Coronarografia

În timpul coronarografiei, pacientul examinat este conștient pe toată durata investigației. În majoritatea cazurilor accesul se face prin artera de la nivelul încheieturii mâinii, cu anestezie locală. Avantajul acestui tip de abord radial: complicații hemoragice minime și mobilizarea pacientului imediat după procedură.

Coronarografia se efectuează în spital, în sala de angiografie (denumită și sală de cateterism) și necesită de obicei internare de doar 24 de ore.

Daca în urma coronarografiei se identifică ingustari semnificative pe arterele coronare, acestea pot fi dilatate în cadrul aceleiași ședințe prin angioplastie coronariană cu stent.

Coronarografia este considerată cea mai bună metodă de diagnostic a bolii coronariene (cardiopatia ischemică) și rămâne standardul de aur în evaluarea arterelor coronare. Prin coronarografie, medicul cardiolog cu specializarea cardiologie intervențională identifică posibile obstacole în calea curgerii normale a sângelui, așa numitele stenoze coronariene (îngustări ale arterelor) sau trombi (cheaguri de sânge).

Boala coronariană este cea mai frecventă boală cardiacă, riscul ei principal fiind apariția infarctului miocardic. De aceea, coronarografia este o investigatie foarte importantă dacă este efectuată la momentul potrivit.

Coronarografia este indicată de medicul cardiolog în următoarele situații:

• Evaluarea pacienților cu dureri toracice anterioare apărute la efort.
• Diagnosticul anginei pectorale.
• Agravarea anginei pectorale, când durerile se agravează ca intensitate, devin persistente, apar mai frecvent sau în repaus (angina instabilă).
• Evaluarea pacienților care au suferit un infarct miocardic.
• Când ecografia cardiaca evidențiază modificări de contractilitate ale mușchiului cardiac.
• Ca urmare a unor modificări pe EKG (electrocardiograma de repaus) sau a unui rezultat anormal la testul EKG de efort.
• Când s-au identificat leziuni coronariene prin angioCT coronarian.
• Înainte de efectuarea unor proceduri chirurgicale sau intervenționale.
• Ca parte din protocolul de evaluare preoperatorie la pacienții care urmează să fie operați pe cord pentru boli valvulare cardiace, de exemplu chirurgia cardiacă de înlocuire a valvei aortice sau mitrale.
• Evaluarea pre-procedura TAVI (transcatheter aortic valve implantation).

În anumite situații (ca de exemplu, în cazul unui infarct miocardic acut), coronarografia trebuie efectuată în regim de urgență în primele ore de la producerea infarctului. Mult mai frecvent însă, coronarografia este programată în avans, oferind timp pacientului pentru pregătire.

Anterior procedurii, medicul cardiolog iți va recomanda să efectuezi o serie de teste:

• Analize uzuale de sange (hemoleucogramă, grup sanguin, probe de coagulare, uree, creatinina, etc.)
• Electrocardiogramă
• Ecografie cardiacă

În cazul pacienților care au în tratament anticoagulante orale, ele vor trebui oprite cu o zi sau două înainte de coronarografie. În functie de tipul de medicație anticoagulantă, iți vom explica detaliat cum trebuie întrerupte aceste medicamente.

În cazul pacienților la care se anticipează continuarea coronarografiei cu implantare de stent, se indică adăugarea de medicamente antiagregante, dacă acestea nu există în tratament, în ziua intervenției sau cu câteva zile înainte.

Pentru fiecare pacient în parte va fi evaluat întreg dosarul medical și va fi stabilită medicația adecvată, de aceea îți recomandăm să ai la îndemâna toate documentele medicale anterioare.

Coronarografia prezintă avantajul unei internări de scurtă durată, între 24 și 48 de ore, timp în care îți vor fi efectuate analize și investigații preliminare, procedura in sine realizata de echipa de cardiologie intervențională, apoi urmărirea post procedură de către echipa de cardiologi clinicieni.

Procedura se efectuează cu anestezie locală, vei ramane treaz, constient și poți comunica cu medicul. Coronarografia durează aproximativ 30 minute, dar uneori mai mult, dacă se combină cu alte proceduri de cardiologie interventionala, cum ar fi angioplastia coronariana cu stent.  

Medicul cardiolog intervenționist va introduce un tub subtire (denumit cateter) printr-o arteră de la încheietura mainii (de obicei artera radială) sau de la încheietura coapsei (artera femurală). Cateterul va fi ghidat cu precizie sub control radioscopic până la nivelul arterelor coronare. Prin acest cateter se introduce o substanță de contrast care permite vizualizarea arterelor folosind raze X, cu ajutorul unui aparat performant denumit angiograf.

Astfel, se examinează în timp real imaginile pe un ecran de înaltă definitie și se pot identifica zone de îngustare (stenoză) sau obstrucție (ocluzie) la nivelul arterelor care vascularizează mușchiul cardiac.

Rezultat normal

Se consideră un rezultat normal absența îngustărilor semnificative (stenoze) sau a blocajelor (obstrucții) la nivelul arterelor coronare.

Rezultat anormal

Un rezultat anormal este definit prin prezența unor îngustări de cel puțin 50%, sau a unor blocaje (ocluzii totale, 100%), la nivelul arterelor coronare. Coronarografia indică cu exactitate numarul, localizarea și severitatea stenozelor, adica a îngustărilor coronariene și dacă aceste leziuni pot fi tratate intervențional (prin implantare de stent) sau chirurgical (prin bypass aorto-coronarian).

Dacă în urma coronarografiei se identifică stenoze coronariene semnificative, este posibil ca medicul să efectueze dilatarea arterei coronare în aceeași ședință, prin implantare de stent. Angioplastia coronariană cu stent este o procedură minim-invazivă de cardiologie intervențională prin care este reluat fluxul de sânge prin artera coronară îngustată.  

Cazurile complexe, la care prin coronarografie se identifică multiple leziuni coronariene severe, vor fi discutate într-o echipă multidisciplinară formată din medicul cardiolog, chirurgul cardiovascular, medicul cardiolog intervenționist, uneori și alte specialități, iar opțiunile pacientului în ceea ce privește rezolvarea stenozelor coronariene constituie întotdeauna un element important pentru noi.

După terminarea procedurii, se realizează compresie la locul de abord arterial, prin care s-au introdus cateterele (încheietura mâinii sau zona inghinală), prin realizarea unui pansament compresiv sau cu ajutorul unor dispozitive speciale de hemostază.

În jur de 90% din proceduri sunt efectuate prin abord radial (pe la încheietura mâinii), astfel că pacientul se poate mobiliza imediat după procedură.

Dacă abordul a fost femural, când cateterele a fost introduse prin zona inghinală, pacientul va trebui să ramână întins in pat timp de cateva ore.

Pentru facilitarea eliminării substanței de contrast folosită în timpul procedurii, este recomandat ca pacientul să se hidrateze bine, cu 2-2.5 litri de lichide, in urmatoarele 24 ore după coronarografie.  

Vei fi urmărit îndeaproape după coronarografie într-o rezervă complet echipată și vei fi evaluat în permanență de o echipa de medici și asistente înainte de a fi externat.

Cel mai frecvent, vei fi externat a doua zi, după o perioadă de repaus și observație.

Discută cu medicul când poți să reiei administrarea medicamentelor uzuale, când iți poți relua munca și alte activități zilnice uzuale. Evită activitățile fizice intense și ridicările de greutăți timp de cateva zile.

Mergi imediat la spital dacă:

• Observi sângerari, vânătăi noi sau umflături la nivelul locului de inserție a cateterului.
• Apare durere, disconfort, iritație la acest nivel.
• Există o modificare a temperaturii și/sau a culorii membrului inferior sau antebratului care a fost utilizat pentru abordul arterial.
• Apare slăbiciune sau senzație de amorțeală la nivelul brațului sau piciorului unde a fost introdus cateterul.
• Ai dureri în piept sau dificultate în respirație.

Toate aceste complicații sunt rare, dar necesită atenție specială și evaluare medicală atunci când apar.

Coronarografia este o procedură sigură atunci când este efectuată de o echipă experimentată, riscurile fiind foarte mici. Medicul cardiolog intervenționist va discuta cu pacientul despre posibilele complicații înainte de procedură. Riscurile coronarografiei depind de starea generală de sănătate și de afecțiunile cardiace asociate ale pacientului.

Riscuri rare:

• Hematoame sau sângerare la locul puncției arteriale; uneori, acestea pot fi evitate doar prin montarea unui dispoztiv de hemostază.
• Alergie la substanța de contrast; există medicamente care pot preveni și trata această complicație; pacienții cunoscuți cu alergie la astfel de compuși pot fi, la nevoie, evaluați de un medic alergolog.

Riscuri foarte rare:

• Insuficiență renală; această complicație poate fi evitată prin hidratarea adecvată a pacientului, inclusiv prin perfuzii înainte și după coronarografie.
• Lezare a arterelor la nivelul cărora este introdus cateterul; majoritatea complicațiilor de acest fel pot fi rezolvate prompt.

Riscuri extrem de rare

• (1 la 10.000 de cazuri): infarct miocardic, accident vascular cerebral, deces. Riscul este crescut la pacienții care au și alte boli severe asociate, precum boală de rinichi avansată sau boală pulmonară.

Coronarografia se efectueaza in Ponderas Academic Hospital din Bucuresti si in Spitalul Premiere din Timisoara, in cadrul Departamentului de Radiologie Interventionala. 
Pentru a solicita o programare, va rugam sa completati formularul de mai jos.