Deficitul de magneziu

Magneziul este un mineral esential pentru functionarea normala a organismului, fiind al patrulea cel mai raspandit mineral din corp. Acesta este prezent in cantitati semnificative in oase, muschi si tesuturi moi si este implicat in mai mult de 300 de reactii enzimatice din corpul uman.

Magneziul se gaseste in numeroase alimente, precum legumele cu frunze verzi (spanac, kale), nucile si semintele (migdale, seminte de dovleac), cerealele integrale, leguminoasele si pestele. De asemenea, magneziul poate fi administrat prin intermediul suplimentelor alimentare, sub forma de comprimate, capsule, plicuri sau tablete efervescente, in cazul in care aportul alimentar este insuficient, sau in situatii specifice, sub indrumarea medicului curant.

Rolul magneziului in organism se refera la numeroase functii importante, printre care se numara:

• sinteza ADN si ARN - magneziul este necesar pentru sinteza si repararea materialului genetic al celulelor, reprezentat de ADN (acid dezoxiribonucleic) si ARN (acid ribonucleic). De asemenea, magneziul sustine reglarea expresiei genice;
• functionarea sistemului nervos - magneziul joaca un rol important in transmiterea impulsurilor nervoase si in reglarea activitatii neuromusculare. Acesta ajuta la mentinerea unui echilibru adecvat al calciului in celulele nervoase, ceea ce este crucial pentru transmiterea semnalelor electrice, la nivel cerebral;
• contractia musculara - magneziul este esential pentru contractia si relaxarea musculara, intrucat sprijina activarea proteinelor necesare pentru contractie si regleaza nivelul de calciu in celulele musculare;
• metabolismul energetic - magneziul este implicat in procesul de producere a energiei, prin activarea enzimelor implicate in sinteza si utilizarea adenozin trifosfatului (ATP), molecula principala responsabila cu inmagazinarea si furnizarea de energie in organism;
• metabolismul glucidic - magneziul favorizeaza procesul de metabolizare a glucozei si a altor glucide, fiind, deci, implicat in mentinerea glicemiei la un nivel optim si in prevenirea diabetului zaharat de tip 2;
• sinteza proteinelor - magneziul este necesar pentru sinteza proteinelor si regleaza activitatea enzimelor implicate in acest proces;
• sustinerea sistemului cardiovascular - magneziul contribuie la mentinerea unui ritm cardiac normal si la reglarea tensiunii arteriale. De asemenea, ajuta la relaxarea muschilor netezi din peretii vaselor de sange, ceea ce favorizeaza o circulatie sanguina adecvata;
• stimularea sistemului imunitar - magneziul sustine functionarea normala a sistemului imunitar, putand contribui la prevenirea numeroaselor infectii. In acelasi timp, studiile au dovedit ca magneziul sprijina organismul in lupta impotriva cancerului.

Este important sa mentii un nivel echilibrat de magneziu in organism, deoarece atat deficitul, cat si excesul de magneziu pot avea efecte negative asupra sanatatii. Carenta de magneziu poate conduce la o serie de probleme de sanatate, precum spasmele musculare, oboseala, anumite tulburari ale somnului, probleme cardiovasculare si tulburari metabolice.

Aportul de magneziu se face, in principal, cu ajutorul alimentelor bogate in acest mineral. Cu toate acestea, chiar daca aportul este unul suficient, pot aparea situatii in care concentratia de magneziu din organism sa nu fie suficienta. Exista mai multe cauze posibile pentru deficienta de magneziu in organism, dupa cum urmeaza:

• alimentatia saraca in magneziu - consumul insuficient de alimente bogate in magneziu poate conduce la deficit. O dieta bazata pe alimente procesate si sarace in nutrienti poate contribui la carenta de magneziu;
• absorbtia redusa a magneziului - anumite afectiuni medicale pot influenta capacitatea organismului de a absorbi magneziul din alimente. De exemplu, afectiunile intestinale cronice (boala celiaca, boala Crohn si sindromul de malabsorbtie) pot inhiba absorbtia magneziului;
• consumul excesiv de alcool - alcoolul poate interfera cu absorbtia si metabolizarea magneziului in organism, iar persoanele care consuma alcool in exces pot prezenta deficit de magneziu;
• administrarea anumitor medicamente - unele medicamente pot afecta nivelul de magneziu din organism. De exemplu, diureticele pot creste excretia renala de magneziu. De asemenea, medicamentele utilizate pentru tratarea bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) sau a ulcerului gastric, precum inhibitorii de pompa de protoni (IPP), pot afecta absorbtia magneziului;
• stresul cronic - aceasta problema de sanatate, intalnita frecvent in randul populatiei, poate duce la pierderi excesive de magneziu prin urina si poate provoca dezechilibre electrolitice;
• bolile cronice - anumite afectiuni cronice, precum diabetul zaharat, insuficienta renala, hipertiroidismul sau afectiunile cardiace, pot fi asociate cu deficitul de magneziu;
• hiperhidroza (transpiratia excesiva) - lipsa de magneziu si transpiratia abundenta sunt, deseori, strans legate. Persoanele care transpira in exces, prin activitate fizica intensa sau prin expunerea prelungita la temperaturi ridicate, pot pierde, astfel, magneziu;
• varsta - conform studiilor, persoanele varstnice absorb mai putin magneziu prin alimentatie si pierd concentratii mai mari, pe fondul unei excretii renale pronuntate.

Deficitul de magneziu poate fi diagnosticat si confirmat prin analize de sange, in urma unei consultatii medicale amanuntite. In functie de rezultatele obtinute, medicul va recomanda un plan de tratament adecvat.

Deficitul de magneziu poate manifesta o varietate de simptome, care pot varia de la usoare pana la severe, in functie de gradul de severitate al carentei, precum si in raport cu durata acesteia. Cele mai comune simptome ale lipsei de magneziu sunt reprezentate de:

• spasme si crampe musculare - acestea sunt, mai exact, contractii involuntare ale muschilor, in special in zona gambelor, a mainilor sau a fetei. Crampele musculare pot fi, uneori, dureroase si pot aparea frecvent, atat in timpul zilei, cat si noaptea;
• oboseala si slabiciune - carenta de magneziu poate conduce la oboseala cronica si la senzatia de slabiciune generala, iar persoanele afectate se pot simti epuizate mai usor decat de obicei;
• tulburari ale somnului - deficitul de magneziu poate afecta calitatea somnului si poate duce la insomnie, dificultati de adormire sau somn agitat;
• irascibilitate si anxietate - magneziul joaca un rol important in reglarea functiei sistemului nervos. Lipsa acestuia poate contribui la aparitia irascibilitatii, a starilor anxioase si a tulburarilor de dispozitie;
• palpitatii - magneziul este implicat in reglarea ritmului cardiac, iar deficitul sau poate provoca aparitia palpitatiilor;
• tulburari digestive - deficitul de magneziu poate provoca indigestie, constipatie, greata sau varsaturi;
• slabirea sistemului imunitar - magneziul este important pentru functionarea adecvata a sistemului imunitar. Deficitul sau poate face organismul mai vulnerabil la infectii si poate intarzia vindecarea ranilor;
• tulburari ale metabolismului glucidic si rezistenta la insulina - carenta de magneziu poate afecta metabolismul glucozei si sensibilitatea la insulina, crescand riscul de diabet zaharat de tip 2.

Totusi, aceste simptome pot fi cauzate si de alte afectiuni sau de alti factori, iar diagnosticul de deficit de magneziu trebuie sa fie confirmat prin teste de laborator. Daca ai preocupari cu privire la nivelul de magneziu din organism si la simptomele asociate, este recomandat sa consulti un medic, pentru evaluare si diagnostic adecvat.

Deficitul de magneziu pe termen lung si netratat poate duce la diferite complicatii si probleme de sanatate, afectand mai multe sisteme ale organismului. Dintre acestea, le amintim pe cele mai frecvente:

• spasme si convulsii - pe fondul lipsei de magneziu, unele persoane se pot confrunta cu spasme musculare si chiar cu crize convulsive, in cazuri severe;
• osteoporoza - magneziul ajuta la mentinerea densitatii osoase, astfel ca deficitul prelungit de magneziu poate contribui la pierderea de calciu din oase si la fragilitatea oaselor, crescand riscul de osteoporoza;
• afectiuni cardiace - aritmii, palpitatii, hipertensiune arteriala;
• tulburari neurologice - migrene, tremor, tulburari de memorie si dificultati de concentrare. De aceea, unii medici recomanda administrarea de magneziu in boala Parkinson, de exemplu;
• diabet zaharat de tip 2 - deficitul de magneziu poate contribui la rezistenta la insulina si la cresterea nivelului de glucoza din sange;
• tulburari psihice - deficitul de magneziu poate fi asociat cu un risc crescut de afectiuni psihice, precum depresia, anxietatea si tulburarile de dispozitie.

Complicatiile asociate deficitului de magneziu pot fi, totusi, evitate, prin depistarea timpurie si un tratament adecvat al acestuia. Daca ai motive sa crezi ca te confrunti cu o carenta de magneziu, adreseaza-te medicului tau, pentru o examinare amanuntita. Daca va considera necesar, medicul te va indruma catre o serie de investigatii si, in functie de rezultatele obtinute, iti va putea face recomandari cu privire la suplimentarea cu produse pe baza de magneziu sau la ajustarea dietei.

Cum poti depista carenta de magneziu

Deficitul de magneziu poate fi depistat prin evaluarea simptomelor si, ulterior, prin teste de laborator. Daca te confrunti cu una sau mai multe dintre manifestarile descrise anterior, comunica-le medicului tau. Acesta va efectua anamneza si un examen fizic, iar apoi iti va recomanda un set de analize de laborator, ce poate include urmatoarele teste:

• magneziu seric (magneziemie) - masoara concentratia de magneziu din sange;
• magneziu eritrocitar;
• magneziu in urina - realizat pentru a evalua excretia de magneziu prin urina.

Nivelul magneziului din sange poate fi influentat de mai multi factori, precum dieta, medicamentele sau alte afectiuni, ceea ce poate duce la rezultate inexacte. Prin urmare, medicul poate apela si la alte teste suplimentare, asa cum este nivelul de magneziu in urina, pentru a confirma diagnosticul.

Valorile normale ale magneziului seric difera, in functie de varsta pacientului in cauza:

• nou-nascut - 1.5-2.2 mg/dL;
• 5 luni-6 ani - 1.7-2.3 mg/dL;
• 6-12 ani - 1.7-2.1 mg/dL;
• 12-20 ani - 1.7-2.2 mg/dL;
• adult (20-90 ani) - 1.6-2.6 mg/dL.

Magneziul se poate administra pe cale orala, sub forma de comprimate, tablete efervescente sau plicuri pentru solutie orala, iar concentratiile variaza in functie de fiecare produs in parte, pentru a putea fi alese in raport cu nevoile individuale ale pacientilor. Exista producatori care ofera variante de suplimente cu magneziu pentru femei sau pentru barbati, in care magneziul este asociat cu alte minerale si vitamine, in functie de diferitele nevoi pe care le au barbatii si femeile. De asemenea, exista variante special formulate de magneziu pentru copii. Daca nu stii ce sa alegi dintre numeroasele tipuri de magneziu, cere-i sfatul medicului tau, iar acesta te va putea ajuta sa faci diferenta dintre diferitele saruri ale acestui element (oxid, carbonat, lactat, citrat sau orotat de magneziu).

Doza maxima de magneziu pe zi poate varia in functie de varsta, sex si starea de sanatate. In general, pentru un adult, doza zilnica de magneziu este de maximum 350-400 mg. Aceasta include atat aportul de magneziu din alimentatie, cat si pe cel din suplimentele nutritive administrate.

Este dificil de estimat, in general, cat dureaza o cura cu magneziu, deoarece aceasta informatie variaza de la un caz la altul, insa, in general, poate dura de la cateva saptamani pana la cateva luni. In felul acesta, te asiguri ca magneziul administrat este absorbit in mod corespunzator in organism.

Este important sa retii ca excesul de magneziu poate provoca anumite efecte secundare (diaree, greata, varsaturi, slabiciune musculara). De aceea, este recomandat sa nu depasesti doza maxima recomandata si sa consulti intotdeauna un medic, inainte de a incepe orice suplimentare cu magneziu, mai ales daca ai probleme de sanatate preexistente sau iei alte medicamente.

Ce trebuie sa mananci cand ai lipsa de magneziu

Atunci cand organismul tau are nevoie de mai mult magneziu, este recomandat sa incluzi in alimentatia ta alimente bogate in acest mineral. Iata cateva alimente pe care le poti consuma pentru a creste aportul de magneziu:Atunci cand organismul tau are nevoie de mai mult magneziu, este recomandat sa incluzi in alimentatia ta alimente bogate in acest mineral. Iata cateva alimente pe care le poti consuma pentru a creste aportul de magneziu:

• legume cu frunze verzi - spanac, patrunjel, kale, salata verde etc.;
• seminte si nuci - seminte de dovleac, seminte de susan, seminte de in, seminte de floarea-soarelui, migdale, alune etc.;
• fructe uscate - stafide, curmale, prune uscate;
• leguminoase - naut, fasole neagra, fasole alba, linte, mazare;
• peste - somon, ton si hering;
• ciocolata neagra;
• avocado;
• cereale integrale - ovaz, orez brun, quinoa etc.

Includerea acestor alimente in dieta ta zilnica poate ajuta la cresterea aportului de magneziu. Totusi, in cazul unei carente semnificative de magneziu, poate fi necesara administrarea de magneziu sub forma de suplimente alimentare.

De-a lungul timpului, s-a demonstrat in nenumarate randuri ca magneziul ocupa un loc important in organismul uman si ca un nivel insuficient de magneziu poate provoca diferite probleme de sanatate. Asadar, acorda atentie aportului zilnic de magneziu prin alimentatie, pentru a te bucura de un corp sanatos, o minte agera si un tonus general de invidiat.

Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4549665/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8065437/
https://www.webmd.com/diet/foods-high-in-magnesium
https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/expert-answers/magnesium-supplements/faq-20466270

**Acest articol este cu titlu informativ si nu constituie o recomandare medicala.