Biopsia hepatica este un test utilizat pentru a diagnostica afectiuni ale ficatului. Biopsia poate sa evidentieze daca la nivelul ficatului exista celule anormale, daca celulele anormale sunt de tip canceros (maligne) si poate sa evidentieze si cat de bine functioneaza tesuturile hepatice.
Afla mai jos raspunsurile pentru cele mai frecvente intrebari despre aceasta procedura.
Ce este biopsia hepatica?
Biopsia hepatica (punctia ficatului) este o procedura in cadrul careia este recoltata o bucata mica de tesut hepatic pentru a fi examinata la microscop cu scopul depistarii semnelor unei afectari/boli hepatice.
Medicul poate recomanda o biopsie hepatica daca analizele de sange sau investigatiile imagistice sugereaza ca ai putea avea o problema hepatica. Biopsia hepatica este, de asemenea, folosita pentru a stabili severitatea unei boli hepatice, informatie care contribuie la decizia de tratament.
Cel mai frecvent tip de biopsie hepatica este denumit biopsie hepatica percutana. Aceasta implica introducerea unui ac fin in abdomen pana in ficat si indepartarea unei mici bucati de tesut.
Alte doua tipuri de biopsie hepatica – una in care se foloseste o vena de la nivelul gatului (transjugulara) si alta care foloseste o incizie abdominala mica (laparoscopica) – presupun recoltarea tesutului hepatic tot cu ajutorul unui ac.
De ce am nevoie de o biopsie hepatica?
O biopsie hepatica poate fi efectuata cu urmatoarele scopuri:
- Pentru a diagnostica o problema hepatica care nu poate fi identificata in alt mod
- Pentru a obtine o mostra de tesut atipic descoperit in urma unei investigatii imagistice
- Pentru a stabili severitatea bolii hepatice – un proces denumit stadializare
- Pentru a ajuta la dezvoltarea planului de tratament in baza afectiunii hepatice existente
- Pentru a stabili cat de eficient este tratamentul pentru boala hepatica
- Pentru a monitoriza ficatul dupa un transplant hepatic
Cand iti recomanda medicul o biopsie hepatica?
Medicul poate recomanda o biopsie hepatica daca ai:
- Rezultate anormale ale analizelor hepatice, care nu pot fi explicate
- O tumora sau alte anomalii ale ficatului descoperite la testele imagistice
- Febra persistenta, inexplicabila
Care este motivul frecvent pentru care este recomandata o biopsie hepatica?
O biopsie hepatica este frecvent efectuata pentru a diagnostica si a stadializa anumite boli hepatice precum:
- Boala ficatului gras nonalcoolic (NASH)
- Hepatitele B sau C cronice
- Hepatita autoimuna
- Boala ficatului alcoolic
- Ciroza biliara primara
- Colangita sclerozanta primara
- Hemocromatoza
- Boala Wilson
Formatiunile hepatice suspecte descoperite imagistic ce necesita biopsie sunt, in ordinea frecventei:
- Metastaze, la pacient cu boala canceroasa cunoscuta sau necunoscuta. Biopsia este necesara fie pentru a stabili atingerea ficatului in cadrul bolii canceroase cunoscute; sau pentru a stabili orginea cancerului metastazant.
- Tumori primare hepatice, pentru a stabili tipul de cancer
- Tumori primare hepatice de tip benign, atunci cand nu se poate stabili tipul tumoral din imagistica.
Care sunt riscurile unei biopsii hepatice?
O biopsie hepatica este o procedura sigura atunci cand este efectuata de un medic experimentat. Posibilele riscuri sunt:
- Durere. Durere la locul biopsiei este cea mai frecventa complicatie dupa o biopsie hepatica. Durerea dupa o biopsie hepatica reprezinta de obicei un disconfort usor. Daca durerea devine inconfortabila, ti se poate administra un analgezic.
- Hemoragie. Dupa o biopsie hepatica poate sa apara sangerarea. Sangerarea masiva poate necesita internarea in spital pentru o transfuzie de sange sau o interventie chirurgicala prin care poate fi oprita.
- Infectie. Rareori, bacteriile pot patrunde in cavitatea abdominala sau in circulatia sanguina.
- Lezarea accidental a unui organ din vecinatate. In cazuri rare, in timpul unei biopsii hepatice, acul poate atinge un alt organ intern precum vezica biliara sau plamanul.
In cadrul procedurii transjugulare, un tub subtire este introdus printr-o vena mare de la nivelul gatului pana in vena care trece prin ficat. Daca ti se efectueaza o biopsie hepatica transjugulara, alte riscuri mai putin frecvente sunt:
- Acumulare de sange (hematom) la nivelul gatului. Sangele se poate acumula in locul in care este introdus cateterul, provocand durere si inflamatie.
- Probleme temporare cu nervii faciali. Rareori, procedura transjugulara poate leza nervii si afecta fata si ochii, determinand probleme pe termen scurt precum caderea pleoapei.
- Probleme temporare cu vocea. Poti avea voce ragusita, voce slabita sau iti poti pierde vocea pentru scurt timp.
- Punctia plamanului. Daca acul, in mod accidental, atinge plamanul, se poate produce colapsul la nivelul acestuia (pneumotorax).
Cum te pregatesti pentru biopsia de ficat?
Inainte de biopsia hepatica, te vei intalni cu medicul pentru a discuta la ce sa te astepti in timpul procedurii. Este un moment potrivit sa intrebi despre biopsie si sa te asiguri ca intelegi riscurile si avantajele.
Opreste administrarea anumitor medicamente. Cand te intalnesti cu medicul, ia la tine lista cu medicamentele pe care le iei, inclusiv medicamente OTC-medicamente pe care le iei fara prescriptive medicala, vitamine si suplimente naturiste. Inainte de biopsia hepatica, cel mai probabil medicul iti va recomanda sa opresti administrarea medicamentelor si suplimentelor care cresc riscul de hemoragie. In aceste categorii de incadreaza: aspirina, ibuprofenul si alte medicamente antiinflamatorii, anticoagulante precum warfarina, anumite suplimente alimentare. Medicul iti va comunica ce alte medicamente trebuie sa mai eviti temporar.
Efectueaza analizele de sange. Inainte de biopsie, vei efectua o analiza de sange prin care este verificata capacitatea de coagulare a sangelui. Daca ai probleme de coagulare, ti se va administra medicatie inainte de biopsie pentru a reduce riscul de hemoragie.
Nu manca si nu bea inainte de procedura. Ti se poate solicita sa nu mananci cel putin 6-8 ore inainte de biopsia hepatica. In unele cazuri, se recomanda un mic dejun usor.
Pregateste-te de recuperare. Probabil ca vei primi un sedativ inainte de biopsia hepatica. Daca se intampla acest lucru, roaga pe cineva sa te conduca acasa dupa incheierea procedurii. Roaga pe cineva sa ramana cu tine in prima noapte dupa procedura, in caz ca este nevoie sa fii dus la spital pe fondul aparitiei unor complicatii.
Dupa biopsie este absolut obligatoriu repausul fizic 6 h - la pat, complet nemiscat. Fii pregatit sa ramai in spital 6 ore dupa procedura. Dupa aceea se verifica ecografic abdomenul, si daca nu se deceleaza hemoragie, poti parasi spitalul.
La ce sa te astepti in timpul procedurii?
La ce sa te astepti in timpul biopsiei hepatice depinde de tipul de procedura pe care o vei efectua. Biopsia hepatica percutana este cel mai frecvent tip de biopsie hepatica, insa aceasta nu este o varianta potrivita pentru oricine. Medicul poate recomanda un alt tip de biopsie in cazul in care:
- Ai dificultati in a ramane in aceeasi pozitie in timpul procedurii
- Ai istoric sau probabilitatea de hemoragie sau de a dezvolta probleme de coagulare
- Ai putea avea o tumora la nivelul unui vas de sange din ficat
- Prezinti o cantitate anormala de lichid in abdomen (ascita)
- Ai grad ridicat de obezitate
- Formatiunea de biopsiat nu este bine vizibila ecografic, sau foarte greu abordabila.
Biopsia hepatica este efectuata la spital sau in ambulator. Cel mai probabil vei ajunge dimineata. Echipa de medici va evalua istoricul tau medical, inclusiv medicamentele pe care le iei.
Chiar inainte de biopsie:
- Ti se va instala un cateter venos periferic (branula), de obicei la nivelul unei vene din brat, astfel incat sa se mentina accesul venos si sa ti se poata administra medicamente daca ai nevoie
- Posibil ca ti se va administra un sedativ care sa tea jute sa te relaxezi in timpul procedurii
- Mergi la toaleta daca ai nevoie, deoarece va fi nevoie sa ramai in pat timp de cateva ore dupa procedura
Ce se intampla in timpul procedurii?
Pasii implicati in biopsia hepatica variaza in functie de tipul acesteia:
- Biopsia percutana. Pentru a incepe procedura, medicul va localiza ficatul prin palparea abdomenului sau cu ajutorul ecografului. In anumite situatii, ecograful poate fi folosit in timpul biopsiei pentru a conduce acul catre ficat. Vei sta asezat pe spate cu mana dreapta pozitionata deasupra capului. Medicul va introduce medicatie cu rolul de amortire a zonei unde este introdus acul. Medicul efectueaza ulterior o mica incizie in capatul coastei pe partea dreapta si va insera acul de biopsie. Biopsia in sine dureaza doar cateva secunde. Cand acul trece prin ficat, ti se va cere sa iti tii respiratia.
- Biopsia transjugulara. Vei sta asezat pe spate pe o masa de radiografie. Medicul va aplica un medicament cu scopul de a atenua durerea (amortirea tegumentului) pe o parte a gatului, va efectua o mica incizie si va introduce un tub flexibil de plastic in vena jugulara. Tubul va fi tras in jos inspre vena hepatica. Medicul va injecta o substanta de contrast in tub si va efectua o serie de radiografii. Substanta de contrast este evidentiata in aceste imagini, permitand medicului sa observe vena hepatica. Un ac de biopsie este ulterior introdus in tub si cu ajutorul acestuia este recoltata una sau mai multe probe din ficat. Cateterul este indepartat cu grija, iar incizia de la gat este acoperita cu bandaj.
- Biopsia laparoscopica. In timpul acestei biopsii, cel mai probabil ti se va administra un anestezic general. Vei fi asezat pe spate pe o masa de operatie, iar medicul va efectua una sau mai multe incizii mici la nivelul abdomenului. In aceste incizii sunt introduse instrumente speciale, inclusiv o mini-camera video care proiecteaza imagini pe un monitor in sala de operatii. Medicul foloseste imaginile video pentru a ghida instrumentele in ficat si a recolta mostrele de tesut. Instrumentele sunt ulterior indepartate, iar inciziile sunt inchise cu suturi.
Ce se intampla dupa procedura?
Dupa biopsie, te poti astepta la urmatoarele:
- Vei fi dus in camera de reanimare, unde o asistenta iti va monitoriza tensiunea arteriala, pulsul si respiratia
- Te vei odihni timp de 2-4 ore sau mai mult daca ai efectuat o procedura transjugulara
- Vei resimti o usoara durere unde a fost introdus acul – aceasta poate dura pana la 1 saptamana
- Vei fi condus de cineva pana acasa, deoarece nu vei putea conduce din cauza sedativelor care ti-au fost administrate
- Vei evita sa ridici greutati mai mari de 5-7 kg timp de 1 saptamana
- Vei putea sa iti reiei treptat, in decurs de 1 saptamana, activitatile obisnuite
Ce inseamna rezultatele biopsiei hepatice?
Tesutul hepatic este dus la laborator pentru a fi examinat de catre medicul anatomopatolog. Specialistul va observa semne de boala si de afectare hepatica. Raportul biopsiei ar trebui sa fie gata in 1-2 saptamani, in functie de laborator.
In cadrul unui consult ulterior, medicul iti va explica rezultatele. Poti fi diagnosticat cu o boala hepatica sau bolii tale hepatice i se pot acorda un stadiu sau un grad in functie de severitate – usoara, moderata sau severa. Medicul va stabili tratamentul daca acesta este necesar.
Se poate diagnostica precis tipul unui eventual nodul hepatic palpat sau cunoscut din imagistica - tumora primitiva hepatica sau tumora metastatica.
Tumor board-ul va stabili atitudinea de urmat.
Surse de informatie:
www.mayoclinic.org