Dependenta de Cocaina

Cocaina este un drog stimulant puternic care afecteaza direct creierul si care da dependenta. Cocaina a fost etichetata drept drogul anilor ’80 si ’90, datorita popularitatii sale extinse si a utilizarii in aceasta perioada.

Cu toate acestea, cocaina nu este un drog nou. De fapt, este unul dintre cele mai vechi medicamente cunoscute. Substanta chimica pura, clorhidratul de cocaina, este un drog folosit de mai bine de 100 de ani, iar frunzele de coca, sursa de cocaina, sunt ingerate de mii de ani. De altfel, vechii incasi din Peru credeau ca planta de coca este un dar de la zei.

Denumirea chimica a cocainei este benzoil-metil-ecgonina care are formula chimica moleculara C17 H21 NO4. Cocaina este derivata din frunzele de Erythroxylon coca, un arbust originar din Peru, Bolivia, Mexic, Indiile de Vest si Indonezia.

Istoricul utilizarii cocainei

Consumul de cocaina se intinde pe mii de ani, cu efecte duale de-a lungul istoriei:

• Cunoasterea efectelor asupra creierului dateaza de cel putin 2000 ani BC. Timp de secole, minerii indigeni din tarile andine au folosit cocaina obtinuta din mestecatul frunzelor de coca ca agent de imbunatatire a rezistentei la munca.
• Medicii spanioli au raportat prima utilizare europeana a cocainei in scopuri medicinale in anul 1596.
• Cocaina a fost izolata din frunzele de coca in anul 1859.
• In anul 1863, vin Mariani, un vin fortificat cu 6 mg de extract alcaloid de cocaina/30 ml, a fost comercializat in Franta.
• In anul 1880, compania farmaceutica Parke-Davis din Statele Unite ale Americii a vandut un extract fluid care continea 0.5 mg/mL de cocaina bruta.
• In anul 1884, chirurgul american Dr. William Stewart Halsted a folosit cocaina ca anestezic. Ulterior, Halsted a devenit primul medic diagnosticat cu dependenta de cocaina.
• In acelasi an, Sigmund Freud a publicat eseul „Uber Coca”, in care a sustinut utilizarea cocainei in tratamentul astmului, sifilisului si subnutritiei. Ca si in cazul Dr. Halsted, Freud a devenit dependent de cocaina.
• In anul 1885, John Styth Pemberton a inregistrat French Wine Cola in Statele Unite. Produsul popular care continea 60 mg de cocaina la o portie de 236 ml a fost mai tarziu redenumit Coca-Cola.
• Pana in anul 1893, s-au raportat ocazional decese asociate cu consumul de cocaina. In anul 1895, revista medicala de renume The Lancet a raportat o serie de 6 decese.
• Pana in anul 1909, mai mult de 10 tone de cocaina erau importate in Statele Unite in fiecare an. Au fost create multe produse medicale si elixiruri fara prescriptie medicala. Un produs pentru aplicare nazala, numit Dr. Tucker's Asthma Specific, continea 420 mg de cocaina/30 ml.
• Harrison Narcotics Act din anul 1914 a interzis utilizarea fara prescriptie medicala a produselor care contin cocaina. Reducerea rezultata a consumului de cocaina a marcat sfarsitul primei epidemii americane de cocaina.
• In anii ’50, amfetamina a inlocuit treptat cocaina ca cel mai frecvent drog stimulant consumat. Totusi, aceasta tendinta s-a inversat in anii ’70, cand produsul crack (cocaina baza libera) a determinat cea de-a doua epidemie de consum de cocaina in Statele Unite ale Americii incepand cu anul 1985.

Cocaina este al doilea cel mai utilizat drog ilegal din intreaga lume, dupa canabis. Conform Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction - EMCDDA), cocaina este, de asemenea, al doilea cel mai consumat drog ilegal din Europa. Cele mai recente statistici arata ca pe plan international confiscarile de cocaina continua sa creasca, cele mai mari cantitati fiind interceptate in America de Sud si in America de Nord.

International

Biroul Natiunilor Unite pentru Droguri si Crima (United Nations Office on Drugs and Crime - UNODC) estimeaza ca la nivel mondial in anul 2020 au fost 21.5 milioane de consumatori de cocaina. UNODC a constatat cea mai mare prevalenta a consumului de cocaina in Oceania (Australia si Noua Zeelanda), Europa de Vest si Centrala, America de Nord si America de Sud.

Statele Unite ale Americii

Centrul pentru Controlul si Preventia Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention - CDC) din Statele Unite ale Americii a mentionat ca peste 5 milioane de americani au raportat un consum in prezent de cocaina in anul 2020, ceea ce reprezinta aproape 2% din populatie. In anul 2019, 1 din 5 decese datorate unei supradoze s-a datorat cocainei.

Europa

In Uniunea Eropeana (UE), in cadrul populatiei tinere (cu varste cuprinse intre 15-34 de ani), un numar de aproximativ 7.5 milioane de persoane au consumat cocaina cel putin o data in viata, dintre care 3.5 milioane dintre ei in anul precedent si 1.5 milioane in ultima luna. In anul 2020, in UE s-a capturat o cantitate record de 213 tone de cocaina (comparativ cu 202 tone in 2019).

Romania se numara printre tarile din UE cu cea mai scazuta prevalenta a consumului de cocaina de-a lungul vietii, alaturi de Republica Ceha, Malta, Slovacia si Grecia. In fruntea listei se afla Spania, Regatul Unit si Irlanda.

Romania

Anual, Agentia Nationala Antidrog elaboreaza Raportul National privind situatia drogurilor in Romania (cu date din anul anterior). Pentru anul 2022, cele mai mari rate de consum de droguri s-au observat in randul populatiei tinere (15-34 ani). Adolescenta este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la initierea consumului de droguri, cea mai mica varsta de debut declarata pentru consumul de noi substante psihoactive fiind de 13 ani. La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalente ale consumului de droguri s-au inregistrat in regiunea Bucuresti/ Ilfov.

Canabisul continua sa fie unul dintre cele mai consumate droguri in Romania, atat de populatia generala (locul 2 in clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din Romania, dupa noile substante psihoactive), cat si de populatia scolara.

10% din consumul de droguri este reprezentat de substantele stimulante, 3.7% fiind reprezentat de cocaina si 6.5% de alti stimulanti decat cocaina.

0.8% din populatia generala cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani a experimentat consumul de cocaina. Rata de continuare a consumului de cocaina, respectiv proportia celor care au consumat cel putin o data in viata cocaina si care au facut acest lucru si in ultimele 12 luni este 20.3%, ceea ce indica un nivel ridicat al abandonului pentru acest model de consum dupa o eventuala experimentare a sa.

Cea mai mare prevalenta a consumului recreational de cocaina s-a inregistrat la grupa de varsta 25-34 ani (1.7%), in timp ce pentru consumul recent de cocaina, cea mai mare prevalenta s-a observat in randul tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15-24 ani (0.7%).

Practic, exista doua forme chimice de cocaina: sarea clorhidrat si „baza libera”:

• Sarea (cocaina hidroclorica) este cocaina sub forma de pulbere care se dizolva in apa si poate fi administrata intravenos (pe vena) sau intranazal (prizata in nas).
• Cocaina baza libera denumita si „crack” este un compus care nu a fost neutralizat de un acid pentru a se obtine sarea clorhidrat. Este vanduta in general sub forma de cristale („rock”), dar poate fi vanduta si in bucati mari denumite tablete. Acestea au aproximativ dimensiunea si forma unui betisor de guma de mestecat si uneori sunt taiate pentru a forma bucati mai mici. Crack este insolubila in apa si de aceea trebuie volatilizata prin incalzire (nu se arde) si vaporul se inhaleaza. Termenul „crack” se refera la sunetul ca un trosnet auzit atunci cand amestecul este incalzit. Debutul efectului este rapid, iar intensitatea starii de euforie este similara cu cea obtinuta prin administrarea intravenoasa.

Cocaina este in general vanduta pe strada ca o pulbere fina, alba, cristalina, cunoscuta sub diverse denumiri, cum ar fi: coke, crack, C, big C, okey dokey, nose, charlie, nose candy, blow, marching powder, snow, white lady, toot, ceci, candi sau star dust.

Dealerii stradali o dilueaza in general cu substante inerte precum amidonul de porumb, pudra de talc, faina sau zahar pentru a creste profiturile sau cu medicamente active precum procaina (un anestezic local chimic) sau cu alte droguri stimulante cum sunt amfetaminele.

Principalele cai de administrare a cocainei sunt: orala, intranazala, intravenoasa si inhalatorie. Termenii de argo pentru aceste rute sunt: „mestecare”, „priza” sau „tras pe nas”, „principal” sau „injectare” si „fumat” (incluzand cocaina baza si crack).

Prizarea este procesul de inhalare a pulberii de cocaina prin nari, unde este absorbita in fluxul sanguin. Injectarea elibereaza drogul direct in sange si creste intensitatea efectelor acestuia. Fumatul implica inhalarea vaporilor de cocaina in plamani, unde absorbtia in sange este la fel de rapida ca prin injectare. Cocaina poate fi administrata si prin frecare de mucoasa gingivala.

Debutul si durata efectelor cocainei depind de modul de utilizare:

• Inhalare: debut imediat (7 secunde), efect maxim dupa aproximativ 1-5 minute si durata de aproximativ 15-20 de minute.
• Injectare IV: debut imediat (15 secunde), efect maxim dupa aproximativ 3-5 minute si durata de aproximativ 20-30 de minute.
• Utilizare intranazala (prizare): debut dupa aproximativ 3-5 minute, efect maxim dupa 15 minute si durata de aproximativ 45-90 de minute.
• Utilizare orala: debut dupa aproximativ 10 minute, efect maxim la aproximativ 60 de minute si durata de aproximativ 60-90 de minute.

Deoarece cocaina este un drog cu actiune scurta, marii consumatorii o pot injecta sau fuma in mod repetat la fiecare 10-15 minute.

Cercetari ample au fost dedicate intelegerii modului in care cocaina produce efectele placute si motivele pentru care creeaza dependenta.

Un mecanism propus este reprezentat de efectele cocainei asupra structurilor profunde din creier. Cocaina este un stimulant puternic al sistemului nervos central care creste concentratia de dopamina, un mesager chimic natural in circuitele creierului cu rol in starea de bine si placere (de aceea este denumit si hormonul „fericirii”) si in sistemul de recompensare si motivatie.

Oamenii de stiinta au descoperit regiuni din creier care, atunci cand sunt stimulate, produc starea de placere. Sistemul neuronal care pare sa fie cel mai afectat de cocaina isi are originea intr-o regiune situata profund in creier, denumita aria tegmentala ventrala, care este secretoare de dopamina. Celulele nervoase din aceasta zona se extind in regiunea creierului cunoscuta sub numele de nucleus accumbens, unul dintre centrii cheie ai placerii de la nivelul creierului. In studiile pe animale, s-a constatat ca toate tipurile de stimuli placuti, cum ar fi mancarea, sexul si multe droguri, provoaca o activitate crescuta in nucleul accumbens.

Ca raspuns la un stimul placut, se elibereaza dopamina, care este apoi recaptata de neuronul care a eliberat-o, oprind astfel comunicarea intre neuroni. Cocaina actioneaza blocand aceasta recaptare, ceea ce determina acumularea unor cantitati excesive de dopamina, responsabile de efectele euforice ale drogului. Utilizata in mod repetat, cocaina poate provoca modificari pe termen lung in sistemul de recompensa al creierului, ceea ce duce in cele din urma la toleranta si dependenta.

Toleranta

Pe masura ce consumul de cocaina continua, creierul devine desensibilizat la cocaina si se dezvolta adesea toleranta. Toleranta inseamna ca sunt necesare doze mai mari si mai frecvente de cocaina pentru a se obtine acelasi nivel de placere experimentat in timpul utilizarii initiale. Toleranta duce la cresterea tiparelor de utilizare a drogului, cu consum compulsiv si este un factor de risc pentru dependenta. Persoana poate consuma cocaina la fiecare 10 minute, pe o perioada de cateva zile si poate consuma chiar si 10 grame de cocaina pe zi.

Dependenta

Dependenta este o adaptare fiziologica a organismului la o substanta, in care organismul devine atat de obisnuit cu prezenta acelei substante incat atunci cand persoana isi reduce consumul sau renunta la drog apar simptomele de sevraj. Ca urmare, persoana va continua sa utilizeze drogul pentru a evita simptomele de sevraj nedorite.

In Statele Unite, Institutul National privind Abuzul de Droguri - National Institute on Drug Abuse (NIDA) estimeaza ca aproximativ 25% dintre persoanele care incep sa consume cocaina trec la un consum serios, intens. Dupa ce au incercat cocaina, oamenii nu pot prezice in ce masura vor continua sa consume drogul.

Studii recente au aratat ca, in perioadele de abstinenta de la consumul de cocaina, amintirea euforiei asociate cu consumul de cocaina sau simpla expunere la indicii asociate cu consumul de droguri poate declansa o pofta extraordinara („craving”), ceea ce poate duce la recadere, chiar si dupa perioade lungi de abstinenta.

• Energie crescuta si euforie (starea de „high”)
• Stare de alerta mentala (vigilenta)
• Hipersensibilitate la lumina, sunete si atingere
• Scaderea poftei de mancare
• Cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale
• Temperatura crescuta (hipertermie)
• Pupile dilatate (midriaza)

Efectele cocainei apar aproape imediat dupa o singura doza si dispar in cateva minute sau ore. Luata in cantitati mici (pana la 100 mg), cocaina il face pe utilizator sa se simta euforic, energic, vorbaret si sa aiba o stare de vigilenta mentala, cu o hipersensibilitate la stimuli vizuali, auditivi si atingere (starea de „high”). De asemenea, cocaina poate scadea temporar nevoia de hrana si somn. Unii utilizatori constata ca drogul ii ajuta sa indeplineasca mai rapid sarcini fizice si intelectuale simple, in timp ce altii pot experimenta efectul opus. La nivelul corpului, cocaina determina ingustarea vaselor de sange, dilatarea pupilelor (midriaza) si cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.

Efectul euforic apare aproape imediat, insa durata este relativ mica, in medie de 30 minute si depinde de calea de administrare. Cu cat absorbtia este mai rapida, cu atat euforia este mai intensa. Totusi, cu cat absorbtia este mai rapida, cu atat durata de actiune a drogului este mai scurta.

Debutul ca urmare a prizarii este relativ lent, dupa 3-5 minute si efectele ating un maximum la 20-30 de minute, in timp ce prin inhalare debutul este imediat, iar efectul maxim apare dupa aproximativ 3-5 minute.

Cantitatile mari (cateva sute de miligrame sau mai mult) intensifica starea de euforie, dar pot duce si la un comportament bizar, haotic si violent. Acesti utilizatori pot prezenta tremuraturi, vertij, contractii musculare, paranoia sau, cu doze repetate, o reactie toxica care seamana foarte mult cu intoxicarea cu amfetamine. Unii consumatori de cocaina raporteaza sentimente de neliniste, iritabilitate si anxietate. In cazuri rare, moartea subita poate sa apara la prima utilizare a cocainei sau in mod neasteptat ulterior. Decesele legate de cocaina sunt adesea rezultatul unui stop cardiac sau convulsiilor urmate de stop respirator.

• Dependenta
• Iritabilitate si tulburari de dispozitie
• Neliniste
• Paranoia
• Halucinatii auditive

Cocaina este un drog care da dependenta puternica. Odata ce a incercat cocaina, o persoana poate avea dificultate in a controla consumul ulterior de drog. Se crede ca efectele stimulatoare si de dependenta ale cocainei sunt in primul rand rezultatul capacitatii sale de a inhiba reabsorbtia dopaminei de catre celulele nervoase. Dopamina este neurotransmitatorul implicat in sistemul de recompensa al creierului si are un rol important in dezvoltarea dependentei pentru orice drog.

Se poate dezvolta toleranta la cocaina si multi utilizatori mentioneaza ca nu mai reusesc sa obtina la fel de multa placere ca la prima experienta.

Utilizatorii isi vor creste frecvent dozele pentru a intensifica si prelungi efectele euforice. Desi apare toleranta la euforie, unii utilizatorii pot deveni si mai sensibili (sensibilizare) la efectele anestezice si convulsive ale cocainei, fara a creste doza administrata. Aceasta sensibilitare crescuta poate explica unele decese care au loc dupa doze aparent mici de cocaina.

Utilizarea cocainei in exces, in timpul careia drogul este luat in mod repetat si in doze din ce in ce mai mari intr-o perioada scurta, duce la o stare de iritabilitate, neliniste si paranoia crescande. Acest lucru poate duce la o psihoza paranoida, in care individul pierde contactul cu realitatea si experimenteaza halucinatii auditive.

Complicatiile medicale ale cocainei

Cardiovasculare:

• Tulburari de ritm cardiac (tahicardie si fibrilatie ventriculara)
• Infarct miocardic acut
• Hipertensiune arteriala
• Accident vascular cerebral

Respiratorii:

• Duree toracica
• Tuse
• Hemoptizie (tuse cu expectoratie cu sange)
• Bronhospasm
• Insuficienta respiratorie
• Risc crescut de pneumonie
• Pneumotorax

Gastrointestinale:

• Durere abdominala
• Greata
• Carii dentare
• Pierdere semnificativa in greutate si malnutritie

Neurologice:

• Accident vascular cerebral
• Convulsii
• Cefalee (durere de cap)
• Boala Parkinson
• Afectarea functiilor cognitive: pierderea memoriei, dificultate in concentrare, decizii defectuoase, controlul slab al impulsurilor.

Psihiatrice:

• Halucinatii, in special tactile (senzatia ca ceva se taraste pe piele)
• Paranoia
• Depresie
• Anxietate
• Delir
• Psihoza
• Suicid

Consumul de cocaina are consecinte importante asupra inimii si vaselor din corp. Cocaina poate sa declanseze un ritm cardiac haotic, ca de exemplu tahicardie sau fibrilatie ventriculara, accelereaza respiratia si creste tensiunea arteriala si temperatura corpului (hipertermie). Cocaina este o cauza frecventa de accident vascular cerebral la pacientii tineri.

Hipertensiunea indusa de cocaina poate duce la hemoragie intracerebrala ca urmare a rupturii unui anevrism cerebral sau unei malformatii arteriovenoase.

Alte manifestari fizice includ dureri in piept, greata, vedere incetosata, spasme musculare, convulsii si coma. Deoarece cocaina are tendinta de a scadea apetitul, multi consumatori cronici de cocaina pot experimenta o pierdere semnificativa in greutate si malnutritie. Boala Parkinson poate sa apara dupa multi ani de consum de cocaina.

Diferite cai de administrare a cocainei pot produce diferite efecte adverse:

• Prizatul regulat de cocaina poate cauza pierderea simtului mirosului, sangerari nazale, probleme la inghitire, raguseala si o iritare generala a septului nazal cu rinita cronica cu secretii nazale.
• Cocaina ingerata poate cauza ischemie intestinala severa, din cauza reducerii fluxului sanguin la nivelul intestinelor.
• Cocaina administrata intravenos poate cauza o reactie alergica, fie la drog, fie la un aditiv din cocaina stradala, care poate duce, in cazuri grave, la deces. De asemenea, creste riscul de infectie HIV si hepatita C, infectii ale pielii sau ale tesuturilor moi, precum si de vene cicatrizate.

O supradoza de cocaina apare atunci cand persoana consuma suficient drog pentru a produce efecte adverse grave, care pot pune viata in pericol sau care pot cauza moartea.

O supradoza poate fi intentionata sau neintentionata. O supradoza intentionata apare atunci cand persoana consuma suficient drog in mod intentionat, cum ar fi in timpul unei tentative de sinucidere. O supradoza neintentionata apare atunci cand persona ia o doza prea mare din greseala sau fara sa stie, ca de exemplu atunci cand drogul contine o substanta suplimentara, necunoscuta.

Moartea prin supradozaj poate sa apara la prima utilizare a cocainei sau in mod neasteptat ulterior. Dupa o perioada de abstinenta, persoana care recidiveaza prezinta cel mai mare risc de intoxicatie din cauza tolerantei reduse. Multe persoane care consuma cocaina beau si alcool in acelasi timp, ceea ce este deosebit de riscant si poate duce la supradozaj. Alte persoane amesteca cocaina cu heroina  - preparat denumit Speedball sau „dinamita”, o alta combinatie periculoasa si mortala.

Unele dintre cele mai frecvente si severe consecinte asupra sanatatii ale supradozajului de cocaina sunt:

• Tulburari de ritm cardiac serioase (tahicardie sau fibrilatie ventriculara)
• Hipertensiune artriala (puseu hipertensiv)
• Infarct miocard acut
• Accident vascular cerebral (AVC)
• Convulsii
• Agitatie si anxietate semnificativa, halucinatii, paranoia

Sevrajul la cocaina apare atunci cand persoana care a consumat multa cocaina reduce sau renunta la consumul de drog. Simptomele de sevraj pot sa apara chiar daca consumatorul inca are o anumita concentratie de drog in sange. Dupa oprirea consumului, persoana are frecvent pofte puternice („craving”) care cresc riscul de a se reapuca din nou de cocaina.

Semnele si simptomele de sevraj sunt opuse efectelor drogului si includ:

• Oboseala extrema
• Somnolenta excesiva
• Iritabilitate, agitatie
• O stare generala de disconfort
• Depresie, anxietate
• Apetit crescut
• Tulburari de concentrare
• Vise vivide si neplacute
• Lentoare in activitate
• Ideatie suicidara (ganduri de sinucidere)

Pofta si depresia pot dura luni de zile dupa incetarea unui consum pe termen lung de cocaina.

In timpul sevrajului, poftele puternice pot duce la recadere. Totusi, starea de „high” poate deveni din ce in ce mai putin placuta. Utilizarea de cocaina poate produce frica si suspiciune extrema, mai degraba decat euforie. Chiar si asa, pofta poate ramane puternica.

Abuzul polidrog - folosirea concomitenta a mai mult de un singur drog - este comuna la consumatorii de droguri. In Statele Unite ale Americii, intre 30- 60% dintre persoanele care consuma cocaina o combina cu alcool.

Consumul concomitent de alcool si cocaina este asociat cu o mortalitate si morbiditate crescute din cauza complicatiilor cardiovasculare, hepatotoxicitate si comportamente care conduc la vatamari corporale.

Motivele pentru care o persoana ar alege sa consume cocaina si alcool concomitent sunt variate: pentru a spori starea de bine si efectele placute ale fiecarei substante, pentru a reduce anxietatea care poate sa apara odata ce efectele euforice ale cocainei dispar sau pentru a contracara efectele negative ale celuilalt drog - o conceptie gresita si periculoasa, insa frecventa, pe care multi consumatori o au. In loc sa se echilibreze reciproc, efectele combinate ale cocainei si alcoolului pot fi imprevizibile, punand chiar  in pericol viata. Mai mult, atunci cand alcoolul si cocaina sunt folosite impreuna, persoana poate evalua gresit cantitatea pe care a consumat-o si nivelul de intoxicatie si se poate supradoza.

Atunci cand alcoolul este combinat cu cocaina, ficatul va sintetiza o a treia substanta activa de importanta toxicologica cunoscuta sub numele de cocaetilena. Cocaetilena este egala ca potenta cu cocaina, producand acele senzatii de energie, concentrare si euforie, dar are un timp de injumatatire mai lung. Acest lucru poate prelungi starea de euforie indusa de cocaina,  insa in acelasi timp extinde si efectele psihoactive.

De asemenea, combinatia alcool-cocaina creste riscul de efecte toxice si periculoase asupra sistemului cardiovascular, inclusiv de infarct miocardic acut (atac de cord) si accident vascular cerebral. Studiile indica faptul ca riscul de moarte subita - din cauza unui infarct miocardic acut sau a unui accident vascular cerebral - ca urmare a consumului concomitent de cocaina si alcool este de 18 ori mai mare decat in cazul consumului doar de cocaina.

In plus, studiile indica faptul ca asocierea acestor substante poate avea un mai mare impact negativ asupra inteligentei, memoriei si invatarii, in comparatie cu consumul doar al unei singure substante.

Unul dintre cele mai periculoase amestecuri de droguri este cel intre heroina si cocaina, cunoscut sub denumirea de „dinamita” sau ca „speedball”. Acest amestec este foarte periculos, deoarece efectele heroinei si cocainei sunt antagoniste. In timp ce heroina este un opioid care deprima sistemul nervos central, cocaina este un stimulent puternic. Aceste efecte pot avea consecinte dezastruoase, frecvent letale.

In mod obisnuit, speedball-ing-ul implica injectarea ambelor substante, dar uneori sunt prizate nazal impreuna. Persoanele care folosesc aceasta combinatie spun ca simt un nivel mai intens de euforie si de durata mai lunga, decat cel experimentat atunci cand iau oricare drog singur.

Majoritatea femeilor care sunt dependente de cocaina sunt la varsta fertila.

Cocaina traverseaza cu usurinta placenta si ajunge la nivelul fatului putand cauza probleme serioase pentru copil, inainte si dupa nastere. Unele efecte ale consumului de cocaina in timpul sarcinii pot persista mult timp dupa nasterea copilului. Amploarea acestor consecinte negative depinde de doza, momentul si durata consumului de cocaina de catre mama, toate acestea influentand cat timp copilul a fost expus la drog. Femeile insarcinate care consuma cocaina trebuie sa primeasca ingrijiri medicale si psihologice adecvate - inclusiv tratament pentru dependenta - pentru a reduce aceste riscuri.

Exemple de consecinte negative serioase asupra copilului ale utilizarii de cocaina in sarcina sunt:

• Placenta abruption - este o complicatie grava in care placenta se separa de peretele uterului inainte de nastere provocand sangerare abundenta, ceea ce poate cauza moartea mamei si a copilului.
• Nastere prematura - consumul de cocaina in timpul sarcinii creste semnificativ riscul de nastere prematura (inainte de saptamana 37 de sarcina). Bebelusii nascuti prematur pot avea un risc mai mare de probleme serioase de sanatate (neurologice, cardiace sau oftalmologice). Mai tarziu in viata, acestia pot avea un risc mai mare de intarziere sau retard mental sau de dezvoltare.
• Greutate mica la nastere -  greutatea mica la nastere (mai putin de 2.5 kg) este un alt risc serios asociat cu consumul de cocaina in timpul sarcinii. Unii bebelusi cu o greutate mica la nastere pot fi sanatosi, dar altii pot suferi de probleme de sanatate, cum ar fi tulburari de alimentatie, infectii cronice si dificultate de a lua in greutate - probleme care pot necesita interventie medicala.
• Avort - consumul de cocaina creste riscul ca mama sa avorteze copilul, ceea ce inseamna decesul acestuia inainte de saptamana 20 de sarcina. Studiile au aratat ca riscul de avort spontan poate fi cu 40% mai mare atunci cand femeia consuma cocaina in timpul sarcinii si depinde de obicei de cantitatea de cocaina consumata.
• Sindromul de abstinenta neonatala. Acesta este un grup de manifestari pe care le poate avea un nou-nascut care a fost expus la droguri in timpul sarcinii. Copilul devine dependent de drog inainte de nastere si apoi trece prin sevraj dupa nastere. Simptomele de sevraj incep de obicei la scurt timp dupa nastere si pot dura cateva saptamani. Simptomele sindromului de abstinenta neonatala includ tremuraturi, iritabilitate crescuta, probleme cu somnul si plans excesiv.

Tratamentul supradozei de cocaina

Nu exista un medicament specific care sa contracareze efectele unei supradoze de cocaina. Cocaina este un drog cu actiune foarte scurta, astfel incat tratamentul unei intoxicatii cu cocaina in forma usoara nu este de obicei necesar.

Managementul implica ingrijire de sustinere cu scopul de a preveni posibilele complicatii serioase cauzate de o supradoza de cocaina, ca de exemplu, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, convulsii sau hipertermie.  

Persoanele care sunt foarte agitate sau delireaza sau care au convulsii, tahicardie sau hipertensiune arteriala sunt tratate initial cu benzodiazepine (sedative), cum este lorazepam, administrat intravenos. Daca sedativele nu controleaza tensiunea arteriala, medicii pot administra nitrati sau alte medicamente antihipertensive pe cale intravenoasa. Se evita, totusi, medicamentele antihipertensive de tipul beta-blocantelor, deoarece acestea pot agrava efectul cocainei asupra tensiunii arteriale. Hipertermia poate pune viata in pericol si trebuie gestionata agresiv cu sedare plus tehnici de racire a corpului.

Tratamentul dependentei

Tratamentul trebuie adaptat la nevoile individuale ale pacientului pentru a optimiza rezultatele. Aceasta implica adesea o combinatie de terapie, suport social si alte servicii.

Terapiile comportamentale - in special, terapia cognitiv-comportamentala - s-au dovedit a fi eficiente pentru scaderea consumului de cocaina si prevenirea recidivelor. Comunitatile de suport in recuperare, de tipul grupurilor Alcoolici Anonimi (cum ar fi Consumatorii de Cocaina Anonimi), care folosesc programul in 12 pasi, sunt utile in mentinerea abstinentei. Membrii acestor grupuri beneficiaza de sprijin reciproc, prin impartasirea problemelor si a experientelor comune.

In prezent, nu exista medicamente aprobate pentru tratarea dependentei de cocaina. Dezvoltarea unor medicamente pentru tratarea dependentei la cocaina si a altor forme de dependenta ramane una dintre cele mai importante cercetari in curs. Cercetatorii incearca sa produca medicamente care sa ajute la atenuarea poftei intense asociate cu dependenta de cocaina, precum si medicamente care sa contracareze factorii declansatori ai recidivelor. Mai multi compusi sunt in prezent investigati pentru siguranta si eficacitatea lor, inclusiv un vaccin care ar capta cocaina din sange, prevenind ca aceasta sa ajunga in creier.

Dependenta de cocaina este dificil de tratat si pot sa apara recidive. Tratamentul ar trebui sa inceapa cu cea mai putin restrictiva optiune. Atunci cand este indicata, ingrijirea in ambulatoriu este la fel de eficienta ca si ingrijirea in spital pentru majoritatea oamenilor.

Sevrajul la cocaina poate sa nu fie la fel de dificil comparativ cu cel la alcool. Totusi, sevreajul in urma oricarui consum cronic de droguri este o conditie foarte serioasa, existand riscul de sinucidere sau supradozaj.

Persoanele care sufera de sevraj la cocaina vor folosi adesea alcool, sedative, hipnotice sau medicamente anxiolitice pentru a-si trata simptomele. Utilizarea pe termen lung a acestor medicamente nu este recomandata, deoarece pur si simplu poate schimba o dependenta de o substanta cu alta. Cu toate acestea, sub supraveghere medicala adecvata, utilizarea pe termen scurt a acestor medicamente poate fi de ajutor in recuperare.

In prezent, nu exista medicamente care sa reduca nevoia imperioasa de a consuma din nou cocaina (pofta sau craving), dar se fac studii in acest sens.

Surse de informatie:

www.nyc.gov
www.msdmanuals.com
www.drugabuse.com
www.emedicine.medscape.com
www.medlineplus.gov
www.americanaddictioncenters.org
www.marchofdimes.org
www.ana.gov.ro

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor