Endometrioza este o afectiune cu frecventa mare la femeile tinere si este una dintre principalele cauze de infertilitate feminina. Endometrioza este, de multe ori, o afectiune dureroasa, care inseamna cresterea in afara uterului a tesutului (denumit endometru) care captuseste uterul pe interior si care sangereaza la fiecare menstruatie. Cel mai frecvent, endometrioza implica ovarele, trompele uterine, vaginul si membrana care acopera pelvisul. Uneori, tesutul endometrial se poate raspandi catre organele din zona pelvina si poate aparea pe suprafata externa a intestinului subtire sau gros, a ureterelor (tuburi care unesc rinichii de vezica urinara) si a vezicii urinare. Rareori, tesutul endometrial se dezvolta la nivelul pleurei (membrana care acopera plamanii) sau al pericardului (membrana care inveleste inima).
In cadrul endometriozei, tesutul endometrial care se dezvolta in afara cavitatii uterine (tesutul ectopic) se comporta la fel ca cel normal – se ingroasa si sangereaza la fiecare ciclu menstrual. Pentru ca tesutul endometrial crescut in afara uterului nu poate iesi din organism devine captiv. Cand endometrioza implica ovarele, se pot forma chisturi denumite endometrioame. Tesutul inconjurator se irita, dezvoltand ulterior tesut cicatrizat si aderente – benzi anormale de tesut fibros care determina probleme pelvine si lipirea organelor (tesutul ectopic si aderentele pot afecta functionarea acestor organe).
Endometrioza poate provoca durere – uneori, severa – in special in perioadele menstruale. Pot aparea, de asemenea, probleme de fertilitate, insa exista tratamente eficiente pentru tratarea acestei boli.
Simptome
Principalul simptom al endometriozei este durerea pelvina, asociata de cele mai multe ori cu perioadele menstruale. Explicatia este ca tesutul endometrial ectopic raspunde la aceiasi hormoni ca si endometrul uterin normal – estrogeni si progesteron produsi de ovare si, prin urmare, poate sangera la menstruatie, ceea ce produce crampe si durere. Desi multe femei experimenteaza crampe in perioadele menstruale, acelea cu endometrioza descriu de obicei durerea menstruala ca fiind mai puternica decat de obicei. Durerea se poate agrava in timp. Atunci cand simptomatologia bolii este una zgomotoasa, este denumita si boala celor 3D: durere la contact sexual, menstruatii foarte dureroase, uneori cu imobilizare la pat si durere intermenstruala cu un caracter acut si de scurta durata. Prin urmare, semnele si simptomele frecvente ale endometriozei includ:
- Menstre dureroase (dismenoree). Durerea pelvina si crampele pot debuta inainte si se pot extinde cateva zile in cadrul perioadei menstruale. Poti, de asemenea, sa resimti durere lombara si durere abdominala.
- Durere la contactul sexual. Durerea in timpul sau dupa contactul menstrual este frecventa in endometrioza.
Durere la defecatie sau la urinare. Tesutul endometrial atasat de intestinul gros sau de vezica urinara poate cauza aceste simptome, cel mai probabil in perioada menstruala.
Menstre abundente. Poti experimenta menstre abundente ocazional sau sangerare intre menstre.
- Infertilitate. Uneori, endometrioza este diagnosticata initial la femeile care se afla in cautarea unui tratament pentru infertilitate.
- Alte semne si simptome. Poti experimenta oboseala, diaree, constipatie, flatulenta sau greata, sangerare rectala, in special in perioadele menstruale.
Gradul de severitate al durerii nu este in mod automat un indicator al extinderii afectiunii. Poti avea endometrioza usoara cu durere severa (invalidanta) sau poti avea endometrioza avansata cu durere redusa.
Endometrioza este uneori confundata cu alte boli care determina durere pelvina, precum boala inflamatorie pelvina (BIP) sau chisturile ovariene. Mai poate fi confundata cu sindromul de intestin iritabil (SII), o afectiune care provoaca episoade de diaree, constipatie si crampe abdominale. SII poate insoti endometrioza, aspect care poate sa complice diagnosticul.
Cauze
Desi nu se cunoaste cauza exacta a endometriozei, exista cateva posibile explicatii:
- Menstruatia retrograda. In menstruatia retrograda, sangele menstrual care contine celulele endometriale se intoarce in trompele uterine si in cavitatea pelvina in loc sa iasa din corp. Aceste celule endometriale se ataseaza de peretii pelvini si de suprafata organelor pelvine, unde se dezvolta si continua sa se ingroase si sa sangereze in timpul fiecarui ciclu menstrual.
- Transformarea celulelor peritoneale. In ceea ce este cunoscut sub denumirea de “teoria inductiei”, expertii afirma ca hormonii sau factorii imuni sustin transformarea celulelor peritoneale — celulele care captusesc membrane interna a abdomenului – in celule endometriale.
- Transformarea celulelor embrionice. Hormoni precum estrogenul pot transforma celulele embrionice – celule aflate in stadiile incipiente de dezvoltare – in implanturi de celule endometriale in timpul pubertatii.
- Implantarea chirurgicala. Dupa o interventie chirurgicala, precum histerectomia sau cezariana, celulele endometriale se pot atasa de incizia efectuata.
- Transportul celulelor endometriale. Vasele de sange sau sistemul de tesut fluid (limfatic) pot sa transporte celulele endometriale in alte zone ale corpului.
- Disfunctie a sistemului imun. O problema la nivelul sistemului imun poate determina organismul sa nu poata recunoaste si distruge tesutul endometrial care creste in afara uterului.
Factori de risc
Anumiti factori cresc riscul de a dezvolta endometrioza. Acestia sunt:
- Nu ai nascut niciodata
- Ai avut prima menstra la o varsta frageda
- Ai ajuns la menopauza la o varsta inaintata
- Ai cicluri menstruale scurte – de exemplu, sub 27 de zile
- Te confrunti cu perioade menstruale abundente
- Ai perioade menstruale abundente care dureaza mai mult de sapte zile
- Ai niveluri crescute ale estrogenului sau o perioada din viata mai lunga in care ai fost expusa la estrogenul produs de organism
- Indice de masa corporala (IMC) scazut
- Ai una sau mai multe rude (mama, matusa sau sora) cu endometrioza
- Suferi de o afectiune care impiedica fluxul de sange menstrual
- Prezinti anomalii ale sistemului reproducator
In general, endometrioza se dezvolta la cativa ani de la prima menstruatie (menarha). Semnele si simptomele endometriozei pot sa se amelioreze temporar in sarcina si pot sa dispara complet la menopauza, daca nu iei estrogen.
Complicatii
- Infertilitate. Principala complicatie a endometriozei este dificultatea de a ramane insarcinata (impaired fertility). Aproximativ o treime si pana la jumatate dintre femeile cu endometrioza au dificultati in a ramane insarcinate. Endometrioza este o afectiune cu frecventa mare la femeile tinere si este una dintre principalele cauze de infertilitate feminina. In perioada menstruatiei, acest tesut ectopic hormonosensibil sangereaza intraabdominal, concomitent cu sangerarea pe cale vaginala. Sangele prezent in abdomen are un efect iritativ local si duce la aparitia durerilor precum si la dezvoltarea unui sindrom aderential intraabdominal cu modificarea anatomiei locale. Organele din pelvis se "lipesc" unele de altele, trompele uterine de asemenea se "infunda" si ca urmare a acestui fenomen se instaleaza infertilitatea. Endometrioza severa poate impiedica ajungerea ovulelor de la ovar la uter, ceea ce cauzeaza infertilitate. Endometrioza usoara poate, de asemenea, determina infertilitate, desi mecanismul nu este deplin inteles. Medicii adeseori sfatuiesc femeile cu endometrioza sa nu amane conceperea copilului, deoarece afectiunea se poate agrava in timp.
Diagnostic
Diagnosticul endometriozei poate fi greu de stabilit si este deseori intarziat deoarece boala se manifesta printr-o varietate de moduri si are simptome similare cu alet afectiuni. Studiile recente arata ca femeile primesc un diagnostic ferm in medie, dupa 7 ani si jumatate, uneori chiar 12 ani de la debutul simptomelor.
Intarzierea diagnosticului de endometrioza este cauzata si de faptul ca deocamdata, nu exista u test simplu care sa poata fi folosit pentru depistarea afectiunii. Un medic ginecolog cu experienta ar trebui sa recunoasca simptomele sugestive ale bolii purtand o discutie cu pacienta si obtinand un istoric al simptomelor. Pentru ca acest lucru sa fie eficient, este important ca femeia sa fie sincera cu medicul atat in ceea ce priveste simptomele pe care le prezinta, cat si felul in care acestea se manifesta.
Exista cateva investigatii pe care medicul ginecolog le poate efectua sau recomanda in vederea stabilirii diagnosticului. Printre acestea se numara:
- Ecografia transvaginala
- Examen RMN pelvis cu protocol de endometrioza
- Colonoscopie virtuala ( Hidro-colono-CT)
Tratament
Tratamentul endometriozei depinde de o serie de factori:
- Simptome
- Dorinta femeii de a avea copii
- Extensia si severitatea bolii
Scopul tratamentului este obtinerea unor rezultate pe termen lung:
- Ameliorarea durerii
- Reducerea ratei recurentei
- Obtinerea unei sarcini
In prezent, tratamentul endometriozei poate fi medicamentos, chirurgical sau tratament alternativ.Nu exista un tratament medicamentos care sa vindece endometrioza.
Terapia chirurgicala este de electie iatunci cand este vorba de un caz avansat de endometrioza; in aceste situatii se efectuaeza excizia chisturilor endometriozice si a focarelor diseminate intraabdominal, desfacerea aderentelor si repozitionarea organelor afectate in pozitie anatomica si repermeabilizarea trompelor uterine. Interventia se efectueaza pe cale laparoscopica, atunci cand nu exista contraindicatii pentru aceasta tehnica.
Tratamentul chirurgical este ultima solutie, din pacate cateodata, singura solutie pentru cazurile avansate de endometrioza profund infiltrativa.
Dupa operatia laparoscopica de excizie a endometriozei, acele femei cu tratament de infertilitate esuat, cum ar fi inseminarea intrauterina (IUI) sau fertilizarea in vitro (FIV), secundar endometriozei, vor avea o sansa mai buna in a obtine o sarcina.
In Reteaua de Sanatate REGINA MARIA isi desfasoara activitatea EndoInstitute, primul si singurul centru de excelenta in diagnosticul si tratamentul endometriozei din Romania, acreditat de European Endometriosis League.
Surse de informatie:
www.mayoclinic.org
www.reginamaria.ro/ginecologie/endometrioza