Boala arterială periferică este o afecțiune gravă ce afectează sistemul circulator și are un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. În această boală, arterele se îngustează, iar fluxul de sânge către picioare se reduce drastic. În stadiile incipiente afecțiunea se manifestă prin dureri tipice ce apar la mers-așa numita claudicație intermitentă. Pe măsură ce trece timpul și fără un tratament adecvat, bolnavii încep să aibă dureri foarte mari, în special noaptea, când somnul devine un coșmar. Mulți dintre ei ajung să doarmă cu piciorul atârnat de marginea patului, sperând să găsească o poziție care să le mai calmeze durerea. În stadiile avansate, atunci când apar răni și infecții grave, boala duce la ischemie critică și riscul de amputare este foarte mare. Este și cazul domnului I.P., care a ajuns într-o stare gravă la chirurgii vasculari Anastasia și Andrei Parnia de la Ponderas Academic Hospital.
Povestea domnului I.P.
Domnul I.P., în vârstă de 75 de ani, avea dureri mari la nivelul piciorului stâng, iar starea i se agravase treptat. În ultimele luni, durerile erau insuportabile, iar noaptea nu putea să doarmă decât dacă își ținea piciorul atârnat de marginea patului. Pe lângă dureri și problemele de mers, bărbatului îi apăruseră răni la nivelul degetelor, iar pielea era rece și palid-cianotică. Acestea erau semne clare că piciorul său nu mai primea suficient sânge, iar șansele de a-l pierde erau foarte mari.
„Boala arterială periferică este o afecțiune complexă, care afectează întregul sistem circulator, iar când ajungem la stadiul de ischemie critică, suferința pacientului este uriașă”, explică dr. Andrei Parnia. „Durerea este de nesuportat și nu poate fi controlată cu tratamentele convenționale. Pacienții nu reușesc să se odihnească nopți la rând și se văd nevoiți să doarmă cu piciorul atârnat pentru a stimula circulația sângelui.”, completează dr. Anastasia Parnia.
În cazul domnului I.P, situația era cu atât mai complicată cu cât avea și alte probleme de sănătate: suferea de hipertensiune arterială, dislipidemie, adică modificări ale grăsimilor din sânge, și era fumător de câțiva zeci de ani. În timp, toți acești factori de risc au dus la îngustarea vaselor de sânge, iar arterele sale au ajuns să fie complet ocluzate. Cu alte cuvinte, arterele care ar fi trebuit să ducă sânge la picior nu mai îndeplineau această sarcină vitală și îi puneau membrul și viața în pericol.
Traseul pacienților cu boală arterială periferică
Pentru a salva piciorul domnului I.P., chirurgii vasculari Andrei și Anastasia Parnia au început cu o recomandare esențială: controlul factorilor de risc și în special renunțarea la fumat. „Fumatul are un impact extrem de dăunător asupra circulației sanguine. Este esențial ca pacienții să renunțe la acest obicei, mai ales atunci când suferă de o afecțiune precum boala arterială periferică”, subliniază dr. Anastasia Parnia.
Următorul pas a fost realizarea unei arteriografii periferice, o procedură imagistică ce ajută la vizualizarea stării vaselor de sânge și la identificarea zonelor de îngustare. Investigația a fost realizată de un medic cardiolog intervenționist, un specialist important în traseul tratamentului pacienților cu boală arterială periferică.
„Arteriografia este o investigație fundamentală pentru a vizualiza întregul arbore arterial, pornind de la nivelul aortei și continuând până la vârful degetelor de la picioare. În cazul domnului I.P., ea a confirmat prezența unei boli arteriale periferice severe cu multiple zone de blocaj și de îngustare a vaselor de sânge.”, mai spun cei doi medici.
Intervenția chirurgicală: crearea de „bypass-uri”
După analiza detaliată a imagisticii și evaluarea stării pacientului, medicii au decis realizarea unei intervenții complexe pentru a restabili fluxul sanguin de la nivelul piciorului: revascularizarea chirurgicală. Această operație a presupus două bypass-uri: unul de la abdomen, mai precis de la artera iliacă către zona inghinală (artera femurală) și un altul de la artera femurală către artera poplitee (artera din vecinătatea articulației genunchiului).
Ce fac, de fapt, aceste bypass-uri?
Ele au scopul de a crea o „rută alternativă” pentru sângele care nu mai putea circula prin arterele îngustate. Mai exact, atunci când o arteră majoră este blocată sau îngustată, medicii creează o „rută ocolitoare” pentru a asigura fluxul sanguin către țesuturi. „Gândiți-vă la asta ca la o rețea de străzi”, explică doctorul Andrei Parnia. Atunci când strada principală este blocată, se caută alternative pentru a ajunge la destinație. Astfel, arterele sănătoase, care pot transporta sângele, sunt reconectate la cele slab perfuzate , ajutând la restabilirea fluxului sanguin și prevenind astfel amputarea piciorului.
„Noi folosim un conduct sintetic pentru a conecta arterele și a restabili fluxul sanguin”, mai spune chirurgul.
Intervenția a avut nevoie de o echipă multidisciplinară formată din cei doi chirurgi vasculari ajutați de medic anestezist.
„În literatura de specialitate, acest tip de intervenție este considerată una cu risc înalt. Pacienții vasculari sunt adesea pacienți cu comorbidități multiple, iar riscurile perioperatorii pot fi semnificative”, subliniază dr. Andrei Parnia.
Recuperarea și succesul intervenției
După intervenția chirurgicală, domnul I.P. a fost transferat la secția de terapie intensivă, unde a rămas sub supraveghere pentru a se monitoriza evoluția postoperatorie și eventualele complicații. În câteva ore, s-au văzut primele îmbunătățiri: piciorul și-a recăpătat culoarea normală, temperatura a crescut semnificativ, iar durerea intensă a scăzut considerabil.
„Este fascinant să vezi cum circulația sanguină se îmbunătățește atât de rapid.”, spune dr. Anastasia Parnia. „Atunci când circulația se restabilește, simptomele majore, cum ar fi durerea și modificările de culoare ale pielii, se îmbunătățesc într-un timp foarte scurt. În cazul domnului I.P., durerea a scăzut de la un 8-9 pe scara de intensitate la un 3-4, iar piciorul a început să se recoloreze”, completează dr. Andrei Parnia.
După câteva zile de spitalizare, domnul I.P. a fost externat și a început recuperarea. Într-o lună, starea i s-a îmbunătățit semnificativ, iar rănile de pe picior i s-au vindecat aproape complet. Mai mult decât atât, el putea merge aproape normal și nu mai avea durerile acelea insuportabile care l-au adus la spital. Pacientului i s-au recomandat pe termen lung măsuri ce vizeaza continuarea controlului factorilor de risc cardiovasculari, o schemă de tratament medicamentos, precum și un program de urmărire postoperatorie.
Prevenția – cheia controlului bolii
Boala arterială periferică nu este o afecțiune care poate fi ignorată. Prevenția și tratamentul adecvat și la timp sunt esențiale pentru a preveni complicațiile. Monitorizarea regulată a stării de sănătate, adoptarea unui stil de viață sănătos și renunțarea la fumat sunt pași importanți în controlul acestei boli. Depistarea bolii in stadii precoce și inițierea unui tratament specific pot opri progresia către stadii avansate, invalidante. De asemenea, intervențiile chirurgicale, atunci când sunt indicate, pot face diferența între salvarea unui membru și amputarea lui.
Medicii spun că mai contează ceva. „În managementul bolii arteriale periferice, există și un mecanism natural care poate compensa parțial îngustarea vaselor de sânge: circulația colaterală. Corpul nostru are resurse proprii, iar vasele colaterale – vase mici care pot să se dilate compensator – pot ajuta la ocolirea zonelor de obstrucție arterială. Aceste vase colaterale pot compensa circulația atunci când arterele principale sunt afectate, înlocuind parțial funcția acestora, jucând un rol deosebit de important în controlul bolii in stadiile precoce”.