Colonoscopia

Screeningul si supravegherea cancerului colorectal se numara printre indicatiile pentru colonoscopie. Desi cancerul colorectal poate fi prevenit, acesta ramane a 2-a cea mai frecventa cauza de deces prin cancer la barbati, respectiv a 3-a cea mai frecventa cauza de deces la femei in Romania. 

Atat barbatii, cat si femeile au un risc de 6% pentru a dezvolta cancer colorectal invaziv. Cancerul colorectal se dezvolta aproape intotdeauna din polipi precancerosi (excrescente anormale) din colon sau rect. Acesti polipi pot fi identificati si indepartati cu ajutorul colonoscopiei, inainte de a se transforma in cancer. Acesta este principalul avantaj al colonoscopiei - faptul ca permite atat diagnosticul, cat si interventia, putand fi efectuate biopsii (recoltarea de tesut pentru a fi examinat la microscop) si polipectomii (indepartarea chirurgicala a polipilor). 

Colonoscopia reprezinta investigatia principala (standardul de aur) pentru detectarea polipilor si a cancerului colorectal. Se recomanda ca adultii cu risc mediu sa inceapa screening-ul pentru cancerul colorectal la varsta de 45 de ani.
 

Colonoscopia este o investigatie care se foloseste pentru screeningul, diagnosticul si tratamentul unor afectiuni intestinale diverse. 

Colonoscopia este folosita pentru:

• Screeningul pentru cancerul colorectal - metoda de screening cea mai recomandata
• Identificarea si indepartarea polipilor
• Evaluarea preoperatorie si urmarirea cancerului colorectal
• Urmarirea pacientilor cu boli inflamatorii intestinale: colita ulcerativa sau boala Crohn
• Evaluarea colonului la pacientii cu diverse simptome intestinale sau generale (durere abdominala, diaree cronica, modificarea tranzitului intestinal, scadere in greutate neexplicata)
• Localizarea si tratamentul sangerarii intestinale
• Tratamentul unor afectiuni intestinale (de exemplu, decompresia colonului in volvulus, montarea unui stent - un tub rigid - intr-o portiune a colonului pentru a-l mentine deschis in cazul unui cancer avansat)

• Discuta cu medicul gastroenterolog
• Modifica-ti dieta timp de cateva zile
• Curata colonul
•  Aranjeaza ca altcineva sa te duca acasa dupa procedura

Discuta cu medicul gastroenterolog

Este important sa informezi medicul despre problemele de sanatate pe care le ai si despre toate medicamentele prescrise si fara prescriptie medicala, inclusiv despre vitamine si suplimente alimentare pe care le iei. 

Urmatoarele informatii sunt utile:

• Daca ai fost diagnosticat cu boli de inima sau pulmonare cronice, ai diabet zaharat, anemie, esti alergic la anumite medicamente (inclusiv orice tip de anestezie) sau esti insarcinata.
• Daca ai avut interventii chirurgicale la nivelul abdomenului.
• Daca faci tratament cu antiagregante plachetare sau anticoagulante orale (exista un risc crescut de sangerare daca se efectueaza biopsii sau polipectomii). Ti se va cere sa intrerupi administrarea acestor medicamente timp de cateva zile inainte de investigatie. Nu intrerupe aceasta medicatie fara sa discuti cu medicul tau curant! 

Modifica dieta timp de cateva zile si curata colonul

Vei primi instructiuni scrise de pregatire a colonului pe care sa le urmezi acasa, inainte de procedura, astfel incat sa ramana putine sau deloc materii fecale in intestin. Desi pregatirea pentru colonoscopie poate parea dificila, finalizarea curatarii colonului este foarte importanta. Daca intestinul gros nu este bine curatat, examinarea este dificila si exista riscul sa nu poata fi identificate toate leziunile existente. Uneori, este nevoie sa se repete colonoscopia daca aceasta nu a permis o examinare adecvata sau completa.

Alimentatie

Pentru ca examinarea sa se poata efectua in conditii optime, este necesar sa urmezi cu rigurozitate toate instructiunile cu privire la dieta si pregatirea colonului:

Cu 3 zile inainte de procedura NU consuma alimente bogate in fibre, alimente cu coji, samburi si seminte, care pot ramane ca reziduuri in colon. Exemple sunt: 

• Fructe si legume: salata verde, spanac, ardei, fasole, mazare, sfecla rosie, varza rosie, rosii, castraveti, struguri, smochine, pepene  rosu, capsuni, fructe de padure, kiwi, mere sau citrice.
• Seminte: in, mac, susan, alune, nuci etc. 
• Cereale integrale (musli), paine neagra, paine cu seminte

Poti consuma alimente cu un continut scazut de fibre alimentare:

• Carne slaba, peste - gatite fierte sau la gratar
• Paine alba (fara seminte)
• Branza de vaci, iaurt
• Oua
• Piure de cartofi
• Paste albe
• Inghetata (fara nuci sau fructe de padure, etc.)
• Cu 1 zi inainte de colonoscopie se recomanda o dieta cu lichide clare: apa, ceai, cafea fara lapte, sucuri de fructe fara pulpa, zeama de compot, bauturi carbogazoase si necarbogazoase, supa de legume strecurata. De asemenea, se poate adauga si o masa de piure si carne slaba, de exemplu, friptura de pui. 

Daca ai un tranzit intestinal mai lent, esti constipat sau ai diverticuli intestinali, aceasta dieta trebuie tinuta cu 5-7 zile inainte de procedura, iar alimentatia trebuie sa fie preponderent semisolida (supa, lactate, piure) si poate sa includa paste albe, carne slaba sau peste.

Medicamente

Nu lua carbune medicinal, uleiuri laxative si medicamente pe baza de fier cu cel putin 5 zile inainte de colonoscopie (pot sa apara materii fecale negre, vascoase, dificil de curatat).

Daca ai medicatie cronica prescrisa de medic, este important sa continui sa iei medicamentele, insa la distanta de lichidele necesare curatarii colonului. Discuta cu medicul gastroenterolog pentru a intelege cum sa procedezi. 

Daca ai diabet zaharat si ti s-a recomandat tratament medicamentos, discuta cu medicul diabetolog daca este nevoie sa ajustezi dozele sau sa intrerupi tratamentul, tinand cont ca nu vei avea un aport caloric in ziua pregatirii pentru curatarea colonului. Nu intrerupe singur tratamentul! In momentul programarii, cere ca investigatia sa fie efectuat dimineata, cat mai devreme, pentru a reduce riscul hipoglicemiei ca urmare a restrictiei alimentare.

De asemenea, daca iei aspirina sau medicamente anticoagulante (medicamente care „subtiaza” sangele) este bine sa discuti cu medicul tau curant cum sa procedezi si sa anunti medicul gastroenterolog inainte de procedura. Nu intrerupe singur medicatia cardiologica!

Curatarea colonului

Curatarea colonului pentru colonoscopie se realizeza intr-o perioda programata de timp - cel mai adesea cu o noapte inainte si in dimineata procedurii si consta in administrarea orala (pe gura) a unei solutii laxative. Curatarea colonului va provoca diaree, in final obiectivul pregatirii fiind eliminarea unui scaun apos, aproape limpede.

In cazuri rare, daca scaunul nu este apos, explorarea este dificil de efectuat si este bine sa suni la clinica,  inainte  de  prezentarea  la  medic. De asemenea, exista posibilitatea sa mai bei un litru de substanta laxativa, pana cand scaunul devine complet lichid. 

Exista mai multe preparate laxative sub forma de pulbere pe care trebuie s-o dizolvi in apa. Medicul gastroenterolog iti va indica ce tip de preparat sa folosesti. Mai jos gasesti informatii pentru pregatirea cu FORTRANS:

• Ai nevoie de 4 plicuri de Fortrans (pe care le vei cumpara de la farmacie) si care se vor dizolva in 4 litri de apa (1 plic la 1 litru apa). 
• Solutia se poate pastra la frigider. Poti adauga zeama de lamaie, pentru un gust mai bun. 
• Aceasta solutie se va bea intr-un ritm constant, cu inghitituri mici (un pahar la fiecare 15 minute) pentru a preveni balonarea abdominala, greata si varsatura. 

Colonoscopia programata intre orele 8-12:

• In ziua anterioara colonoscopiei vei avea ultima masa la ora 14:00 (ex: supa, piept de pui la gratar cu cartofi fierti). Dupa aceasta ora nu vei mai avea voie sa mananci pana dupa efectuarea procedurii. 
• Incepand cu ora 18:00 vei bea 4 L solutie Fortrans, in 4-5 ore
• In dimineata procedurii nu ai voie sa mananci si sa bei lichide, nici macar apa.

Colonoscopia programata intre orele 12-16:

• In ziua anterioara colonoscopiei vei avea ultima masa la ora 16:00 (ex: supa, piept de pui la gratar cu cartofi fierti). Dupa aceasta ora nu vei mai avea voie sa mananci pana dupa efectuarea procedurii.
• Incepand cu ora 20:00 vei bea 3 L solutie Fortrans, in 3-4 ore.
• In dimineata procedurii, in intervalul orar 06:00 – 08:00, vei bea restul de 1 L Fortrans. Substanta trebuie terminata cu 4 ore inainte de ora programata pentru investigatie.

Colonoscopia programata in intervalul orar 16:00 – 19:00:

• Pregatirea incepe in dimineata programarii
• Incepand cu ora 06:00 nu vei mai avea voie sa mananci si vei incepe sa bei cei 4 L de Fortrans, in 4 -5 ore. Substanta trebuie terminata cu 4 ore inainte de ora programata pentru investigatie.

Daca iei in mod normal dimineata medicamente eliberate pe baza de reteta, discuta cu medicul gastroenterolog despre cum sa le iei in ziua respectiva.

Aranjeaza ca cineva sa te duca acasa dupa procedura

Din motive de siguranta, nu poti conduce masina timp de 24 de ore dupa procedura efectuata cu sedare, deoarece este nevoie de timp pentru a disparea efectul sedativului. Va trebui sa planifici ca altcineva sa te duca acasa dupa procedura.
 

Colonoscopia este efectuata de un medic gastroenterolog intr-un spital sau un centru ambulatoriu. Procedura de colonoscopie dureaza de obicei 30-60 de minute, dar poate dura mai mult daca unul sau mai multi polipi sunt gasiti si indepartati sau daca anterior ai avut interventii chirurgicale abdominale si s-au format aderente.

Colonoscopia cu sedare

Pentru a nu avea dureri in momentul examinarii, colonoscopia poate fi efectuata cu sedare intravenoasa. Medicul anestezist va efectua sedarea si va urmari pacientul pe durata investigatiei. Sedativul este de scurta durata si nu are efecte adverse in timp.

Colonoscopia poate fi realizata cu: 

• Sedare usoara (analgosedare) - se administreaza intravenos (pe vena) medicamente cu efect de relaxare si de diminuare a durerii. Sub aceasta sedare te vei simti somnoros in timpul procedurii. Pentru majoritatea oamenilor, sedativul ii face incapabili sa-si aminteasca procedura dupa aceea.
• Sedare profunda - se administreaza intravenos (pe vena) medicamente care induc un somn profund. Daca optezi pentru acest tip de sedare, ti se va face un consult preanestezic, cu minim 24 de ore inainte de procedura, pentru a fi evaluat de catre medicul anestezist. 

Procedura

Vei sta intins pe o parte, cu genunchii trasi in sus, pe un pat de examinare. Medicul va introduce un colonoscop - un tub subtire flexibil care are montat la capat o camera video si o sursa de lumina - prin anus si in rect si il va deplasa prin intreg colonul pana la cec, locul unde se continua cu intestinul subtire. Colonoscopul este lubrifiat cu gel, astfel incat sa poata fi introdus cu usurinta in rect.  Pentru o vizualizare mai buna, intestinul gros va fi umflat cu aer. Camera video proiecteaza imaginile pe un monitor, aflat in sala de examinare, permitand medicului sa examineze intestinul gros.

Este nevoie de aproximativ 15 minute pentru a avansa colonoscopul pana la capatul intestinului gros si alte 15 minute pentru a-l aduce inapoi. In acest fel, medicul examineaza intregul intestin gros de doua ori.

Daca nu ai optat pentru sedare, poti simti crampe abdominale sau un disconfort abdominal inferior pe durata procedurii, pe masura ce medicul avanseaza colonoscopul prin intestinul gros. Medicul te va incuraja sa respiri profund pentru a relaxa musculatura abdominala. 

De asemenea, nu trebuie sa te rusinezi cand aerul iese afara in momentul manevrarii colonoscopului si determina zgomotul caracteristic de flatulenta - este ceva normal. 

Polipectomie si biopsie

In timpul procedurii, medicul va indeparta polipii (polipectomie) si ii va trimite la laboratorul de anatomopatologie pentru a fi examinati la microscop, pentru a se stabili natura lor (tumora benigna sau cancer). Nu vei simti indepartarea polipilor. Medicul va indeparta toti polipii descoperiti in urma examinarii colonului. 

Polipii colonici sunt excrescente mici de celule care se formeaza la nivelul mucoasei colonului. Sunt frecventi la adulti si sunt inofensivi in majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, majoritatea cancerului de colon incepe ca un polip, astfel incat indepartarea timpurie a polipilor ajuta la preventia cancerului colorectal.

Daca medicul gaseste un polip mai mare sau o tumora sau orice tesut anormal, poate efectua o biopsie. Nu vei simti cand se efectueaza biopsia. Tesutul recoltat este trimis pentru a fi examinat de catre medicul anatomopatolog pentru a stabili tipul de leziune.

Este dureroasa colonoscopia?

Una din temerile pacientilor, dincolo de disconfortul pregatirii, este legata de durere. Rolul sedarii este acela ca procedura sa fie nedureroasa sau sa implice doar un grad scazut de disconfort. Poti cere intotdeauna medicului sa efectueze colonoscopia cu sedare. Este important sa mentionezi acest lucru in momentul programarii.

Colonoscopia poate fi uneori dureroasa ca urmare a introducerii in colon a unei cantitati de aer care ajuta la destinderea colonului si permite examinarea mucoasei colice si realizarea diferitelor proceduri endoscopice (biopsii, polipectomii). De regula, poti simti balonare si crampe abdominale care insa dispar dupa aproximativ 1 ora de la terminarea colonoscopiei.

De asemenea, examinarea poate fi mai neplacuta la pacientii care au avut anterior diferite interventii chirurgicale la nivel abdominal sau la cei cu un prag de sensibilitate la durere mai scazut.
 

• Sedarea necesita un timp pentru a se epuiza complet. Vei ramane sub supraveghere in Departamentul de endoscopie digestiva timp de 1 ora dupa procedura, dupa care poti pleca acasa insotit de un apartinator.
• Vei avea nevoie ca cineva sa te duca acasa, deoarece nu vei putea conduce masina. De asemenea, se recomanda sa nu efectuezi activitati ce necesita atentie sporita sau sa iei decizii importante.
• Este posibil sa simti crampe in abdomen, sa fii balonat si sa ai flatulenta in primele 1-2 ore dupa procedura, pe masura ce se elimina aerul din colon. Mersul pe jos poate ajuta la ameliorarea acestui disconfort.
• Poti rrelua alimentatia normala de indata ce te simti bine.
• Daca medicul a indepartat polipii sau a efectuat o biopsie, este posibil sa ai sangerari usoare timp de 1-2 zile. Aceasta sangerare este normala. Mergi la medic daca continui sa elimini sange sau cheaguri de sange sau daca ai dureri abdominale persistente sau febra.

Dupa ce efectul sedativului va disparea, medicul gastroenterolog va discuta cu tine despre ceea ce a gasit in timpul examinarii. Vei primi, de asemenea, inregistrarea examinarii in format electronic.

Rezultat negativ

O colonoscopie este considerata negativa daca medicul nu gaseste anomalii la nivelul colonului. In mod normal, mucoasa intestinului gros este roz, neteda, stralucitoare, cu numeroase falduri, fara leziuni hemoragice, excrescente (polipi) sau leziuni ulcerative. 

Medicul gastroenterolog iti va recomanda o noua colonoscopie:

• Dupa 10 ani: daca ai un risc mediu de cancer colorectal si nu ai alti factori de risc cu exceptia varstei sau daca ai polipi benigni mici.
• Dupa 1-7 ani, in functie de o varietate de factori: numarul, dimensiunea si tipul de polipi indepartati; daca ai antecedente de polipi la colonoscopiile anterioare; daca ai anumite sindroame genetice de polipoza intestinala sau daca ai antecedente familiale de cancer de colon.

Daca pregatirea colonului nu s-a putut efectua adecvat si a existat scaun rezidual in colon care a impiedicat examinarea completa a mucoasei, medicul gastroenterolog poate recomanda repetarea colonoscopiei. Cat de curand va depinde de cantitatea de scaun prezenta si de cat de mult colon a putut fi examinat. Medicul iti poate recomanda un alt preparat laxativ pentru a se asigura ca intestinul este complet golit inainte de urmatoarea colonoscopie.

Rezultat pozitiv

O colonoscopie este considerata pozitiva daca medicul gaseste polipi sau tesut anormal in colon. Colonoscopia poate evidentia:

• Polipi 
• Diverticuli
• Ulceratii
• Zone de inflamatie
• Hemoroizi

Daca s-a efectuat biopsie sau s-a indepartat un polip, un medic specialist antomopatolog va examina la microscop tesutul indepartat, rezultatul examenului histopatologic fiind gata in decurs de cateva zile pana la 2-3 saptamani.  

In functie de marimea si numarul de polipi, poate fi necesar sa fii supravegheat in viitor mai riguros prin colonoscopie, pentru a identifica la timp alti polipi.

Daca au fost gasiti 1-2 polipi mici, cu diametrul < 1 centimetru, se recomanda o noua colonoscopie in 7 - 10 ani, in functie de ceilalti factori de risc pentru cancerul colorectal.

Medicul iti va recomanda sa repeti colonoscopia mai devreme daca ai:

• > 2 polipi
• Un polip mare:  > 1 centimetru
• Polipi cu anumite caracteristici celulare care indica un risc mai mare de cancer in viitor
• Polipi cancerosi
• Polipi si scaun rezidual in colon care a impiedicat examinarea completa a colonului

Daca ai un polip sau alt tesut anormal care nu a putut fi indepartat in timpul colonoscopiei, medicul iti poate recomanda repetarea colonoscopiei de catre un medic gastroenterolog care are experienta in indepartarea polipilor mari sau o interventie chirurgicala.

Colonoscopia este o investigatie sigura, care are putine riscuri. Rareori, complicatiile unei colonoscopii pot fi:

• Reactie adversa la sedativul utilizat in timpul examinarii.
• Sangerare din locul de unde a fost luata biopsia sau a fost indepartat un polip sau alt tesut anormal. Poti observa sange in scaun timp de 1-2 zile dupa procedura, insa aceasta sangerare este normala. Sangerarea necontrolata este mai putin frecventa, dar, in cazuri rare, sangerarea ar putea necesita reinterventie.
• Ruptura peretelui colonului sau rectului (perforatie). Este o complicatie rara, care poate pune viata in pericol.
• Deces, desi acest risc este rar.

Un studiu privind complicatiile colonoscopiilor de screening a constatat aproximativ 4-8 complicatii grave pentru fiecare 10.000 de proceduri. Sangerarea si perforatia sunt cele mai frecvente complicatii ale colonoscopiei. Cele mai multe cazuri de sangerare apar la pacientii la care se practica polipectomie (indepartarea polipilor). 

Medicul va trata imediat sangerarea care apare in timpul colonoscopiei. Este posibil sa ai sangerari la distanta, pana la 2 saptamani dupa procedura. Medicul va diagnostica si trata sangerarea intarziata facand o noua colonoscopie. Daca apare perforatia intestinala, poate fi nevoie de o interventie chirurgicala.

Vei discuta cu medicul gastroenterolog despre riscurile colonoscopiei. Inainte de procedura, ti se va cere sa semnezi un formular de consimtamant prin care iti dai acordul pentru efectuarea colonoscopiei. 

Mergi de urgenta la spital

Medicul iti va oferi instructiuni specifice cu privire la tipurile de complicatii care ar putea necesita sa suni la cabinetul medicului sau sa solicitati imediat asistenta medicala. Asigura-te ca intelegi aceste instructiuni.

Solicita imediat asistenta medicala daca ai oricare din urmatoarele semne si simptome dupa colonoscopie:

• Durere severa in abdomen
• Febra
• Scaun cu sange care nu se imbunatateste
• Sangerare din anus care nu se opreste
• Ameteala
• Senzatia de slabiciune sau lesin

Sarcina poate creste riscul complicatiilor colonoscopiei. In general, colonoscopia poate fi luata in considerare in timpul sarcinii pentru afectiuni grave care pot pune viata in pericol, cand singura alternativa este chirurgia colonului sau cand se suspecteaza un cancer de colon. Procedura este cel mai bine efectuata intr-un spital, mai degraba decat in cabinetul unui medic. 
 
In celelalte situatii, ca de exemplu colonoscopia de supraveghere in cazul unor antecedente de cancer sau polipi sau colonoscopia pentru evaluarea unei dureri abdominale sau pentru modificarea tranzitului intestinal, trebuie amanata dupa nastere.

Alte contraindicatii relative pentru colonoscopie care ar putea creste riscul de perforatie sunt:

• Perforatia colonica cunoscuta sau suspectata
• Megacolon toxic si colita fulminanta 
• Boala inflamatorie intestinala severa cu ulceratie 

Colonoscopia este diferita de colonoscopia virtuala care este un test imagistic CT (computer-tomograf) - de aceea se mai numeste si colono-CT - care permite navigarea „virtuala” in interiorul colonului cu obtinerea unor imagini CT 3D de inalta calitate. Colono-CT permite evaluarea grosimii peretelui colonului, identificarea prezentei polipilor, a diverticulilor, tumorilor sau leziunilor inflamatorii, precum si evaluarea tuturor organelor din abdomen si pelvis.

Spre deosebire de colonoscopia clasica, colono-CT este o investigatia strict diagnostica. In cazul detectarii unui polip sau a unor modificari la nivelul mucoasei, rezectia, respectiv biopsia vor putea fi realizate doar prin colonoscopie clasica.

Comparativ cu colonoscopia clasica, colonoscopia virtuala:

• Este o investigatie radiologica care foloseste raze X, dureaza mai putin timp si nu necesita anestezie.
• Permite evaluarea tuturor organelor abdomino-pelvine.
• Daca se depisteaza o tumora, se poate preciza extensia acesteia dincolo de peretele colonului.
• Poate sa nu identifice la fel de usor anumiti polipi comparativ cu colonoscopia.
• Nu permite ca medicul sa elimine polipii sau sa trateze alte probleme, asa cum se intampla in cadrul colonoscopiei.

Indicatii

Colonoscopia virtuala  poate fi folosita in scop de diagnostic in multiple situatii:

• Colonoscopia clasica nu s-a putut realiza complet
• Pacientul refuza colonoscopia clasica
• In cazul pacientilor in varsta, fragili
• Boala diverticulara sau boala inflamatorie intestinala - urmarire dupa un episod acut inflamator (la 6-8 saptamani)
• Monitorizarea polipilor > 5 mm nerezecati descoperiti la o examinare anterioara
• Dupa rezectia de polipi si dupa rezectia unui cancer colorectal
• Stadializarea si maparea pre-interventionala in cazul unui cancer colorectal: colono-CT permite localizarea tumorii, depistarea existentei de formatiuni sincrone, stadializarea TNM si descrierea vascularizatiei loco-regionale.

Desi nu este o metoda de examinare primara, colonoscopia virtuala poate fi folosita in scop de screening pentru cancerul colorectal in urmatoarele situatii:

• Cand colonoscopia clasica nu este posibila sau s-a efectuat incomplet
• In anumite situatii medicale particulare care reprezinta contraindicatii pentriu colonoscopia clasica, cu informarea pacientului despre beneficiile si limitele investigatiei.

Asemanator cu colonoscopia clasica, colono-CT necesita o pregatire speciala si distensie colonica suficienta. Complianta pacientului si pregatirea adecvata a colonului in vederea examinarii imbunatatesc semnificativ acuratetea diagnostica.

Surse de informatie:

• www.oecd-ilibrary.org 
• www.emedicine.medscape.com
• www.cancer.org 
• www.niddk.nih.gov 
• www.mayoclinic.org
• www.my.clevelandclinic.org