociate cu procedura sunt minime și rare. Acestea pot include sângerare locală, durere, vânătăi sau hematoame. În scopul diminuării disconfortului, la finalul intervenției, se aplică o pungă de gheață pentru a accelera absorbția oricăror hematoame și a ameliora senzația dureroasă.
În următoarele zile, poate apărea o ușoară jenă locală în zona de prelevare, precum și pete asemănătoare vânătăilor care coincid cu difuzia mică a sângelui în țesuturile din jurul punctului de recoltare.
Infecțiile și alte tipuri de complicații sunt extrem de rare. În general, cel mai intens disconfort este resimțit de femeile care au suferit deja o operație în zona identificată, din cauza prezenței cicatricilor și a țesuturilor mai compacte.
Procedura nu lasă cicatrici, nu necesită sutură, iar pacienta se poate întoarce la activitățile curente imediat după aceea, singura recomandare fiind evitarea efortului fizic 2-3 zile și a mișcărilor bruște cu brațele.
Procedura de vacuum aspiratie VAB poate fi folosită, de asemenea, si sub ghidaj ecografic, sub ghidaj RMN mamar, dar doar în anumite situații atent selecționate de medicii radiologi senologi.
Autor: Dr. Isabela Maria Botea, medic specialist radiologie-imagistică medicală, Spitalul Euroclinic.