Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Histerectomia

histerectomia

Histerectomia, sau îndepărtarea chirurgicală a uterului, este o procedură medicală majoră, care poate avea un impact semnificativ asupra vieții unei femei. Deși poate fi o decizie dificilă, histerectomia poate fi necesară pentru a trata o serie de afecțiuni ginecologice. În ăn rândurile următoare, vom explora în detaliu ce este histerectomia, care sunt tipurile de histerectomie, cât durează recuperarea după histerectomia totală și ce impact poate avea această intervenție asupra vieții tale.

Ce este histerectomia

Histerectomia reprezintă o intervenție chirurgicală care presupune extirparea uterului, organul în care se dezvoltă fătul în timpul sarcinii. În unele cazuri, histerectomia poate include și îndepărtarea colului uterin (partea inferioară a uterului care face legătura cu vaginul), a ovarelor și a trompelor uterine. Această procedură este recomandată,de obicei, atunci când alte opțiuni de tratament nu au avut succes sau când respectivele afecțiuni sunt severe și afectează calitatea vieții.

Histerectomia poate fi o experiență emoțională și fizică dificilă, dar este important să înțelegi toate aspectele legate de această procedură, pentru a lua o decizie informată și pentru a te pregăti corespunzător pentru recuperare.

Când este indicată histerectomia

Histerectomia este o procedură chirurgicală majoră și, deși poate fi extrem de benefică în anumite situații, nu este întotdeauna prima opțiune de tratament. Medicul îți va recomanda histerectomia doar dacă alte opțiuni de tratament mai puțin invazive nu au avut succes sau dacă afecțiunea ta este severă și afectează considerabil calitatea vieții.

Printre afecțiunile care pot necesita histerectomie se numără:

  • fibroamele uterine - acestea sunt tumori benigne (necanceroase) care se dezvoltă în uter și care pot provoca sângerări abundente, dureri pelvine și presiune asupra vezicii urinare sau a rectului;
  • endometrioza - această afecțiune se caracterizează prin creșterea țesutului endometrial în afara uterului, provocând dureri pelvine severe, menstruații dureroase și chiar infertilitate;
  • adenomioza - în acest caz, țesutul endometrial crește în peretele muscular al uterului, cauzând menstruații abundente și dureroase, precum și disconfort la nivel pelvin;
  • prolapsul uterin - aceasta este o afecțiune în care uterul coboară în vagin din cauza slăbirii mușchilor și a ligamentelor pelvine;
  • sângerări uterine anormale - sângerările uterine abundente sau neregulate pot fi provocate de o serie de afecțiuni, precum dezechilibrele hormonale, polipii endometriali sau cancerul endometrial;
  • cancerele ginecologice - histerectomia poate fi necesară în cazul cancerului de col uterin, cancerului endometrial, cancerului ovarian sau al cancerului trompelor uterine
  • complicații ale sarcinii (histerectomia postpartum)- este efectuată ca o intervenție salvatoare în cazurile de hemoragie obstetricală potențial letală, când alte tratamente conservatoare medicale sau chirurgicale eșuează.

Tipuri de histerectomie

Există mai multe tipuri de histerectomie, fiecare cu propriile sale indicații și particularități. Alegerea tipului de histerectomie depinde de starea ta generală de sănătate, de motivul intervenției și de preferințele tale, în discuția cu medicul tău.

Histerectomia totală

Aceasta este cea mai frecventă formă de histerectomie și presupune îndepărtarea completă a uterului și a colului uterin. Această procedură poate fi recomandată în anumite cazuri de:

  • cancer de col uterin;
  • cancer endometrial;
  • fibrom uterin;
  • endometrioză severă;
  • sângerări uterine anormale.

Histerectomia parțială

Histerectomia parțială, numită și histerectomie subtotală sau supracervicală, este o procedură în care se îndepărtează doar corpul uterului, colul uterin fiind lăsat intact. Această opțiune poate fi luată în considerare în anumite situații, de exemplu, atunci când medicul întâmpină dificultăți în îndepărtarea colului uterin sau atunci când pacienta dorește să păstreze colul uterin din motive personale.

Histerectomia radicală

Aceasta este o procedură mai extinsă, în care se îndepărtează uterul, colul uterin, partea superioară a vaginului și țesuturile din jur, inclusiv ganglionii limfatici. Histerectomia radicală este, de obicei, rezervată cazurilor de cancer ginecologic, precum cancerul de col uterin sau cancerul endometrial în stadii avansate.

Histerectomia și anexectomia

În unele cazuri, histerectomia poate fi însoțită de o procedură suplimentară, numită anexectomie, care implică îndepărtarea unuia sau a ambelor ovare și a trompelor uterine. Medicul poate lua această decizie în funcție de starea ta de sănătate, de vârsta ta și de motivele pentru care se efectuează histerectomia.

Anexectomia poate fi recomandată în următoarele situații:

  • cancer ovarian sau cancerul trompelor uterine - în cazul în care intervine suspiciunea sau diagnosticul de cancer ovarian sau de trompă uterină, anexectomia poate fi necesară, pentru a elimina complet tumora și a reduce riscul de recidivă;
  • endometrioză severă - în cazurile de endometrioză severă, în care țesutul endometrial se dezvoltă în afara uterului, medicul specialist poate recomanda anexectomia, ca măsură pentru a reduce durerea și alte simptome asociate acestei afecțiuni;
  • prevenirea cancerului ovarian - la femeile cu risc crescut de cancer ovarian, așa cum sunt cele cu mutații genetice BRCA1 sau BRCA2, anexectomia poate fi o opțiune care să ajute la reducerea acestui risc;
  • alte afecțiuni - anexectomia poate fi, de asemenea, recomandată în cazul unor afecțiuni precum chisturile ovariene de mari dimensiuni, abcesele tubo-ovariene sau torsiunea ovariană.

Extirparea ovarelor are ca rezultat menopauza chirurgicală, ceea ce înseamnă că vei înceta să mai ai menstruație și este posibil să te confrunți cu anumite simptome, precum bufeurile, transpirațiile nocturne, uscăciunea vaginală sau schimbările de dispoziție. Medicul specialist îți poate recomanda terapia hormonală de substituție, dacă va considera necesar, pentru a gestiona aceste simptome și a reduce riscul de osteoporoză și boli de inimă.

Procedura de histerectomie

Există mai multe abordări chirurgicale pentru efectuarea unei histerectomii, iar alegerea metodei depinde de tipul de histerectomie necesar, de starea ta de sănătate și de preferințele medicului chirurg.

Histerectomia laparoscopică

Aceasta este o procedură minim invazivă, în care chirurgul face câteva incizii mici în abdomen, prin care introduce o cameră video și instrumente chirurgicale subțiri pentru a îndepărta uterul. Histerectomia laparoscopică este asociată cu o recuperare mai rapidă, dureri mai reduse și cicatrici mai mici decât în cazul histerectomiei abdominale.

Histerectomia abdominală

Aceasta este o procedură chirurgicală deschisă, în care chirurgul face o incizie mai mare la nivelul abdomenului, pentru a avea acces direct la uter. Histerectomia abdominală poate fi necesară în cazul unor utere de mari dimensiuni, aderențe pelvine severe sau în cazul în care există suspiciunea de cancer.

Histerectomia vaginală

În această procedură, uterul este îndepărtat prin vagin, fără a fi necesare incizii abdominale. Histerectomia vaginală este o opțiune la care specialistul apelează în cazul femeilor cu prolaps uterin sau pentru cele care au avut nașteri vaginale anterioare.

Complicații posibile

Ca în orice intervenție chirurgicală majoră, histerectomia poate evolua către o serie de complicații, deși acestea sunt relativ rare. Printre posibilele complicații după histerectomia totală, parțială sau radicală, se numără:

  • sângerarea excesivă - deși o sângerare ușoară este normală după operație, sângerarea abundentă sau prelungită poate necesita intervenții medicale suplimentare;
  • infecțiile - acestea pot apărea la nivelul inciziei chirurgicale, în cavitatea pelvină sau la nivelul tractului urinar;
  • leziunile organelor adiacente - deși redus, există riscul ca, în timpul intervenției, să se producă leziuni ale vezicii urinare, intestinelor sau ale altor organe din apropiere;
  • tromboza venoasă profundă - aceasta este o afecțiune în care se formează cheaguri de sânge în venele profunde, de obicei, la nivelul picioarelor. Aceste cheaguri se pot deplasa către plămâni, provocând embolie pulmonară, o complicație potențial gravă;
  • reacții adverse la anestezie - deși acest lucru se întâmplă rar, pot apărea reacții adverse la anestezie, precum starea de greață, vărsăturile sau anumite tulburări respiratorii.

Recuperarea după histerectomie

Recuperarea după o histerectomie variază în funcție de tipul de procedură efectuată și de starea ta de sănătate. În general, recuperarea completă poate dura între 4 și 8 săptămâni, însă este important să urmezi cu atenție instrucțiunile medicului tău, pentru a te asigura că te vindeci corespunzător.

Imediat după operație, vei petrece câteva zile în spital, unde vei fi monitorizată îndeaproape și vei primi tratament medicamentos, care să te ajute să treci mai ușor peste durerile postoperatorii. În primele săptămâni de recuperare, este important să te odihnești suficient, să eviți ridicarea de greutăți și să urmezi o dietă sănătoasă pentru a-ți ajuta corpul să se vindece.

În timpul recuperării, este posibil să te confrunți cu o serie de neplăceri:

  • sângerări vaginale - acestea sunt normale în primele săptămâni după operație și pot varia de la ușoare la moderate;
  • durere și disconfort - este posibil să simți dureri ușoare sau moderate în zona abdominală sau pelvină;
  • oboseală - este normal să te simți obosită în primele săptămâni după operație. Asigură-te că te odihnești suficient și evită activitățile extenuante;
  • constipație - tulburările de tranzit după histerectomie pot fi o problemă frecventă, în rândul femeilor care trec prin această procedură chirurgicală. Consumul de alimente bogate în fibre și lichide poate ajuta la prevenirea acestei probleme.

Pe măsură ce te recuperezi, vei putea relua treptat activitățile normale, însă este important să eviți efortul fizic intens și contactul sexual o perioadă, conform indicațiilor medicului tău.

Viata sexuala după histerectomie

Una dintre preocupările majore ale femeilor care sunt supuse unei histerectomii este impactul pe care aceasta îl poate avea asupra vieții lor sexuale. Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, histerectomia nu afectează capacitatea de a întreține contacte sexuale sau de a avea orgasm.

Totuși, după o histerectomie, este posibil să experimentezi unele schimbări în viața sexuală, precum:

  • uscăciune vaginală - îndepărtarea ovarelor (atunci când aceasta este necesară) poate duce la scăderea nivelului de estrogen, ceea ce poate cauza uscăciune vaginală. Acest lucru poate face ca actul sexual să fie inconfortabil sau dureros. Utilizarea lubrifianților vaginali sau terapia hormonală de substituție pot ajuta la ameliorarea acestui simptom;
  • scăderea libidoului - unele femei pot observa o scădere a dorinței sexuale după histerectomie, din cauza schimbărilor hormonale sau a factorilor emoționali. Discuția cu medicul tău sau cu un psihoterapeut te poate ajuta să gestionezi aceste schimbări;
  • modificări ale senzațiilor - în funcție de tipul de histerectomie efectuat, este posibil să observi anumite modificări în senzațiile din timpul actului sexual. De exemplu, în cazul în care colul uterin a fost îndepărtat, este posibil să simți o ușoară scurtare a vaginului.

Este important să reții că fiecare femeie este diferită, iar experiența ta sexuală după histerectomie poate varia. Comunicarea deschisă cu partenerul tău și răbdarea sunt esențiale în această perioadă de adaptare. În majoritatea cazurilor, viața sexuală poate reveni la normal după câteva săptămâni sau luni de la operație.

Controale postoperatorii

După o histerectomie, este esențial să respecți programul de controale postoperatorii, stabilit de către medicul tău. Aceste controale permit monitorizarea procesului de vindecare, identificarea și tratarea oricăror eventuale complicații, urmând ca medicul să-ți ofere sfaturi și recomandări personalizate, pentru o recuperare completă. Iată ce controale se fac după histerectomie:

  • În general, prima consultație postoperatorie are loc la aproximativ două săptămâni după intervenție. În cadrul acestei consultații, medicul va evalua starea inciziei, va verifica dacă există semne de infecție și va discuta despre eventualele simptome sau nelămuriri pe care le poți avea;
  • Ulterior, pot fi necesare și alte controale periodice, în funcție de starea ta de sănătate și de tipul de histerectomie efectuat. Aceste controale pot include examinări fizice, teste de sânge sau alte investigații, pentru a te asigura că te recuperezi corespunzător și că nu există complicații pe termen lung;

Este important să discuți deschis cu medicul tău, dacă ai nelămuriri sau temeri cu privire la recuperarea ta. Nu ezita să pui întrebări și să soliciți sfatul specialistului, pentru a te asigura că ai parte de cea mai bună îngrijire posibilă după histerectomie.

Deși este o intervenție chirurgicală majoră, histerectomia poate reprezenta o soluție eficientă pentru o serie de afecțiuni ginecologice care îți afectează calitatea vieții. Este important să discuți deschis cu medicul tău despre toate opțiunile de tratament disponibile, să înțelegi beneficiile și riscurile asociate histerectomiei și să iei o decizie informată în ceea ce privește sănătatea ta. Fiecare femeie este unică, iar experiența ta cu histerectomia poate fi diferită de a altora. Asigură-te că te informezi corespunzător și că beneficiezi de sprijinul de care ai nevoie pentru a face față acestei etape din viața ta.
 

Bibliografie

  • https://newsnetwork.mayoclinic.org/discussion/womens-wellness-the-hysterectomy-decision/
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2883234/
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10253360/

Autor: Roxana Balintoni