Hiperhidoza sau transpiratia excesiva reprezinta un raspuns exagerat al glandelor sudoripare. Acest lucru are drept consecinta o crestere a secretiei sudoripare, in exces fata de cantitatea necesara termoreglarii.
Tipuri de hiperhidroza
Aceasta afectiune poate fi primara (sau idiopatica, adica fara o cauza stabilita) sau secundara unor afectiuni sistemice (tulburari metabolice, hipertiroidie, boli febrile, medicatie concomitenta, diabet zaharat, menopauza, tulburari psihice etc.).
Conform International Hyperhidrosis Society, un individ are hiperhidroza primara focala daca prezinta focare de transpiratie excesiva cel putin 6 luni fara o cauza aparenta si daca intruneste cel putin doua din urmatoarele criterii:
- transpiratia este bilaterala si relativ simetrica;
- transpiratia excesiva afecteaza activitatile zilnice;
- cel putin un episod o data pe saptamana;
- debutul bolii are loc inainte de varsta de 25 de ani;
- istoric familial pozitiv;
- transpiratia nu apare noaptea.
Hiperhidroza poate fi localizata la nivelul anumitor regiuni ale corpului sau generalizata. Desi orice parte a corpului poate fi afectata, cele mai frecvent intalnite zone sunt palmele, plantele (talpile) si axilele (sub brat). De asemenea, sunt pacienti care transpira abundent pe crestetul capului, la nivelul fruntii sau al mustatii.
Hipersudoratia de la nivelul axilei este una dintre cele mai deranjante pentru pacient, pentru ca axilele sunt in permanenta umede, hainele se pateaza, apare mirosul neplacut datorita cresterii colonizarii bacteriene pe aria afectata. Astfel, afectiunea cauzeaza de obicei un prejudiciu psiho-emotional major pentru pacient, precum si disabilitate ocupationala, ceea ce duce la anxietate, depresie, scaderea respectului de sine si izolare socio-profesionala. Din pacate, de multe ori transpiratia excesiva este acceptata de catre pacient, nestiind ca exista solutii prin care poate fi controlata si combatuta.
Tratamentul hiperhidrozei
In tratamentul acestei probleme, s-au incercat, de-a lungul timpului, mai multe terapii locale, utilizand clorura de aluminiu (in diferite concentratii), talc, iontoforeza cu solutie salina de apa, dar cu o ameliorare nu foarte importanta si deloc sustinuta. De asemenea, exista proceduri chirurgicale destul de invazive, precum chiuretarea glandulara sau simpatectomia toracica, fara un rezultat semnificativ in imbuntatirea calitatii vietii pacientului si, de asemenea, cu un grad variabil de recurenta.
Cel mai eficient, sigur si neinvaziv tratament ramane injectarea de toxina botulinica tip A (Dysport) in aria afectata, hipersudoratia reducandu-se pana la disparitie. Efectul local al acesteia este reprezentat de inhibarea eliberarii acetilcolinei la nivelul jonctiunii neuromusculare, prin care se blocheaza transmiterea nervoasa la nivelul glandei sudoripare, oprind astfel secretia acesteia.
Tratamentul cu toxina botulinica se foloseste in medicina de peste 30 de ani (in special pentru afectiuni neuromusculare), este sigur (are aprobare FDA pentru aceasta afectiune) si, efectuat de catre un medic instruit, nu are reactii adverse majore. De asemenea, un alt lucru important de retinut este ca tratamentul nu influenteaza homeostazia, echilibrul intern al organismului sau transpiratia pe alte zone. Glandele sudoripare sunt raspandite pe intreaga suprafata a corpului si vor functiona in continuare. Spre exemplu: axilele reprezinta doar sub 2% din totalul glandelor sudoripare.
Procedura de injectare cu toxina botulinica
Sunt necesare multiple injectari spatiate la 1-2 cm, cu un ac foarte fin, la nivelul intregii zone hiperhidrotice. Pacientul resminte o minima durere la injectare, dar care poate fi combatuta prin metode de anestezie locala cu gheata si/sau anestezice topice (aplicare de creme cu anestezic, cu 40-60 min inainte de procedura).
Efectul se observa in aproximativ o saptamana si persista pe o perioada de 6 luni, fiind necesara apoi reinjectarea. Insa, pe masura ce se repeta procedura, se mareste si intervalul de timp la care va fi nevoie de o noua sedinta (de pana la 12 luni).
Reactiile adverse sunt practic inexistente, la injectarea efectuata de personal medical calificat. La locul injectarii, la persoanele cu piele sensibila poate aparea inrosire locala temporara, usor disconfort sau eventual o mica sangerare punctiforma cu aparitia unei echimoze, dar care dispar in cateva zile. Rar, mai exista cazuri in care apare o slabiciune musculara in zonele tratate, aceasta nu produce un disconfort major, neafectand activitatile zilnice, si dispare in cateva zile.
Contraindicatiile procedurii
Injectarea cu toxina botulinica este contraindicata la:
- Femei insarcinate sau care alapteaza
- Persoane cu boli neurologice severe (ex. miastenia gravis)
- Exista si unele contraindicatii relative sau temporare, in cazul unor medicamente (se recomanda intreruperea terapiei anticoagulante cu 2-3 zile inainte de procedura, cu reluarea acesteia in ziua urmatoare injectarii)
Inainte de procedura:
- Nu luati medicamente de tipul aspirina, antiinflamatorii nesteroidiene (ibuprofen), pentru ca poate creste riscul de sangerare si aparitie a echimozei (vanataie).
- De asemenea, este bine sa reduceti consumul de citrice (mai ales grepfrut) cateva zile inainte.
- In ziua procedurii evitati efortul fizic intens, sauna sau alte proceduri care pot produce supraincalzire.
- Daca vor fi tratate axilele este bine sa nu va radeti/epilati cu 4 zile inainte de procedura.
- Informati medicul daca aveti alergii sau luati si alte medicamente (ex miorelaxante – relaxante musculare pentru contracturi sau dureri).
- Evitati consumul de alcool cu cateva zile inainte de procedura.
Ce trebuie facut dupa procedura?
- Se aplica local cateva zile dupa o crema de prevenire a echimozelor (arnica, vitamina K topica) si comprese reci (fara a apasa prea tare sau a masa) in primele 24 de ore.
- Se evita: frecarea sau masajul zonei tratate 24 de ore postprocedural, epilarea zonei 1 saptamana dupa procedura, efortul fizic intens, sauna, jacuzzi sau orice ar produce supraincalzirea 1 saptamana dupa procedura, consumul excesiv de alcool. Nu se recomanda administrarea medicamentelor ce pot „subtia” sangele, pentru cel putin 5 zile dupa procedura: aspirina, ibuprofen, vitamina E, gingko biloba, ginseng, omega3 sau capsule cu ulei de peste.