Ecografia transvaginala: ce trebuie sa stii

Ecografia pelvina este o investigatie cu ultrasunete care examineaza organele reproductive interne si vezica urinara, localizate in pelvisul unei femei:

• Uter
• Ovare
• Trompe uterine
• Vagin
• Vezica urinara

Medicul va folosi termenul de ecografie pelvina pentru a descrie atat ecografia transvaginala, cat si ecografia transabdominala pelvina:

• In timpul ecografiei pelvine transabdominale, sonda este aplicata in exterior, la nivelul abdomenului. Se mai numeste si ecografie abdominala inferioara.
• Ecografia transvaginala presupune introducerea sondei in interiorul vaginului. Se mai numeste si ecografie pelvina endovaginala. Introducerea sondei in vagin permite o vizualizare de aproape si precisa a organelor pelvine cu obtinerea unor imagini foarte clare si detaliate, in special la nivelul uterulului, trompelor uterine si ovarelor, in comparatie cu ecografia abdominala inferioara.

Ecografia transvaginala este cea mai folosita investigatie imagistica in ginecologie fiind indicata pentru a examina:

• Forma, pozitia si dimensiunea uterului si a ovarelor
• Grosimea si lungimea colului uterin
• Fluxul sanguin la nivelul organele din pelvis
• Forma vezicii urinare
• Prezenta si grosimea lichidului acumulat in apropierea vezicii urinare care poata sa apara in diferite afectiuni ginecologice (ruperea unui chist ovarian, sarcina extrauterina complicata, salpingita, etc.)

Medicul poate solicita o ecografie transvaginala din diverse motive:
Sa identifice cauza pentru:

• Durerea pelvina
• Sangerarea vaginala inexplicabila
• Sangerarea postmenopauza
• Infertilitate
• Un rezult anormal ale unui examen pelvin sau abdominal

Pentru a diagnostica:

• Tumori benigne, cum ar fi fibromul uterin, polipii endometriali sau chisturile ovariene
• Boala inflamatorie pelvina
• Endometrioza

In plus, ecografia transvaginala poate verifica pozitia unui dispozitiv contraceptiv intrauterin (sterilet).

Medicul obstetrician poate solicita o ecografie transvaginala pentru a diagnostica si monitoriza evolutia unei sarcini:

• Pentru a confirma o sarcina incipienta (dupa 5-6 saptamani)
• Pentru a confirma data probabila a nasterii
• Pentru a verifica bataile inimii fatului
• Pentru a examina placenta
• Pentru a monitoriza sarciniile cu risc crescut de avort
• Pentru a verifica daca exista o sarcina extrauterina (sarcina ectopica)

O ecografie transvaginala este o investigatie simplu de efectuat pentru pacienta, nedureroasa, care necesita foarte putina pregatire. Vei putea sa mananci si sa bei in mod normal inainte de programare. Ecografia transvaginala poate fi efectuata in timpul menstruatiei. Ti se va cere sa golesti vezica chiar inainte de ecografie, iar daca folosesti un tampon intravaginal, sa-l indepartezi.

Ecografia transvaginala este efectuata de un medic specialist obstetrica-ginecologie sau radiologie-imagistica medicala cu competenta in ecografie. Te vei intinde pe masa de examinare pe spate, cu genunchii indoiti. Medicul va introduce usor transductorul (sonda) in vagin, asemanator cu introducerea unui tampon intravaginal. Vei simti o usoara senzatie de presiune care poate fi usor inconfortabila, insa nu te va durea.

Sonda seamana cu o bagheta, special conceputa pentru a se potrivi confortabil in vagin si este putin mai groasa decat un tampon intravaginal. Inainte de a o introduce in vagin, medicul va acoperi sonda cu un prezervativ special de unica folosinta, peste care va aplica gel lubrifiant.

Sonda va fi introdusa aproximativ 5-8 cm in vagin. Medicul va misca usor sonda in interiorul vaginului pentru a capta imagini ale oragnelor din pelvis. S-ar putea sa apese abdomenul inferior cu mana pentru a incerca sa se apropie cu sonda de unele organe pelvine pentru a obtine imagini mai bune.

• Sonda emite ultrasunete (unde sonore) care se „lovesc” de tesuturi si organe si creaza „ecouri”.
• Ecourile sunt reflectate inapoi catre transductor, formandu-se imagini alb-negru pe ecranul ecografului. In multe cabinete, pacienta poate vedea imaginea pe ecranul unui televizor.
• Imaginile salvate pot fi tiparite pe o hartie speciala si insotesc de obicei interpretarea scrisa a ecografiei efectuate.
• Intreaga examinare dureaza aproximativ 15-30 minute.

In cele mai multe cazuri, procedura nu este dureroasa. Unele femei pot avea un usor disconfort de la presiunea sondei. Aceasta senzatie va disparea de indata ce procedura se incheie.

Nu exista efecte secundare dupa ecografia transvaginala. Iti vei putea relua activitatile normale imediat. Este posibil sa observi o usoara scurgere vaginala a gelului de lubrifiere, dar asta ar trebui sa inceteze in 24 de ore.

Nu exista riscuri cunoscute, ecografia transvaginala este o investigatie sigura. Spre deosebire de o radiografie traditionala, o ecografie transvaginala nu utilizeaza radiatii. Ca urmare, ecografia transvaginala este o investigatie neiradianta.

De asemenea, este sigur sa efectuezi ecografii transvaginale in timpul sarcinii - nu exista niciun risc pentru fat. Ecografia transvaginala este efectuata in primele 11-12 saptamani de sarcina. Dupa aceasta perioada, poate fi mai frecventa efectuarea unei ecografii transabdominale. Cu toate acestea, in unele cazuri, medicul obstetrician poate solicita in continuare ecografia transvaginala, care permite o scanare mai precisa si mai detaliata. Ecografia transvaginala este sigura pana cand apa se rupe (membrana amniotica se rupe cu pierderea de lichid amniotic). Daca nu esti in travaliu - conditie care se numeste ruptura prematura a membranelor - nu este indicat sa faci ecografie transvaginala din cauza riscului (redus) de infectie a fatului. De asemenea, daca placenta este anormal de joasa (placenta praevia) si ai sangerare vaginala, nu este recomandat sa faci ecografie transvaginala deoarece ar putea agrava sangerarea.

Este important sa discuti rezultatul cu medicul ginecolog care iti va da mai multe informatii. Un rezultat anormal se poate datora unor variate conditii medicale, cum ar fi:

• Cancer al organelor reproductive: cancer uterin, cancer ovarian, cancer de vagin
• Tumori benigne: chist ovarian, fibrom uterin, polip uterin (endometrial)
• Boala inflamatorie pelvina
• Endometrioza
• Torsiune ovariana
• Sarcina
• Sarcina in afara uterului (sarcina extrauterina sau ectopica)
• Avort
• Placenta previa (placenta acopera total sau partial colul uterin si poate determina sangerare vaginala severa inainte sau in timpul nasterii)

Surse de informatie:

www.medicalnewstoday.com
www.mayoclinic.org
www.insideradiology.com.au
www.healthline.com

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor