Bronhoscopia

Bronhoscopul are un canal prin care se pot introduce instrumente cu ajutorul carora se poate recolta tesut (biopsie) sau aspira secretiile din caile respiratorii. Procedura se efectueaza atat in scop diagnostic (pentru a afla cauza unei anumite probleme respiratorii, ca de exemplu o tuse cronica sau o modificare observata la radiografia pulmonara), cat si terapeutic (pentru tratamentul unei afectiuni cunoscute, ca de exemplu o obstructie a unei bronhii). Cel mai frecvent, se foloseste un bronhoscop flexibil, insa in anumite situatii - cum ar fi o sangerare la nivelul plamanilor -  un bronhoscop rigid este necesar. In mod obisnuit, procedura se efectueaza in ambulatoriu, fara sa fie nevoie de internare, cu anestezie locala. Nu este dureroasa, desi poate crea disconfort.

Bronhoscopia este frecvent recomandata atunci cand pacientul prezinta semne sau simptome respiratorii trenante sau cand la radiografia pulmonara se identifica leziuni pentru care nu se cunoaste cauza. Principalele indicatii ale bronhoscopiei sunt:

• Tuse veche de mai multe luni, care „nu mai trece”
• Tuse cu expectoratie cu sange (hemoptizie)
• Raguseala cronica
• Respiratie zgomotoasa sau suieratoare, in special localizata intr-o anumita zona a toracelui
• Respiratie grea la efort sau in repaus (dispnee)
• Rezultate anormale la investigatii imagistice (radiografie pulmonara, CT toracic): „Pete” pe plamani;  Atelectazie - cand este identificata o regiune a plamanului care este colabata si nu mai functioneaza din cauza blocarii unei cai aeriene. Prin brohoscopie se identifica posibila cauza: dop de secretii, tumora, prezenta unui corp strain aspirat etc.  In anumite situatii, medicul poate indeparta obstacolul in cursul procedurii pentru a restabili circulatia aerului. Se pot recolta fragmente de tesut (biopsie) si se pot monta stenturi care sa mentina calea aeriana deschisa.

Bronhoscopia flexibila este o investigatie extrem de valoroasa in diagnosticarea si stadializarea cancerului pulmonar.

• Medicul pneumolog va recomanda efectuarea unor investigatii: spirometrie, electrocardiograma (ECG) si analize de sange pentru evaluarea coagularii sangelui (exista un risc de sangerare in cazul in care sunt recoltate probe de tesut pentru biopsie). In ziua investigatiei, este important sa aduci toate documentele medicale si in mod special, investigatiile imagistice: radiografiile pulmoare si CT toracic.
• Este important sa anunti medicul daca ai alergii la medicamente si in special la xilina (lidocaina).
• Informeaza medicul despre medicamentele pe care le iei. Daca faci tratament cu anticoagulante (medicamente „care subtiaza sangele”), medicul iti poate solicita sa le intrerupi cu cateva zile inainte de data la care ai programarea pentru bronhoscopie. Discuta cu medicul cardiolog curant despre cum trebuie sa procedezi.
• Daca investigatia se efectueaza cu sedare, medicamentul se va elimina din organism in cateva ore. De aceea, este important sa iti aranjezi sa vii insotit de cineva apropiat care sa te duca acasa, deoarece nu ti se va permite sa conduci in acea zi.
• Nu trebuie sa mananci sau sa bei lichide cu 8 ore inainte de bronhoscopie.
• Daca ai proteza dentara mobila, aceasta va fi scoasa inainte de procedura.

Bronhoscopia dureaza aproximativ 5-10 minute si este efectuata intr-o sala special amenajata pentru aceasta investigatie de catre un medic pneumolog cu competenta (pregatire speciala) in bronhoscopie.

Pacientul sta asezat pe un scaun special. Procedura poate fi efectuata si in cazul unui pacient internat, fie in sala de operatie sau in sectia de terapie intensiva, dupa caz. Procedura nu este dureroasa, insa multi pacienti o descriu ca fiind inconfortabila.

Se foloseste un bronhoscop, care este un instrument de forma unui tub subtire (cat un creion) care are in capat o sursa de lumina si o camera video. Imaginea poate fi proiectata pe un monitor aflat in sala de examinare. Exista 2 tipuri de bronhoscop: flexibil si rigid. Cel mai adesea, se foloseste bronhoscopul flexibil si doar in cazuri selectionate, bronhoscopul rigid.

Bronhoscopul rigid vizualizeaza caile aeriene mari (bronhii). Procedura se face cu anestezie generala si se foloseste in urmatoarele situatii:

• Indepartarea unei cantitati mari de secretii sau sange
• Controlul sangerarii (hemoptizie)
• Extragerea obiectelor straine intrabronsice
• Indepartarea unei tumori endobronsice
• Efectuarea unor proceduri, cum ar fi montarea de stenturi si efectuarea de tratamente

Bronhoscopul flexibil (fibrobronhoscop) vizualizeaza caile aeriene mari (bronhii) si mici (bronhii segmentare si subsegmentare). Procedura se face cu anestezie locala si se foloseste in urmatoarele situatii:

• Aspirare de secretii in infectii pulmonare
• Recoltare aspirat bronsic pentru citologie si germeni
• Prelevare de tesut (biopsie) din tumori pulmonare abordabile bronhoscopic
• Evaluarea celulelor din plamani prin lavaj bronho-alveolar
• Extragerea obiectelor straine intrabronsice

Anestezie

Bronhoscopia flexibila se efectueaza cu anestezie locala. Se aplica un anestezic (xilina) lichid, sub forma de spray sau picaturi, initial in gat (cel mai frecvent, bronhoscopul flexibil se introduce prin gura) si in timpul procedurii, prin bronhoscop, in caile aeriene. Daca bronhoscopia se face prin abord nazal, se unge bronhoscopul cu un gel cu xilina. Rolul anestezicului este de a amorti zonele prin care trece bronhoscopul si de a aboli (preveni) reflexul de tuse. Vei avea senzatia de „nod in gat” si nu vei mai putea inghiti pe durata investigatiei. Este important sa intelegi ca anestezia nu determina „blocarea” respiratiei. Pe toata durata investigatiei, vei putea sa respiri, inclusiv in momentul in care medicul introduce in caile aeriene bronhoscopul.

Bronhoscopia rigida se efectueaza cu anestezie generala.

Sedare

Frecvent, bronhoscopia flexibila se realizeaza cu pacientul constient, acesta fiind treaz pe durata investigatiei. Daca insa preferi ca procedura sa se faca cu sedare, discuta cu medicul inainte, pentru a putea realiza organizarea necesara. Sedarea se face cu un medicament care este administrat intravenos, dupa efectuarea anesteziei locale la nivelul gatului. Exista posibilitatea sa nu iti reamintesti ceea ce s-a petrecut in timpul procedurii. Daca ai optat pentru sedare, nu vei avea voie sa conduci 24 de ore, astfel incat este important sa aranjezi sa vii insotit de cineva apropiat, care sa te duca acasa dupa procedura.

Bronhoscopia

Odata anestezia locala efectuata, medicul pneumolog va introduce bronhoscopul prin gura (sau nas), avansand usor prin corzile vocale si trahee. Bronhoscopul este apoi dirijat in interiorul cailor respiratorii (bronhii principale, lobare, segmentare, pana la nivelul bronhiilor subsegmentare care au calibrul suficient de mare cat sa permita trecerea aparatului), vizualizandu-se aproximativ 2/3 din interiorul cailor respiratorii din plamani.  De la caz la caz, se vor gasi:  mucus, secretii purulente, sange, edem, obstructie sau tumori.

In timpul procedurii, se vor monitoriza continuu ritmul cardiac, tensiunea arteriala si saturatia arteriala in oxigen. Se va administra oxigen printr-un tub nazal sau masca.

Pe toata durata investigatiei, bronhoscopul va ramane la nivelul corzilor vocale, astfel incat nu vei putea vorbi. Vei putea insa sa comunici cu medicul sau sa raspunzi la intrebarile lui prin semne.
In timpul investigatiei, unii pacienti au senzatia ca nu pot respira. Este important sa ramana calmi, deoarece aceasta senzatie va disparea dupa terminarea procedurii. Intelege ca bronhoscopul este un instrument subtire (5-6 mm) care ocupa doar 20-25% din orificiul traheei, astfel incat exista suficient spatiu in jur pentru circulatia aerului si oxigenarea adecvata a organismului. De asemenea, pe toata durata procedurii, se monitorizeaza saturatia in oxigen si se administreaza oxigen suplimentar.

Prin canalul de lucru al bronhoscopului se pot efectua diverse manevre de diagnostic sau tratament:

• Aspirare secretii (aspirat bronsic) - pentru identificarea celulelor si a germenilor in scop diagnostic (ca de exemplu, bacilul Koch in tuberculoza pulmonara).
• Biopsie - este o metoda de diagnostic prin care se introduc mici instrumente (perii, pense) pentru a colecta probe de tesut din bronhii, respectiv din plaman care sunt apoi examinate in laborator sub microscop. Este o etapa obligatorie in diagnosticul cancerului pulmonar.
• Lavaj bronhoalveolar -  este o metoda de diagnostic care permite recoltarea de celule, germeni, depuneri minerale si alte elemente prezente la nivelul plamanilor.  Asa cum ii spune numele, reprezinta o „spalatura” (lavaj) a zonelor pulmonare care prezinta modificari. Se realizeaza prin introducerea unei anumite cantitati de ser fiziologic steril, incalzit la temperatura corpului, care este apoi aspirat si trimis imediat la laborator pentru analiza. Procedura este foarte importanta in special in pneumopatiile interstitiale difuze, deoarece permite identificarea celulelor raspunzatoare de inflamatie.
• Aspirarea secretiilor, sangelui, dopurilor de mucus pentru a elibera caile respiratorii
• Controlul hemoragiei (sangerarii) la nivelul bronhiilor
• Extragerea corpilor straini inhalati accidental (se poate face cu bronhoscopie flexibila)
• Indepartarea unor tumori pentru a dezobstrua caile respiratorii
• Montarea unui tub mic (stent) cu scopul de a mentine deschisa bronhia in cazul unei stenoze
• Drenajul unui abces pulmonar (colectie purulenta)
• Terapia cu laser sau radioterapia pentru tumorile bronsice

In anumite situatii, nu se indica efectuarea bronhoscopiei:

• Obstructie (ingustare) severa la nivelul traheei (stenoza traheala severa)
• Hipertensiune pulmonara (HTP)
• Tuse severa sau reflex de voma sever
• Saturatie arteriala a oxigenului scazuta
• Forma severa de bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC)
• Insuficienta respiratorie severa
• Infarct miocardic recent (< 6 saptamani), aritmii severe, insuficienta cardiaca severa

Complicatii

In general, bronhoscopia este o investigatie sigura. Complicatiile sunt rare (1% dintre cazuri) si frecvent minore si pot fi evitate printr-o evaluare si supraveghere corespunzatoare.

Mai ales daca s-a efectuat biopsie sau lavaj bronhoalveolar, pacientul poate tusi in acea zi dupa procedura, poate expectora o sputa cu cateva striuri sanguinolente si poate avea febra.

Cele mai frecvente complicatii ale bronhoscopiei sunt:

• Sangerare dupa biopsie - in cantitate redusa; se opreste fara tratament
• Febra - nu este neaparat un semn de infectie si frecvent nu necesita tratament
• Infectie - riscul este extrem de redus, deoarece aparatul este dezinfectat dupa protocoale bine stabilite
• Tuse seaca persistenta
• Vocea ingrosata datorata prezentei de mucus la nivelul corzilor vocale
• Laringospasm (iritatia corzilor vocale) sau bronhospasm (iritatia cailor aeriene)
• Pneumotorax - este o complicatie rara; se produce ca urmare a unei leziuni la nivelul cailor aeriene prin care aerul trece in spatiul din jurul plamanilor (cavitatea pleurala), avand drept consecinta colabarea plamanului. Frecvent, afectarea este minima si se rezolva fara tratament, insa poate necesita si internarea in spital.
• Foarte rar, poate aparea edemul pulmonar acut sau infarctul miocardic acut

Dupa finalizarea procedurii, vei ramane cateva ore in sala de monitorizare pentru supraveghere atenta. Te poti simti somnoros si confuz daca ti s-a facut anestezie generala sau ai fost sedat. In acest caz, nu ti se va permite sa conduci timp de 24 de ore, din cauza ca reflexele pot fi diminuate. Pentru a evita aspirarea alimentelor in trahee, nu ti se va permite sa mananci si sa bei pentru urmatoarele 1-2 ore, pana cand efectul anestezicului nu va disparea complet (pana cand nu mai simti gatul amortit).

Poti avea cateva zile un disconfort la nivelul gatului, raguseala, tuse si dureri musculare. Aceste simptome sunt normale si dispar fara tratament. Este posibil sa faci febra (>38oCelsius), insa frecvent cu durata < 24 ore.

Mergi imediat la spital daca ai urmatoarele semne sau simptome:

• Dificultate in respiratie
• Durere in piept
• Sputa care contine mai mult de 30 ml sange
• Febra > 38oCelsius care dureaza mai mult de 24 ore

Medicul bronholog va mentiona rezultatul bronhoscopiei intr-un raport special pe care il vei primi in momentul plecarii acasa. Daca s-a efectuat biopsie, timpul necesar pentru obtinerea rezultatului examenului anatomopatologic este de 7-10 zile.

Odata ce ai obtinut rezultatele la probele recoltate, trebuie sa revii la control la medicul pneumolog clinician care a recomandat efectuarea fibrobronhoscopiei. Acesta va analiza rezultatele pentru a stabili diagnosticul si a decide cum sa trateze problema ta pulmonara. Uneori, este posibil sa fie nevoie de efectuarea altor teste sau investigatii.

Surse de informatie:

Bronchoscopy www.lung.org
Bronchoscopy www.hopkinsmedicine.org
Bronchoscopy www.mayoclinic.org  

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer