Paul Catincescu a trecut printr-o astfel de situație limită. „Mi-a trecut glonțul pe la ureche”, mărturisește el. Cazul său, inițial extrem de grav, a avut o evoluție favorabilă, dar asta doar datorită intervenției prompte și efortului susținut al echipei de medici de la Spitalul Brașov coordonată de doi specialiști: dr. Luminița Cîmpeanu, medic primar ATI și dr. Decebal Fodor, medic specialist chirurgie generală.
O suferință ignorată
Durerea de burtă, localizată în oricare dintre cadranele abdominale, este unul dintre cele mai ignorate simptome, deși pot anunța probleme care ar trebui diagnosticate. Paul Catincescu a fost printre cei care au amânat un consult, unul dintre motive fiind acela că, durerile, localizate în partea superioară a abdomenului, nu durau mult și treceau de la sine. Netratată la timp, boala a evoluat, s-a agravat și a ajuns într-un punct critic. Durerea a devenit intensă, iradia în tot abdomenul, spre spate și s-a asociat cu senzații de greață și vărsături.
Soția sa a fost cea care a observat culoarea galbenă a pielii, ceea ce a îngrijorat-o foarte tare. Dar, în ciuda faptului că nu se simțea deloc bine, Paul încă ezita să meargă la doctor, unul dintre motive fiind acela că era 1 Decembrie 2023, o zi de sărbătoare. Seara, pentru că era clar că are o problemă serioasă și are neapărat nevoie de ajutor, la insistențele soției și însoțit de aceasta Paul Catincescu a mers la camera de gardă a Spitalul Regina Maria.
„Îmi amintesc că, din momentul în care am ajuns în camera de gardă, unde dacă nu era nevasta-mea, să mă ducă aproape cu forța, nu ajungeam și probabil că aș fi murit, am provocat agitație. Am fost consultat de urgență, mi s-a luat sânge, mi s-a pus o perfuzie și o mască de oxigen și am fost dus rapid la ATI. Nu m-aș fi așteptat să fiu ajutat, pentru că era zi liberă… Deși nu-mi era deloc bine, toată anxietatea a dispărut ca prin farmec și m-am lăsat pe mâna celor de acolo cu toată încrederea. Îmi amintesc că am văzut o doamnă asistentă, care se ocupa de săraca nevasta-mea, care era palidă și speriată, ceea ce mi-a dat o senzație de liniște și siguranță, în plus”, spune Paul Catincescu.
48 de ore la terapie intensiva
Investigațiile au arătat cauza principală a stării generale atât de grav alterate: colecistită acută litiazică (litiază biliară), icter obstructiv provocat de bila blocată, ceea ce a dus la acumularea anormală a bilirubinei în sânge. Și, pentru ca lucrurile să fie și mai severe, analizele de sânge au pus în evidență o infecție avansată cu virus hepatic C care evoluase în ciroză și care s-a complicat cu microabcese diseminate în tot ficatul. Pe fondul celor două afecțiuni severe – colecistita acută litiazică și ciroza hepatică avansată – organismul a cedat, declanșând un răspuns inflamator sistemic și șoc septic, o complicație gravă caracterizată prin insuficiență circulatorie și disfuncții multiple de organ.
Dr. Luminița Cîmpeanu: „Pacientul s-a prezentat în șoc septic. A fost instituită imediat terapia intensivă cu suport hemodinamic, respirator, monitorizare extensiva a functiilor vitale și administrare de antibiotic. Infecția cu virus hepatic C, de care nu știa, și care afecta sever starea ficatului, complica și mai mult lucrurile. A fost consultat de medici infecționist și cardiolog, dar și de chirurg, dat fiind faptul că intervenția pentru colecistectomie, putea rezolva litiaza și infecția, dar starea generală profund afectată, cu disfunctie hemodinamica, detresă respiratorie și insuficienta renală, a impus amânarea operației, până în momentul în care pacientul a fost stabilizat și starea sa s-a ameliorat suficient pentru ca organismul său să facă față curei chirurgicale”.
Urmărit și evaluat constant, dr. Luminița Cîmpeanu și dr. Decebal Fodor au colaborat, pentru stabilirea momentului operator optim. „Cazul nu se putea rezolva fără operație, iar la 48 de ore după internare, a putut suporta intervenția, și ea foarte complicată, și am reușit să-l salvăm”, completează dr. Luminița Cîmpeanu.
O operație complicată
Pentru că era un pacient aflat într-o stare generală afectată, dr. Decebal Fodor a optat pentru varianta laparoscopică a operației, pentru beneficiul minim invaziv al intervenției, care face procedura mai ușor de suportat pentru organism. Pe de altă parte, dată fiind condiția specială a ficatului cirotic, laparoscopia repezenta o provocare pentru chirurg.
„A fost un caz cu riscuri foarte mari din cauza ficatului cirotic, iar chirurgul trebuie să fie conștient de toate acestea, să le anticipeze, pentru a le putea preveni. Am luat în calcul absolut toate complicațiile posibile, iar intervenția a decurs fără incidente fiind realizată în condiții de maximă siguranță. Am reușit să vizualizez toate elementele vasculo-biliare și să finalizez intervenția fără sângerarea intraoperatorie. Postoperator pacientul a evoluat bine, dar recuperarea a fost lentă. Expertiza echipei anestezico-chirurgicale, suportul primit în terapie intensivă, atât înainte, dar și după intervenție, au contribuit semnificativ la refacerea pacientului”, explică dr. Decebal Fodor.
Câteva aspecte ale intervenției realizate de dr. Decebal Fodor explică complexitatea colecistectomiei laparoscopice, în acest caz. Riscul foarte ridicat de hemoragie intra și post operatorie, determinat de scăderea semnificativă a capacității ficatului de a sintetiza factori de coagulare și prin prezența microabceselor hepatice. Distorsionarea anatomiei ficatului, pe fondul inflamației cronice și a fibrozării hepatice, ceea ce a făcut foarte dificilă identificarea și disecția ductului cistic (canalul care transportă bila de la calea biliară principală spre colecist) și, nu în ultimul rând complicații legate de anestezie. Funcția hepatică compromisă de ciroză poate fi asociată cu efecte adverse ale anestezicului, un risc crescut de insuficiență respiratorie și cardiovasculară intraoperator, dar și probleme legate de controlul fluidelor și al electroliților.
Expertiza medicului, salvatoare
Dr. Decebal Fodor: „Din păcate, un diagnostic simplu de colecistită litiazică, poate deveni extrem de periculos în cazul unor pacienți care au și alte patologii asociate, dar și atunci când afecțiunea este lăsată să evolueze, până ajunge într-un punct critic, când intervenția chirurgicală devine o urgență. Chiar dacă colecistectomia laparoscopică poate părea o intervenție de dificultate medie în cazul unui pacient cu ficat cirotic totul se complică și este nevoie de colaborarea cu o echipă multidisciplinară, aspect esențial care asigură succesul intervențiilor chirurgicale pe ficat și îmbunătățesc semnificativ rezultatele”.
Capacitatea dr. Decebal Fodor de a lua decizii rapide și corecte, cunoștințele teoretice, abilitățile tehnice avansate, experiența clinică și asumarea deciziilor complexe au făcut posibil ca pacientul să treacă cu bine, fără complicații, peste intervenția, care s-a dovedit salvatoare. Pregătirea preoperatorie detaliată, tehnica chirurgicală adecvată, precum și monitorizarea postoperatorie atentă, au contribuit la performanța actului operator și la succesul rezultatului final.
În spatele performanței medicale sunt cei peste 16 ani de expertiză în chirurgia ficatului ai dr. Decebal Fodor în Centrul de Chirurgie și Transplant al Universității Semmelweis Budapesta, și a celor peste 150 de cazuri de transplant hepatic și 460 de transplant renal, precum și a participării directe la mii de intervenții de chirurgie hepato-biliară.
„Un aspect esențial al laparoscopiei în colecistectomie, mai ales atunci când sunt patologii complexe asociate este obținerea «Critical View of Safety», adică identificarea clară a celor trei structuri cheie: canalul cistic, artera cistică și vezica biliară, înainte de a efectua ligaturarea acestora. Este un pas crucial pentru a preveni leziunile căii biliare principale și ale altor structuri vitale. Tehnica presupune disecția atentă și clarificarea câmpului chirurgical, prin îndepărtarea țesuturilor și realizarea unei vizualizări perfecte a structurilor biliare”, adaugă dr. Decebal Fodor.
O recuperarea completă
Restabilit semnificativ după operația care i-a salvat viața, Paul Catincescu, recunoaște că șansa lui a stat în decizia de a merge la Spitalul Regina Maria Brașov. „Aveam să înțeleg mai târziu, după operație, cât de gravă a fost starea mea. Sunt conștient că, dacă aș fi mers într-un alt spital, probabil că lucrurile ar fi evoluat altfel. Și am mai înțeles ce mare greșeală am făcut ignorând atât de mult timp simptomele. Îmi imaginasem că dacă durerea dispare, din când în când, nu este nimic grav, ceea ce a fost o mare eroare. Doamna doctor Luminița Cîmpeanu, domnul doctor Decebal Fodor, pur și simplu au făcut imposibilul pentru mine. Nu mai vorbesc de modul în care mi-au vorbit și m-au susținut, și înainte, dar și după operație. Atât de prietenoși, de calzi și cu mine, dar și soția mea. Și m-au sfătuit și ce am de făcut mai departe ca să scap de hepatita C. Am sentimentele cele mai profunde pentru dumnealor”, spune Paul Catincescu.
Experiența dură prin care a trecut l-a determinat să-și schimbe stilul de viață. A adoptat o dietă echilibrată, a renunțat la fumat - viciu care a adăugat un risc suplimentar și a complicat patologiile de care suferea.
„Am intrat într-un program național de terapie pentru hepatită C. Rezultatele au fost foarte bune, iar ultimele analize pe care le-am făcut nu au mai identificat prezența virusului, ceea ce mă bucură foarte tare. Nu am reușit să identific unde m-am infectat, presupun doar că este urmarea unei lucrări dentare, pe care am făcut-o cu ceva vreme în urmă, pentru că boala era foarte avansată. Ce vreau să spun este că recuperarea mea a fost una completă, din toate punctele de vedere, ceea ce mă face să mă gândesc cu recunoștință la medicii care m-au îngrijit”, continuă acesta.
În decembrie 2024, a trecut printr-un control amănunțit, la un an de la intervenție, și rezultatele au fost toate foarte bune. „Mă simt foarte bine. Cu adevărat bine. Rezultatele analizelor pe care le-am făcut la Regina Maria sunt dovada că nu doar mă simt bine, ci sunt bine. Foarte bine!” încheie Paul Catincescu.
Consultanți: dr. Luminița Cîmpeanu, medic primar ATI, director medical al Spitalului Regina Maria Brașov
dr. Decebal Fodor, medic specialist chirurgie generală