Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

ECG de efort: ce iti poate si ce nu

ECG de efort: ce iti poate si ce nu

Aceasta procedura ajuta la stabilirea riscului de a dezvolta boala cardiaca, dar adesea este nevoie de testari suplimentare pentru a fi siguri.

Candva, era un lucru obisnuit ca persoanele de varsta mijlocie sau mai în varsta sa faca un test anual de efort pentru a se asigura ca inima lor înca bate ca un ceas de calitate. Dar liniile directoare ale expertilor descurajeaza acum astfel de testari „pentru orice eventualitate”.

Este aceasta tendinta contra testelor de efort sanatoasa pentru persoanele mai in varsta? Am cerut parerea Dr. Deepak Bhatt, profesor la Harvard Medical School si seful sectiei de Cardiologie la VA Boston Healthcare System, cu privire la ce poate si ce nu poate un test de efort sa iti spuna despre inima ta. Cu acest avertisment, procedura inca are un rol pretios de jucat in diagnosticarea unor simptome ingrijoratoare precum durerea in piept — in special in cazul persoanelor mai in varsta cu factori de risc pentru bolile de inima. „Un test de efort nu este 100% precis —niciun test medical nu este”, spune Spune Dr. Bhatt. „Dar te ajuta sa te decizi care va fi urmatorul pas”.

Cum functioneaza

Intr-un test de efort, mergi pe o banda de alergat care iti pune treptat inima la lucru tot mai intens. O electrocardiograma (ECG) inregistreaza ritmurile electrice ale inimii tale. Doctorul iti masoara si tensiunea arteriala si monitorizeaza daca ai simptome precum disconfort la nivelul pieptului sau oboseala. Modificari ale tensiunii, ale ritmului cardiac sau ale ECG sau simptome fizice care se inrautatesc ar putea indica o afectiune coronariana (cardiopatie ischemica): depuneri de grasimi (placi) care reduc fluxul de sange oxigenat catre muschiul inimii.

Daca testele de efort ar fi 100% precise, le-am face cu totii in mod regulat. Dar testarea efortului nu diagnosticheaza cu precizie toate cazurile de boala de inima si uneori indica prezenta la persoane care nu au, în realitate, aceasta boala. „Rezultatul testului nu este niciodata, in sine, sigur”, spune Dr. Bhatt. „Poate fi folosit pentru a creste sau reduce probabilitatea existentei afectiunii coronariene. Nu poate fi folosit ca o regula absoluta si nici nu o poate diagnostica.”

Daca ai simptome

Pentru barbatii cu simptome precum durere in piept la efort sau cu suflu inexplicabil, un test de efort anormal indica un risc mai mare de cardiopatie ischemica. Dar este mai ingrijorator la un barbat care are factori de risc precum varsta inaintata, supraponderalitatea sau colesterolul ridicat. „Toate acestea indica o afectare coronariana”, spune Dr. Bhatt. Pentru a o confirma este nevoie de teste suplimentare. Daca ai simptome si rezultatul testului pare normal, riscul de cardiopatie ischemica este mai mic. „O astfel de persoana este mai putin probabil sa dezvolte o afectare coronariana semnificativa”, spune Dr. Bhatt. Chiar si asa, doctorul ar putea dori sa faca si alte teste.

Dar este important sa intelegi ca un test „normal” de efort nu poate exclude posibilitatea ca o placa sa se rupa ulterior si sa blocheze o artera —proverbiala poveste a unui om care trece de un test de efort cu brio iar apoi face un atac de cord dupa o saptamana. Testarea efortului detecteaza arterele care sunt foarte ingustate (70% sau mai mult). Acestea cauzeaza simptomele. Infarctul de miocard este adesea rezultatul unei obstructii mai putin semnificative, dar care se rupe si duce la formarea de cheaguri.

Daca nu ai simptome

In iulie 2012, U.S. Preventive Services Task Force, un grup independent care face recomandari doctorilor, a recomandat sa nu se efectueze in mod obisnuit teste de efort persoanelor fara simptome sau factori puternici de risc pentru boala de inima. Grupuri de doctori precum American College of Cardiology sustin aceasta recomandare.

Decizia finala, totusi, iti apartine tie si doctorului care iti stie problemele medicale. „Ghidurile lasa decizia in mana doctorului, deoarece suntem adesea intr-o zona gri unde nu stim intr-adevar ce este ‘corect’ pentru fiecare”, spune Dr. Bhatt.

Desi a trecut moda efectuarii de teste de efort de catre barbati altfel sanatosi, preocupati de riscul lor cardiac, ghidurile spun ca un astfel de test poate fi „luat în considerare” pentru un barbat mai in varsta si relativ inactiv, dar care urmeaza sa inceapa un nou program intensiv de exercitii fizice. „Intr-un astfel de caz as recomanda un test de efort,” spune Dr. Bhatt.

Testul de efort: ce iti spune?

 

Un test de efort este menit sa afle daca una sau mai multe artere coronariene care alimenteaza inima contin depozite (placi) de grasimi care blocheaza un vas de sange in proportie de 70% sau mai mult. Testari suplimentare sunt adesea solicitate pentru a confirma rezultatul testului.

Rezultatul testului

Ce poate insemna

Ce se poate intampla în continuare

Care este urmatorul pas?

Normal

Nu ai o deficienta

coronariana semnificativa

 (obstructie de 70% sau mai mare al arterelor).

Este posibil totusi sa faci un atac de cord daca un exista un blocaj mai mic (blocaj mai mic de 70%) si se desprinde din acesta o parte din placa de aterom si se formeaza un cheag.

Doctorul tau iti poate cere sa faci teste suplimentare daca ai alti factori de risc pentru boala cardiaca.

Anormal

Este posibil sa ai o afectare coronariana semnificativa (obstructie de 70% sau mai mare).

Rezultatul anormal poate fi o alarma falsa si este posibil sa fie nevoie de teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul.

Doctorul poate cere teste suplimentare pentru a confirma ca ai o afectare coronariana.

Text: www.health.harvard.edu