Cancerul de endometru

La nivel global, cancerul de endometru este al saselea cel mai frecevent tip de cancer si se afla pe locul 14 in randul cauzelor de deces prin cancer la femei. Apare, de obicei, la femeile trecute de menopauza, peste 95% din cazuri fiind inregistrate la femeile cu varste peste 40 de ani.

Cancerul endometrial, asa cum anunta si numele, incepe in stratul de celule care formeaza mucoasa (endometrul) uterului. De cele mai multe ori este detectat intr-un stadiu incipient, deoarece produce frecvent sangerare vaginala anormala, fapt care permite vindecarea pacientelor.

Medicii nu stiu care sunt  exact cauzele cancerului de endometru. Se stie, insa, ca in acest tip de cancer apar modificari (mutatii) in ADN-ul celulelor din endometru. Aceste mutatii transforma celulele sanatoase normale in celule anormale, care cresc si se inmultesc necontrolat si care nu mor la un moment stabilit, asa cum se intampla in cazul celulelor normale, sanatoase. In timp, celulele anormale acumulate formeaza o masa (tumora). La un moment dat, celulele canceroase invadeaza tesuturile din apropiere si se pot separa de tumora initiala pentru a se raspandi in alta parte a corpului, formand metastaze.

• Dezechilibrul hormonal. Ovarele formeaza doi hormoni feminini principali - estrogenul si progesteronul. Fluctuatiile echilibrului acestor hormoni determina modificari ale endometrului. Afectiuni precum sindromul ovarelor polichistice, obezitatea sau diabetul zaharat, dar si terapia hormonala dupa menopauza pot determina modificari hormonale care cresc riscul de cancer de endometru.
• Debutul menstruatiei la o varsta frageda (inainte de 12 ani) sau intarzierea instalarii menopauzei. Cu cat o femeie are menstruatie timp de mai multi ani, cu atat mai mult endometrul este expus estrogenului.
• Lipsa sarcinii. Femeile care nu au fost niciodata insarcinate au un risc mai mare de cancer de endometru decat femeile cu cel putin o sarcina.
• Varsta. Riscul de cancer de endometru creste odata cu varsta. 
• Obezitatea. Excesul de grasime corporala modifica echilibrul hormonilor din corp, crescand riscul de cancer de endometru.
• Terapia hormonala pentru cancerul de san. Tratamentul hormonal pentru cancerul de san poate creste riscul de cancer de endometru. 
• Un sindrom de cancer de colon mostenit. Sindromul Lynch, numit si cancer colorectal ereditar nonpolyposis (HNPCC), creste riscul de cancer de colon si alte tipuri de cancer, inclusiv cancerul de endometru. Sindromul Lynch este cauzat de o mutatie genica transmisa de la parinti la copii. 

Nu exista nicio modalitate sigura 100% de a preveni cancerul endometrial, dar exista o serie de masuri pe care le poti lua pentru a reduce riscul de a dezvolta aceasta boala:

• Mentine o greutate sanatoasa. Femeile care au un exces ponderal sau obezitate au un risc de pana la 3 ori mai mare de a dezvolta cancer endometrial, comparativ cu femeile cu o greutate sanatoasa.
• Discuta cu medicul ginecolog despre riscurile terapiei hormonale dupa menopauza, dar si despre avantajele si dezavantajele terapiei de inlocuire hormonala, pentru a ajuta la controlul simptomelor menopauzei. 
• Ia in considerare administrarea de anticonceptionale. Utilizarea contraceptivelor orale timp de cel putin un an poate reduce riscul de cancer endometrial. Se crede ca reducerea riscului dureaza cativa ani dupa ce incetati sa luati contraceptive orale. Intrucat anticonceptionalele pot avea si efecte secundare, discuta cu medicul ginecolog despre beneficiile si riscurile acestora.

Semnele si simptomele cancerului de endometrul includ sangerare vaginala neobisnuita sau durere in zona pelvina. Intrucat acestea, dar si alte semne si simptome pot fi cauzate si de alte afectiuni, este important sa consulti medicul ginecolog daca observi oricare dintre urmatoarele:

• Sangerare sau descarcare vaginala care nu are legatura cu menstruatia
• Sangerare vaginala dupa menopauza
• Urinare dificila sau dureroasa
• Durere in timpul actului sexual
• Durere in zona pelvina

Testele care examineaza endometrul sunt utilizate pentru a depista si diagnostica cancerul de endometru. Deoarece acest tip de cancer incepe in interiorul uterului, el nu apare de obicei in rezultatele unui test Papanicolau. Astfel, este nevoie de recoltarea unei probe de tesut endometrial, pentru a fi analizata la microscop in vederea identificarii eventualelor celule canceroase. Se poate utiliza una dintre urmatoarele proceduri:

• Examinare pelvina. In timpul unui examen pelvin, medicul inspecteaza cu atentie portiunea exterioara a organelor genitale, dar si vaginul si colul uterin pentru pentru eventuale anomali.
• Ecografie transvaginala. Procedura verifica grosimea si textura endometrului si ajuta la excluderea altor afectiuni si la depistarea eventualelor anomalii in mucoasa uterina.
• Histeroscopie. Medicul introduce un tub subtire, flexibil, luminat (histeroscop) prin vagin si colul uterin in uter, pentru a examina interiorul uterului si endometrului.
• Biopsie endometriala. Aceasta procedura implica indepartarea tesutului din mucoasa uterina pentru a fi analizat in laborator. Biopsia endometriala se poate face in cabinetul medicului ginecolog si, de obicei, nu necesita anestezie.
• Dilatatie si ciuretaj. Aceasta interventiei chirurgicala este recomandata atunci cand nu se poate obtine suficient tesut in timpul unei biopsii sau daca rezultatele biopsiei nu sunt clare. In timpul interventiei, tesutul este razuit de pe mucoasa uterului si examinat la microscop pentru celulele canceroase.

In 2013 cercetatorii de la Universitatea Johns Hopkins au dezvoltat un test despre care afirmau ca poate detecta cancerul ovarian si de endometru in tesutul prelevat printr-un test Papanicolau de rutina. Noul test - numit PapGene – consta in analizarea ADN-ului din ovare si din alte celulele canceroase endometriale care s-au eliminat la nivelul colului uterin.  Un studiu publicat in jurnalul Science Translational Medicine, arata ca testul PapGene a detectat cu exactitate toate cele 24 (100%) tipuri de cancer endometrial si 9 din 22 (41%) din cazurile de cancer ovarian. Autorii studiului numeau testul lor un "pas promitator" spre gasirea unui instrument de detectie pe scara larga a cancerului ovarian si endometrial. 

In 2018, plecand de la rezultatele obtinute anterior, cercetatorii de la John Hopkins anuntau ca au reusit sa dezvolte un nou  test de screening pentru  cancerul endometrial si cancerul ovarian – numit PapSEEK , un test careanalizeaza probe colectate de rutina-cu ocazia testului Babes Papanicolau (test de screening pentru cancerul de col uterin). Acest test detecteaza mutatiile AND care sunt associate anumitor tipuri de cancere. Rezultatele studiului au aratat ca acest test a reusit sa detecteze 80 din 100 de femei care aveau cancer de endometru, inclusive cazuri aflate in stadia incipiente de boala.

Odata diagnosticat cancerul de endometru, medicul va recomanda o serie de teste si analize pentru a  determina gradul de raspandire al celulelor canceroase in uter si organism - stadiul cancerului.  Printre aceste teste, amintim: radiografia toracica, tomografie computerizata (CT), imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) tomografie cu emisie de pozitron (PET) si analize de sange. 

Etapele cancerului de endometru sunt indicate cu cifre romane cuprinse intre I (cancerul este prezent numai in uter) si IV (cancerul a crescut, implicand organe din apropiere, cum ar fi vezica urinara):

• Stadiul I - cancerul se gaseste numai in uter. Este cel mai frecvent tip de cancer endometrial si creste lent
• Stadiul II - cancerul s-a raspandit in tesutul conjunctiv al colului uterin, dar nu s-a raspandit in afara uterului. Acest tip de cancer endometrial este rar, creste mai rapid si tinde sa se raspandeasca in alte parti ale corpului
• Stadiul III - cancerul s-a raspandit dincolo de uter si col uterin, dar nu s-a raspandit dincolo de pelvis
• Stadiul IV - cancerul s-a extins dincolo de pelvis, invadand si alte organe ale corpului

Tratamentul recomandat de medicul ginecolog depinde de rezultatele testelor realizate, stadiul cancerului, localizarea, gradul de raspandire, varsta si starea generala de sanatate. Cancerul de endometru este adesea diagnosticat timpuriu, inainte de a se raspandi in organism si poate fi tratat chirurgical. Pentru multe femei, chirurgia este singurul tratament de care au nevoie. In timpul interventiei chirurgicale sunt indepartate colul si uterul (histerectomie totala), precum si ovarele si trompele uterine (salpingo-ooforectomie). De asemenea, pot fi indepartati si ganglionii limfatici si alte tipuri de tesuturi, pentru a afla daca si acestea contin celule canceroase.

Daca, insa, cancerul se raspandeste dincolo de uter, pot fi recomandate mai multe optiuni terapeutice. Una dintre acestea este radioterapia cu energie puternica. Tratamentele medicamentoase pentru cancerul endometrial includ chimioterapia cu medicamente puternice si terapia hormonala pentru a bloca hormonii care “alimenteaza” celulele canceroase. Alte optiuni pot fi terapia tintita cu medicamente care ataca punctele slabe specifice ale celulelor canceroase si imunoterapia pentru a ajuta sistemul imunitar sa lupte impotriva cancerului.

Diferitele tipuri de tratament pot fi insotite si de o serie de posibile efecte, dupa cum urmeaza:

1. Tratamentul chirurgical

Dupa realizarea unei histerectomii, se intrerupe menstruatia si apare incapacitatea de a concepe. Atunci cand ovarele sunt eliminate, se instaleaza brusc menopauza, iar bufeurile si alte simptome ale menopauzei cauzate de operatie pot fi mai severe decat cele cauzate de menopauza naturala. Pentru unele femei, histerectomia poate afecta intimitatea sexuala.

2. Radioterapia

Efectele secundare ale radiatiei depind de doza recomandata si pot include oboseala, greata, varsaturi, diaree sau alte probleme digestive. 

3. Terapia hormonala

Femeile care iau progesteron pot retine apa in organism, pot avea un apetit crescut si pot creste in greutate, iar femeile care inca au menstruatie pot avea perioade menstruale neregulate.

4. Chimioterapia

Chimioterapia poate provoca oboseala, caderea parului, neuropatie, anemie, numar scazut de celule albe din sange (aceste celule ajuta organismul sa lupte impotriva infectiei) si un numar scazut de trombocite (trombocitele ajuta la formarea cheagurilor de sange).

5. Imunoterapia

Reactiile adverse obisnuite ale inhibitorilor PD-1 includ oboseala, eruptii cutanate, mancarime si diaree. In cazuri rare, efectele secundare pot fi severe. 

Majoritatea femeilor si familiilor afectate de cancerul endometrial isi fac griji pentru sanatatea lor pe termen scurt, iar pe termen lung se tem de riscul de reaparitie al cancerului. Este important ca femeile sa discute deschis si sincer cu medicul oncolog si familia inclusiv despre sprijinul emotional (consiliere individuala, grupuri de suport).

In ceea ce priveste riscul de recidiva, expertii recomanda o monitorizare atenta dupa finalizarea tratamentului pentru cancerul endometrial, in special in primii trei ani dupa diagnostic, cand riscul de recurenta este cel mai mare. De obicei, se recomanda un examen fizic la fiecare trei pana la sase luni, timp de cativa ani, impreuna cu o serie de analize, cum ar fi: test Papanicolau, teste de sange si tomografii computerizate sau alte teste de radiologie.

Daca boala nu revine dupa cinci ani, de obicei, nu mai sunt necesare vizitele dese la medicul oncolog. Femeile ar trebui sa apeleze la medicul lor daca prezinta simptome de sangerare vaginala, durere abdominala sau pelvina, tuse persistenta sau pierdere in greutate neintentionata. Acestea ar putea fi semne ca boala a revenit.

Surse:
https://www.cancer.gov/types/uterine/patient/endometrial-treatment-pdq
https://www.acog.org/Patients/FAQs/Endometrial-Cancer?IsMobileSet=false
https://www.cancer.org/cancer/endometrial-cancer/about/what-is-endometrial-cancer.html
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometrial-cancer/symptoms-causes/syc-20352461
>https://www.cancervic.org.au/cancer-information/types-of-cancer/uterine_cancer/treatment_for_uterine_cancer.html
https://www.hopkinsmedicine.org/news/newsroom/news-releases/pap-test-fluids-used-in-gene-based-screening-test-for-two-gyn-cancers

Wang, Y. et al. Evaluation of liquid from the Papanicolaou test and other liquid biopsies for the detection of endometrial and ovarian cancers. Sci. Transl Med.,10, eaap8793 (2018)