Menopauza: sangerarea vaginala dupa menopauza poate fi o problema

Sangerarea postmenopauza apare la aproximativ 10% dintre femeile de peste 55 de ani.

Sangerarea dupa menopauza poate varia de la spotting usor, care sunt pete roz-gri sau maronii pe chilot, pana la un flux abundent de sange, asemanator cu o menstruatie normala.

De cele mai multe ori, nu exista durere care sa insoteasca sangerarea. Indiferent de simptomele pe care le ai, este important sa stii ca sangerarea dupa menopauza nu este normala si ca trebuie sa mergi imediat la un consult la medicul tau ginecolog.

Sunt sanse sa nu existe un motiv serios de ingrijorare, insa numai printr-o evaluare atenta medicul ginecolog poate stabili cauza sangerarii. Sangerarea vaginala dupa menopauza poate fi un semn al uscaciunii vaginale, al polipilor uterini (excrescente necanceroase) sau al altor modificari ale sistemului reproducator. La aproximativ 10% dintre femei, sangerarea dupa menopauza este insa un semn al cancerului endometrial.

Cauze

Exista multe cauze de sangerare vaginala dupa menopauza. Cele mai frecvente cauze de spotting sau de sangerare dupa menopauza sunt:

Atrofia vaginala

O cauza a sangerarii dupa menopauza ar putea fi subtierea tesutului vaginului (atrofia vaginala). Estrogenul ajuta ca acest tesut sa-si pastreze umiditatea si elasticitatea.

Pierderea de estrogen la menopauza poate subtia mucoasa vaginului care devin uscata si friabila. Daca sangerezi dupa sex, poate fi de la frecarea penisului pe acest tesut mai subtire si mai sensibil. Chiar si asa, medicul ginecolog ar trebui sa faca o evaluare completa pentru a se asigura ca aceasta este explicatia.

Estrogenul vaginal rezolva adesea acest tip de sangerare postmenopauza. Exista diferite produse sub forma de creme, tablete sau inele care sunt introduse in vagin unde elibereaza cantitati mici de estrogen in tesuturile din vecinatate. Utilizarea lubrifierii in timpul actului sexual poate ajuta, de asemenea. Poti folosi lubrifianti vaginali sau creme lubrifiante care se pot cumpara de la farmacie fara prescriptie medicala. Exista o gama larga de produse, incearca cateva pana le vei gasi pe acelea care iti convin.

Daca mucoasa este foarte subtire, medicul ginecolog ar putea lua in considerare terapia hormonala la menopauza  sub forma de estrogen oral (administrat pe gura) sau cu ajutorul unui dispozitiv intrauterin (DIU).

Polipi uterini

De asemenea, polipii uterini (endometriali) pot cauza sangerare vaginala. Daca medicul ginecolog descopera aceste excrescente benigne (necanceroase) in uter sau pe colul uterin este posibil sa ai nevoie de o interventie chirurgicala minim-invaziva pentru a le elimina.

Hiperplazia endometriala si cancerul endometrial (cancer uterin)

Ai putea sangera deoarece mucoasa uterului devine prea groasa (hiperplazie endometriala). Hiperplazia endometriala nu este cancer, dar, in unele cazuri, poate duce la cancer. Hiperplazia endometriala este cel mai adesea cauzata atunci cand femeia are prea mult estrogen si nu are suficient progesteron. Tratamentul precoce poate reduce riscul de dezvoltare a cancerului endometrial.

In unele cazuri, celulele mucoasei uterine sunt deja anormale, ceea ce semnifica un cancer endometrial.

Cancerul endometrial (cancerul de endometru) este cea mai grava, dar si cea mai putin probabila (10%) cauza de sangerare vaginala dupa menopauza. Totusi, mai mult de 90% dintre femeile cu cancer endometrial au sangerari vaginale. Cancerul endometrial afecteaza 2-3% dintre femei si este cel mai frecvent tip de cancer ginecologic. Cel mai adesea, apare la femeile aflate in postmenopauza - 60 de ani este varsta medie la diagnostic.

Cancerul endometrial, asa cum specifica si numele, incepe in stratul de celule care formeaza mucoasa uterului denumita endometru. De cele mai multe ori este detectat intr-un stadiu incipient deoarece produce sangerare vaginala anormala, fapt care permite tratamentul precoce cu succes si vindecarea pacientelor. Daca biopsia endometriala evidentiaza celule canceroase sau modificari celulare care ar putea duce la cancer, medicul tau ginecolog iti va recomanda sa fii consultata de un specialist in oncologie ginecologica.

Alte cauze

Alte cauze ale sangerarii vaginale dupa menopauza sunt:

• Terapia hormonala la menopauza (terapia de substitutie hormonala la menopauza)
• O infectie la nivelul uterului (endometrita) sau a colului uterin (cervicita)
• Utilizarea unor medicamente, ca de exemplu anticoagulante (medicamente care „subtiaza” sangele)
• Alte tipuri de cancer, ca de exemplu, cancer de col uterin sau cancer vaginal
• Sangerare din alte zone din vecinatate, cum ar fi de la nivelul vezicii urinare sau rect sau sangerare din pielea vulvei (in afara vaginului)

Diagnostic

Sangerarea vaginala dupa menopauza nu este normala, astfel incat orice femeie ar trebui sa considere ca este o problema de sanatate serioasa si sa mearga cat mai repede la consult la medicul ei ginecolog.

Orice evaluare ar trebui sa inceapa cu o anamneza (discutie medicala) detaliata. Medicul ginecolog iti poate pune urmatoarele intrebari:

• Cand ai intrat la menopauza? Cu cat au trecut mai multi ani, cu atat exista mai multe motive de ingrijorare si cu atat este nevoie de o investigatie mai amanuntita.
• Ai inceput de curand sa iei anumite medicamente si care sunt acestea? Unele medicamente, cum ar fi anticoagulantele (medicamente care „subtiaza” sangele) si unele medicamente pentru tulburari mintale pot cauza sangerari vaginale ca efect advers.
• Ce alte boli ai? Anumite afectiuni, ca de exemplu tulburari de coagulare sau afectiuni tiroidiene pot fi relevante pentru sangerarea vaginala.

Medicul ginecolog va efectua apoi un examen ginecologic pelvin. In timpul examinarii, medicul va examina vizual vaginul si colul uterin si va simti (palpa) uterul.

Urmatorii pasi de diagnostic vor depinde de varsta ta, de cat timp a trecut de cand ai ajuns la menopauza si de cat de mult sangerezi. Ginecologul poate recomanda o ecografie pelvina abdominala sau transvaginala pentru a examina uterul si o biopsie uterina pentru a preleva o proba de tesut din mucoasa uterului. Este posibil sa ai nevoie de ambele investigatii.

Unele cazuri necesita o procedura mai complexa numita histeroscopie diagnostica cu dilatare si chiuretaj (D&C). In aceasta procedura, medicul ginecolog va introduce un histeroscop, un tub care are la capat o camera video si o sursa de lumina, in vagin si de aici prin colul uterin va ajunge in interiorul uterului. Cu ajutorul unui instrument ascutit numit chiureta va indeparta celule din mucoasa uterului. Aceasta proba de tesut este trimisa la laborator pentru a fi examinata la microscop (examen histopatologic).

Tratament

Tratamentul sangerarii vaginale dupa menopauza depinde de cauza.

Tratamentul cauzelor benigne ale sangerarii vaginale:

• Atrofia vaginala poate fi tratata cu estrogen intravaginal.
• Polipii uterini pot fi indepartati printr-o procedura chirurgicala minim-invaziva.
• Hiperplazia endometriala poate fi tratata cu terapie cu progesteron, ceea ce determina eliminarea mucoasei endometriale. Deoarece femeile cu hiperplazie endometriala prezinta un risc crescut de cancer endometrial, au nevoie de biopsii regulate pentru a se asigura ca hiperplazia a fost tratata si nu a revenit.
• Hiperplazia endometriala poate fi, de asemenea, tratata cu o procedura denumita histeroscopie cu dilatare si chiuretaj (D&C).

Tratamentul cancerului endometrial

Cancerul de endometru este adesea diagnosticat timpuriu, inainte de a se raspandi in organism si poate fi tratat chirurgical. Pentru multe femei, operatia este singurul tratament de care au nevoie. In timpul interventiei chirurgicale sunt indepartate colul si uterul (histerectomie totala), precum si ovarele si trompele uterine (salpingo-ooforectomie). De asemenea, sunt indepartati si ganglionii limfatici si alte tipuri de tesuturi, pentru a afla daca acestea contin celule canceroase.

Pe baza rezultatelor histopatologice ale acestor tesuturi indepartate se determina stadiul cancerului. Stadializarea ajuta la determinarea necesitatii unui tratament suplimentar, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia.

Stadiile cancerului variaza de la stadiul I la stadiul IV. Stadiul I al cancerului endometrial inseamna ca tumora este localizata doar in uter. Este cel mai frecvent tip de cancer endometrial si creste lent. Pe de alta parte, stadiul IV este forma cea mai avansata in care cancerul s-a extins dincolo de pelvis, invadand si alte organe.

Stadiul cancerului afecteaza tratamentul si prognosticul pacientei. Cand cancerul endometrial este diagnosticat inainte de a se raspandi, 95% dintre femei supravietuiesc 5 sau mai multi ani. Cand cancerul s-a raspandit in zonele din vecinatate, rata de supravietuire la 5 ani scade la 69%. Odata ce cancerul s-a raspandit in zone indepartate ale corpului (stadiul IV), doar 18% dintre femei vor supravietui 5 sau mai multi ani.

Surse de informatie:

• www.acog.org
• www.my.clevelandclinic.org
• www.mayoclinichealthsystem.org
• www.health.harvard.edu
• www.yalemedicine.org