Dializa

Dializa renala reprezinta o procedura medicala deosebit de importanta in tratarea afectiunilor renale in forme avansate, ajutand la eliminarea toxinelor si a excesului de lichid din organism, atunci cand rinichii nu mai pot indeplini aceasta functie.

Pentru a intelege mai bine rolul dializei, iti explicam, in primul rand, modul in care functioneaza rinichii unui pacient sanatos. Aceste organe filtreaza sangele, eliminand toxinele rezultate din procesele metabolice si excesul de lichid. Insa, atunci cand aceasta functie este compromisa de anumite boli renale sau alte afectiuni, dializa devine o necesitate. Dializa nu inlocuieste in totalitate functia renala, insa ofera sprijin in mentinerea echilibrului chimic si hidroelectrolitic al organismului.

Dializa, ca metoda terapeutica in gestionarea afectiunilor renale, se poate desfasoara in doua forme principale: dializa peritoneala si hemodializa. Aceste doua tehnici diferite au scopul comun de a asigura eliminarea substantelor toxice si a excesului de lichide din organism, dar se realizeaza in moduri distincte, adaptate nevoilor individuale ale pacientilor.

Dializa Peritoneala

Dializa peritoneala se foloseste de membrana peritoneala (o membrana subtire care inveleste organele din cavitatea abdominala) pentru filtrarea sangelui. Procedura presupune introducerea unei solutii speciale in cavitatea abdominala a pacientului, prin intermediul unui tub subtire, numit cateter pentru dializa. Aceasta solutie absoarbe metabolitii si excesul de lichide, iar apoi este drenata, eliminand astfel toxinele acumulate.

Hemodializa

Hemodializa este o procedura cu ajutorul careia sangele este preluat din corp printr-un tub si introdus intr-un aparat numit dializor. Aici, sangele este curatat de toxine si excesul de lichide printr-un filtru si apoi reintrodus in corp, pe alta cale. Acest proces are loc intr-o unitate specializata de dializa si se efectueaza, de obicei, de cateva ori pe saptamana, sub supravegherea atenta a personalului medical.
Fiecare metoda are avantajele si limitarile sale, iar alegerea intre dializa peritoneala si hemodializa depinde de starea de sanatate a pacientului si de preferintele acestuia.

Aceasta etapa a tratamentului intervine atunci cand rinichii nu-si mai pot indeplini in mod natural rolul de eliminare a produsilor de metabolism si a toxinelor, afectand in mod semnificativ sanatatea si bunastarea pacientului.

• Dializa este adesea necesara atunci cand functia renala este redusa drastic si organismul nu mai poate elimina eficient toxinele si excesul de lichide. La pacientii cu boli renale severe (insuficienta renala, pielonefrita sau glomerulonefrita), produsii de metabolism proteic, precum ureea si creatinina, ajung sa se acumuleze in organism, nemaiputand fi excretati in mod corespunzator.
• De asemenea, pacientii care se confrunta cu simptome severe ale insuficientei renale, precum edemele persistente, hipertensiunea arteriala necontrolata si anemia, pot beneficia de dializa, pentru a ameliora aceste probleme.
• Insuficienta renala poate creste riscul de complicatii cardiovasculare, astfel ca dializa poate ajuta la controlul tensiunii arteriale si la mentinerea unui echilibru la nivelul sistemului cardiovascular.
• Nu in ultimul rand, dializa mai poate fi recomandata la pacientii care sunt candidati pentru transplant renal. Aceasta metoda poate suplini functia renala, pe durata asteptarii pentru un organ sanatos si pana la operatia de transplant propriu-zisa.

Cu toate acestea, nu toate situatiile prezentate mai sus reprezinta indicatii clare pentru dializa. De aceea, medicul curant este singurul in masura sa decida daca dializa este o abordare potrivita, pentru fiecare caz in parte.

Pentru pacientii care se pregatesc sa inceapa tratamentul prin dializa, procesul de pregatire joaca un rol crucial in asigurarea unei acomodari cat mai line. Pregatirea nu se refera doar la aspectele fizice ale tratamentului, ci si la pregatirea psihica si emotionala a pacientului. Iata cateva aspecte esentiale legate de pregatirea pentru dializa:

• consultarea cu medicul - pasul initial in pregatirea pentru dializa presupune adresarea catre un medic specialist nefrolog. In cadrul consultatiei, medicul evalueaza stadiul bolii renale si, daca dializa este o masura necesara in respectivul caz, consiliaza pacientul cu privire la tipul potrivit de dializa;
• examenul clinic - medicul va efectua o evaluare detaliata a starii generale de sanatate a pacientului, luand in considerare si alte probleme medicale preexistente, pentru a putea personaliza tratamentul;
• informatii despre dieta si stilul de viata - pacientul primeste informatii despre schimbarile pe care va trebui sa le faca in dieta si in stilul de viata, pentru a parcurge mai usor procesul de dializa;
• informarea privind procedura propriu-zisa - pacientului i se prezinta in detaliu modul in care va decurge sedinta de dializa. Aceasta include prezentarea echipamentelor folosite, a mediului in care se va desfasura tratamentul, precum si a pasilor ce urmeaza a fi parcursi;
• sprijinul psihic si moral - un aspect adesea subestimat al acestui intreg proces este reprezentat de asigurarea unui sprijin psihologic si social adecvat. Grupurile de suport, psihoterapia si implicarea familiei joaca un rol esential in adaptarea pacientului la noul regim de tratament;

Pregatirea atenta inainte de a incepe dializa nu numai ca faciliteaza procesul propriu-zis, ci contribuie si la crearea unei baze solide pentru managementul afectiunilor renale pe termen lung.

Procedura de dializa este esentiala pentru mentinerea echilibrului chimic si hidroelectrolitic al organismului pacientilor cu insuficienta renala.

Metodele principale de dializa (dializa peritoneala si hemodializa) au abordari distincte, dar ambele isi propun acelasi scop: eliminarea toxinelor si a excesului de lichide.

Dializa Peritoneala

In cadrul acestei metode, pacientului i se administreaza o solutie sterila (dializat), pe baza de dextroza si minerale, prin intermediul unui cateter plasat la nivelul peritoneului. Peritoneul este, practic, o membrana care captuseste cavitatea abdominala si protejeaza organele interne si este folosit drept membrana de filtrare in procesul de dializa.

Solutia de dializa administrata ramane in cavitatea abdominala vreme de cateva ore, timp in care produsii de metabolism si excesul de lichide trec prin membrana peritoneala in solutie. Ulterior, dializatul, acum incarcat cu toxine, este drenat din cavitatea abdominala printr-un tub conectat la cateter. Aceasta procedura de drenaj poate fi efectuata manual sau cu ajutorul unui dispozitiv automat.

Dializa peritoneala poate fi realizata la domiciliu, in timpul somnului (dializa peritoneala automata), sau intr-un centru de dializa (dializa peritoneala continua ambulatorie).

Hemodializa

Hemodializa reprezinta o metoda de tratament al insuficientei renale, bazat pe filtrarea sangelui prin intermediul unui dispozitiv special numit dializor sau „rinichi artificial”. Procesul incepe prin crearea unui punct de acces vascular, realizata prin trei modalitati: fistula arterio-venoasa (FAV), grefonul arterio-venos sau cateterul venos central.

Sangele este preluat din corp prin acest punct de acces vascular si directionat spre dializor, o componenta a masinii de dializa cu membrane permeabile. Aceste membrane permit eliminarea toxinelor, a excesului de apa si a produsilor de metabolism din sange. Dupa filtrare, sangele curatat este returnat in sistemul circulator al pacientului, prin acelasi acces vascular. Acest proces de curatare a sangelui este repetat de mai multe ori pe durata unei sesiuni de hemodializa, care poate dura cateva ore si se desfasoara de cateva ori pe saptamana, in functie de planul de tratament stabilit. In timpul sedintei de hemodializa, personalul medical monitorizeaza constant functiile vitale ale pacientului.

Desi dializa este un tratament absolut necesar pentru unii dintre pacientii cu insuficienta renala, exista, totusi, si o serie de potentiale riscuri si efecte adverse asociate cu aceasta procedura. Iata cateva dintre ele:

• complicatii ale punctului de acces vascular - in cazul hemodializei, accesul vascular (fistula arterio-venoasa sau cateterul) se poate infecta sau se poate inchide. Monitorizarea permanenta si igiena corespunzatoare sunt esentiale pentru prevenirea acestor probleme;
• infectii - pacientii dializati sunt expusi la un risc crescut de infectii, mai ales in cazul dializei peritoneale, unde exista un contact regulat cu cavitatea abdominala;
• dezechilibre ale tensiunii arteriale - hemodializa poate provoca cresteri sau scaderi bruste de tensiune. De aceea, monitorizarea atenta si ajustarea terapiei sunt necesare pentru mentinerea unei tensiuni arteriale optime;
• aritmii cardiace;
• dezechilibre electrolitice - procesul de dializa poate determina variatii ale concentratiei de electroliti, precum sodiul, potasiul si calciul;
• crampe musculare - datorate alterarii echilibrului hidrolelectrolitic;
• alergii - in cazul dializei peritoneale, unele persoane pot dezvolta reactii alergice la dializat (solutia de dializa);
• tulburari de somn - pacientii care urmeaza dializa peritoneala pe timpul noptii pot intampina dificultati la adormire sau in a mentine somnul. Una dintre cauzele acestei probleme poate fi disconfortul provocat de catre cateterul pentru dializa;
• anemie.

Nu in ultimul rand, sedintele regulate de dializa pot avea un impact semnificativ asupra starii psihice si emotionale a pacientilor. Disconfortul fizic si faptul ca depind de aceste sedinte repetate pot face pacientii sa se simta descurajati. Din acest motiv, este important ca familia si echipa medicala sa le asigure pacientilor sprijin moral corespunzator, pentru a putea depasi mai usor aceasta perioada.

Ingrijirea pacientului cu insuficienta renala cronica nu se limiteaza doar la sedintele regulate de dializa, ci implica si un set de recomandari si strategii menite sa optimizeze calitatea vietii pacientilor. Iata cateva sfaturi esentiale care pot face diferenta pe parcursul tratamentului dialitic:

• respectarea riguroasa a planului de tratament - urmarea cu strictete a programului de dializa si a indicatiilor medicului este deosebit de importanta pentru eficacitatea tratamentului;
• regimul alimentar - o alimentatie echilibrata si adaptata afectiunii renale existente poate reduce stresul asupra rinichilor si poate contribui la mentinerea unor niveluri adecvate de nutrienti;
• monitorizarea constanta - pacientii dializati trebuie sa efectueze in mod regulat analize de sange si teste urinare, pentru a evalua eficacitatea tratamentului, dar si pentru a depista eventualele anomalii in timp util;
• activitate fizica moderata - exercitiile fizice regulate, adaptate la starea de sanatate a pacientului, pot avea beneficii semnificative, imbunatatind circulatia sanguina si reducand riscul aparitiei complicatiilor;
• comunicarea deschisa cu echipa medicala - comunicarea cu medicul si cu intreaga echipa medicala implicata este deosebit de importanta. Pacientii ar trebui sa-i impartaseasca medicului orice ingrijorare sau simptom nou aparut, pentru a beneficia de un tratament corespunzator si pentru a evita eventualele complicatii.

Dializa este, in zilele noastre, un ajutor de nadejde pentru cei care se confrunta cu probleme renale severe. Fie ca vorbim despre dializa peritoneala sau hemodializa, colaborarea stransa intre pacienti si echipa medicala este cheia unui tratament de succes.

Bibliografie

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/peritoneal-dialysis/about/pac-20384725
https://www.nhs.uk/conditions/dialysis/
https://www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease/kidney-failure/hemodialysis
https://www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease/kidney-failure/peritoneal-dialysis

**Acest articol este cu titlu informativ si nu constituie o recomandare medicala.