Majoritatea femeilor experimenteaza menopauza intre 45 si 55 de ani. Varsta medie de aparitie a menopauzei este de aproximativ 51 de ani. In anii de dinainte de menopauza (o perioada numita perimenopauza sau tranzitie la menopauza) apar multiple modificari hormonale si ciclurile menstruale devin mai putin regulate.
Bufeurile si uscaciunea vaginala cu mancarime si disconfort sunt cele mai frecvente simptome. Alte manifestari sunt: tulburari de somn, cu insomnie, incontinenta urinara, scaderea placerii sexuale si modificari ale dispozitiei, ca de exemplu iritabilitate sau depresie usoara. Simptomele menopauzei si perimenopauzei pot avea un impact semnificativ asupra vietii de zi cu zi, inclusiv asupra relatiilor, vietii sociale, de familie si profesionale.
Bufeuri
Bufeurile sunt cel mai frecvent simptom initial si apar la 80% dintre femei. Bufeurile pot incepe in perimenopauza sau pot sa apara dupa ce femeia nu mai are menstruatie. In medie, bufeurile persista 5-7 ani. Unele femei pot avea bufeuri chiar si 10 ani. Pentru unele femei bufeurile continua la nesfarsit.
In timpul unui bufeu poti sa ai:
- Senzatie brusca de caldura care se raspandeste la nivelul pieptului, gatului si fetei
- Inrosirea pielii
- Batai rapide ale inimii (palpitatii)
- Transpiratie, mai ales in partea superioara a corpului
- Frisoane cand bufeul inceteaza
- Anxietate
Frecventa si intensitatea bufeurilor variaza de la o femeie la alta. La 15% dintre femei, bufeurile pot fi extrem de suparatoare. De obicei, sunt mai severe in primul an de la intrarea in menopauza. De asemenea, femeile care au menopauza chirurgicala sau cele care iau tamoxifen pentru a preveni cancerul de san au o forma severa de bufeuri.
Majoritatea femeilor raporteaza ca au bufeuri zilnic. Un singur episod poate dura un minut sau doua sau pana la 5 minute. Bufeurile pot fi usoare sau suficient de intense incat sa perturbe activitatile zilnice. Bufeurile pot sa apara la orice ora din zi sau din noapte. Totusi, pentru majoritatea femeilor, bufeurile sunt mai frecvente noaptea si pot perturba somnul, provocand oboseala si schimbari de dispozitie. Bufeurile din timpul noptii mai sunt denumite si transpiratii nocturne.
De ce apar
Se crede ca acest fenomen se datoreaza scaderii productiei de estrogen urmata de stimularea secretiei hormonului de eliberare a gonadotropinei din hipotalamus, care modifica functia de termoreglare.
Hipotalamusul este o parte a encefalului (creierul mare) si este termostatul corpului. Un corp sanatos functioneaza cel mai bine la o temperatura interna de aproximativ 37°C si hipotamausul verifica in permanenta temperatura noastra actuala si o compara cu temperatura normala, facand ajustarile necesare. La menopauza, nivelurile scazute de estrogen fac ca hipotalamusul sa devina mai sensibil la modificari usoare ale temperaturii corpului. Cand hipotalamusul considera ca organismului tau este prea cald, incepe un lant de evenimente - bufeurile - pentru a te racori, la fel cum porneste un frigider cand ii deschizi usa intr-o zi de vara calduroasa.
Ce poti face
In functie de gravitatea bufeurilor si de cat de mult iti afecteaza activitatile de zi cu zi, urmatoarele masuri pot ajuta.
De exemplu, poti evita aparitia bufeurilor daca poti identifica si elimina factorii declansatori. Posibilii declansatori ai bufeurilor pot fi: bauturile fierbinti, alimentele condimentate, temperatura crescuta din mediu, situatiile stresante, alcoolul, cofeina si unele medicamente. Pastreaza un jurnal pentru a nota care dintre acesti factori sunt prezenti inaintea bufeurilor. Poti observa astfel un model.
In timpul zilei, imbraca-te in straturi, astfel incat sa poti sa-ti dai jos hainele atunci cand este nevoie. Daca este posibil, regleaza aerul conditionat si caldura din mediul ambiant astfel incat sa iti fie cat mai confortabil. Noaptea dormi intr-o camera racoroasa. Pastreaza langa pat haine de schimb, astfel incat sa ti le poti schimba usor daca transpiri mult.
Pentru unele femei, exercitiile de respiratie profunda pot fi utile. Studiile sugereaza ca o tehnica numita respiratie profunda (respiratia abdominala) poate reduce la jumatate frecventa bufeurilor. Pentru a efectua o respiratie abdominala, respira lent, profund si complet - umfland si relaxand usor abdomenul in timp ce inhalezi si expiri - la o rata de aproximativ 6-8 respiratii pe minut. Una dintre cele mai bune modalitati de a invata respiratia abdominala este sa urmezi un curs de yoga. Poti gasi si video-uri in acest sens. Practica aceasta tehnica de respiratie de doua ori pe zi timp de 15 minute. De asemenea, poti utiliza respiratia profunda ori de cate ori simti ca apare un bufeu. Tehnicile de ameliorare a stresului si de biofeedback pot avea, de asemenea, un anumit beneficiu.
Exista o serie de produse pe baza de plante si suplimente alimentare care pretind ca atenueaza simptomele legate de menopauza si in special bufeurile. Este important sa stii ca studiile au aratat ca 25-30% dintre femeile care utilizeaza un placebo (un produs care nu are o substanta activa) raspund la placebo. Poate fi o informatie de luat in calcul inainte de a cheltui bani pe remedii fara prescriptie medicala.
Terapia de substitutie hormonala pe termen scurt poate fi destul de eficienta in tratarea bufeurilor. Medicul va incerca sa prescrie cea mai mica doza de estrogen care amelioreaza eficient simptomele. Daca ai contraindicatie sau nu vrei sa iei hormoni, alte medicamente, ca de exemplu anumite antidepresive cum sunt paroxetina, venlafaxina sau fluoxetina pot fi de ajutor. Medicamentul antihipertensiv clonidina sau gabapentina amelioreaza bufeurile la unele femei. Discuta cu medicul tau ginecolog despre ce medicamente ar putea fi potrivite in cazul tau si informeaza-te despre posibilele reactii adverse pentru a putea lua o decizie informata. Retine ca majoritatea bufeurilor se imbunatatesc de la sine in timp.
Modificari vaginale
Scaderea nivelului de estrogen determina ca mucoasa vaginala sa se subtieze si secretiile vaginale sa diminueze. De asemenea, vaginul devine mai scurt si mai ingust. Rezultatul este adesea uscaciunea si iritatia vaginului, cu mancarime si disconfort, care pot face ca actul sexual sa devina neplacut.
Poate aparea si inflamatia peretelui vaginal, cauzand o afectiune numita vaginita atrofica. Nu este o infectie, insa daca nu este tratata, pot aparea subtieri si ulceratii suplimentare ale mucoasei vaginului cu sangerari, iar actul sexual si examenul pelvin pot deveni dureroase, in cel mai bun caz sau imposibile, in cel mai rau caz. Este important sa intelegi ca exista o varietate de cauze, altele decat menopauza, care pot provoca actul sexual dureros, asa ca este recomandat sa mergi la un consult la medicul ginecolog. Acesta, nu numai ca va diagnostica vaginita atrofica, dar va recomanda si diverse metode de tratament pentru ameliorarea simptomelor.
Ce poti face
Pentru uscaciunea vaginala, poti folosi intravaginal un lubrifiant simplu pe baza de apa sau o crema hidratanta vaginala. Tratamentele cu estrogeni aplicate direct la nivelul vaginului sub forma de creme, ovule sau inel vaginal sunt destul de eficiente. De asemenea, medicii spun ca stimularea sexuala regulata poate ajuta la mentinerea sanatatii vaginului prin mentinerea elasticitatii acestuia. Fa exercitii Kegel pentru intarirea musculaturii planseului pelvin, deoarece acesti muschi sunt implicati in orgasm.
Sangerari uterine neregulate
Uterul este format in mare parte din muschi. Pe masura ce treci prin perimenopauza, uterul se micsoreaza discret, iar stratul interior de tesut denumit endometru nu se mai ingroasa si nu se mai elimina asa cum se intampla in cadrul unui ciclu menstrual lunar previzibil. Modificarile ciclului menstrual sunt un semn distinctiv al perimenopauzei, astfel incat determinarea a ceea ce este normal si a ceea ce nu este poate fi o provocare atat pentru femei, cat si pentru medicul lor ginecolog. Doar la 10% dintre femei ciclul menstrual inceteaza fara sa exista cicluri neregulate anterior.
Sangerarea uterina - cand este normala si cand poate fi un semn al unei probleme?
Una dintre preocuparile femeilor aflate in perimenopauza sau in postmenopauza (perioada de dupa instalarea menopauzei) este sa stie daca sangerarea uterina neregulata este normala. Majoritatea femeilor observa schimbari in ciclul lor pe masura ce se apropie de menopauza. Menstruatiile sunt adesea abundente sau mai frecvente si pot inceta o perioada, pentru ca apoi sa reapara.
Sangerarea uterina anormala poate fi un semn al unor probleme ginecologice benigne, dar si ale cancerului uterin. Mergi cat mai repede la un consult ginecologic daca apare oricare dintre urmatoarele situatii:
- Ai cateva menstruatii care dureaza cu trei zile mai mult decat de obicei.
- Ai cateva cicluri menstruale care sunt mai scurte de 21 de zile.
- Sangerezi dupa actul sexual.
- Ai sangerari lunare abundente (imbibarea unui absorbant la fiecare 1-2 ore timp de mai mult de o zi).
- Ai spotting (sangerare intre menstruatii).
- Ai sangerare care apare in afara tiparului normal asociat cu utilizarea hormonilor.
Medicul ginecolog va incerca sa stabileasca daca motivul sangerarii anormale este o problema anatomica sau una hormonala. De asemenea, va trata sangerarea in exces, astfel incat sa previna anemia si va trata anemia daca aceasta deja s-a instalat.
In general, femeile aflate in postmenopauza care nu iau hormoni nu ar trebui sa aiba sangerari vaginale si ar trebui sa mearga imediat la un consult ginecologic cand acestea apar. Insa este normal ca femeile care fac terapie hormonala in doze continue sa aiba sangerari sau pete in primele luni de la administrarea acestor medicamente. De asemenea, femeile cu scheme de terapie hormonala ciclica pot avea uneori sangerari lunare usoare. Sangerarea vaginala in afara tiparului obisnuit pentru terapia hormonala la o femeie in postmenopauza este intotdeauna un motiv de ingrijorare.
Cicluri menstruale neregulate
Initial, ciclul menstrual se poate scurta, menstruatia aparand mai devreme decat te asteptai. De asemenea, sangerarea poate deveni mai usoara sau din contra, mai abundenta. Daca nu mai ai menstruatie timp de 3 luni consecutiv, este posibil ca menopauza sa se instaleze, desi 20% dintre femei vor avea din nou menstruatii regulate dupa o astfel de pauza.
Ce poti face
Daca menstruatiile devin foarte neregulate, prelungite sau abundente, medicul ginecolog poate prescrie pilule contraceptive, care pot face menstruatia mai usoara si mai regulata. Alternativ, doze intermitente de progesteron (hormonul care provoaca eliminarea mucoasei uterine) pot fi utile pentru femeile care au sangerare intermitenta si care nu ovuleaza.
Pentru unele femei, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofen si naproxen pot fi utile. Un dispozitiv intrauterin (DIU) denumit Mirena, care secreta o doza mica de progestativ levonorgestrel, poate ajuta la controlul sangerarilor in exces sau imprevizibile cauzate de ovulatia neregulata sau de tulburarile hormonale.
In plus, medicul ginecolog poate folosi o varietate de proceduri care pot opri sangerarea in exces prin distrugerea mucoasei endometriale a uterului. Acestea pot fi terapii termice prin caldura sau crioterapie (rece). Discuta cu medicul tau ginecolog pentru a stabili cea mai buna abordare in cazul tau.
Alte schimbari fizice si mentale in menopauza
Urmatoarele modificari fizice si mentale sunt frecvent raportate la femeia la menopauza:
- Schimbari de dispozitie si depresie
- Insomnie si alte tulburari de somn
- Tulburari cognitive si de memorie
- Scaderea dorintei sexuale (libidou)
- Cresterea in greutate
- Boli cardiovasculare
- Osteoporoza (oase fragile)
- Incontinenta urinara
- Uscaciunea pielii si rarirea parului
- Palpitatii (batai neregulate ale inimii)
- Dureri musculare si dureri articulare
Schimbarile de dispozitie si depresie
Studiile indica faptul ca schimbarile de dispozitie sunt mai frecvente in perioada perimenopauzei, cand fluctuatiile hormonale sunt mai neregulate, comparativ cu anii din postmenopauza, cand hormonii ovarieni se stabilizeaza la un nivel scazut. Nu a fost demonstrata o legatura directa intre starea de spirit si un nivel scazut de estrogen, insa este posibil ca schimbarile de dispozitie sa apara atunci cand schimbarile hormonale perturba tiparele obisnuite ale vietii unei femei.
Aceste modificari datorate perimenopauzei sau menopauzei pot fi stresante si pot cauza schimbari rapide de dispozitie. De exemplu, poti sa razi acum si dupa un minut sa plangi si sa te simti anxioasa sau deprimata. Aceste modificari sunt insa trecatoare si nu indeplinesc de obicei criteriile pentru un diagnostic de depresie clinica, o stare emotionala disfunctionala mai profunda.
Pe parcursul vietii, exista o probabilitate mai mare de depresie la femei comparativ cu barbatii. Insa nu exista nicio dovada clara ca doar scaderea estrogenului cauzeaza depresie clinica. Desi femeile care au avut episoade anterioare de depresie pot fi vulnerabile si sa faca o recidiva in timpul perimenopauzei, menopauza in sine nu provoaca depresie clinica. Incidenta depresiei la femeile aflate in postmenopauza nu este mai mare decat in oricare alt moment al vietii.
Perturbarea somnului din cauza bufeurilor nocturne poate face ca femeia sa se simta mai obosita si mai iritabila. De asemenea, perimenopauza coincide cu multe din momentele stresante ale vietii - copiii care devin adolescenti sau care pleaca de acasa, responsabilitati profesionale maxime, boala sau moartea parintilor in varsta si imbatranirea in sine. Aceste evenimente, combinate cu schimbarile hormonale imprevizibile, o pot face pe femeie sa se simta obosita si coplesita.
Ce poti face
Multe femei aleg sa schimbe stilul de viata inainte de a apela la medicamente. Poti avea grija de tine dormind mai mult, facand exercitii fizice regulate si folosind metode de control al stresului. Daca vrei sa folosesti plante, sunatoarea poate avea unele efecte de stimulare a starii de spirit, desi studiile au fost contradictorii. Antidepresivele eliberate pe baza de prescriptie medicala, in special inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, pot influenta in mod eficient starea de spirit.
Insomnia si alte tulburari de somn
Somnul intrerupt este una din plangerile frecvente din timpul menopauzei. Unele femei transpira atat de mult incat trebuie sa se trezeasca ca sa-si schimbe hainele. De asemenea, unele studii au aratat ca bufeurile perturba somnul profund reparator, chiar daca femeia nu se trezeste.
De asemenea, insomnia poate sa apara independent de bufeuri. Pentru unele femei poate fi dificil sa adoarma, insa cele mai multe dorm cateva ore, dupa care se trezesc si nu mai pot adormi din nou.
In prezent, nu se stie daca intreruperile de somn se datoreaza in primul rand modificarilor hormonale. Pe masura ce oamenii imbatranesc, ciclurile de somn se modifica, iar insomnia este o plangere frecventa legata de varsta inaintata. Deprivarea de somn este suparatoare si determina ca femeia sa devina obosita, tensionata, iritabila si capricioasa. Mai mult, insomnia nu este o chestiune banala, deoarece tulburarile de somn au fost asociate cu infarct de miocard acut si insuficienta cardiaca congestiva.
Ce poti face
Medicul iti poate recomanda medicamente pentru tratamentul temporar al insomniei. Daca bufeurile iti intrerup regulat somnul, incercarea unui tratament pentru bufeuri poate imbunatati, de asemenea, somnul
Tulburarile cognitive si de memorie
In perioada perimenopauzei, femeile se plang adesea de perturbarea memoriei de scurta durata si de dificultati de concentrare. Totusi, studiile care au analizat relatia dintre scaderea nivelului hormonal si functia cognitiva au fost inconsecvente. Stresul joaca probabil un rol mai important in memorie si gandire, in comparatie cu fluctuatiile hormonale.
Ce poti face
Din cauza ca nu se stie clar ce cauzeaza tulburarile de memorie si concentrare, nu exista un remediu evident. A ramane activa fizic practicand cel putin 150 de minute pe saptamana de exercitii fizice poate fi cea mai buna modalitate de a mentine sanatatea creierului.
De asemenea, medicii neurologi recomanda pentru o buna sanatate mentala sa continuam sa ne folosim creierul, facand activitati noi si interesante. Foloseste-ti mintea in multe moduri diferite. Fa cuvinte incrucisate. Invata un nou instrument muzical, un dans sau sport nou. Joaca sah. Citeste diverse carti. Invata o noua limba sau cum sa folosesti computerul sau diverse aplicatii. Ideea este sa-ti provoci in mod constant creierul in moduri noi.
Scaderea dorintei sexuale (libidou)
Dorinta sexuala poate scadea din mai multe motive la femeia aflata la menopauza. Pe de o parte, scaderea nivelului de estrogen, precum si modificarile circulatorii legate de varsta pot reduce fluxul de sange catre organele genitale si pot determina o scadere a senzatiei. In plus, uscaciunea si subtierea mucoasei vaginale pot face actul sexual dureros. Daca somnul este intrerupt frecvent de transpiratiile nocturne, femeia poate sa fie prea obosita pentru a mai fi interesata de sex. De asemenea, incontinenta urinara poate provoca jena, ceea ce diminueaza atractivitatea sexului. Nu in ultimul rand, preocuparea cu privire la schimbarile in aspectul fizic si imaginea corporala pot reduce, de asemenea, apetitul sexual.
In timpul perimenopauzei, nu numai ca receptivitatea sexuala a femeilor poate scadea, dar si partenerii lor pot avea o crestere semnificativa a problemelor de performanta sexuala. Drept urmare, femeile s-ar putea sa nu mai fie la fel de atrase de partenerii lor, asa cum au fost mai devreme in relatie. Pe masura ce femeile intra in anii de dupa menopauza, acest lucru poate duce la scaderea in continuare a apetitului sexual, a receptivitatii sexuale si a frecventei actului sexual.
Ce poti face
Discuta cu partenerul tau despre nevoile si asteptarile tale sexuale si legate de intimitate. Daca astfel de conversatii sunt prea dificile, consilierea cu un terapeut sexual calificat poate ajuta la deschiderea dialogului.
Cresterea in greutate
Desi cresterea in greutate este o problema semnificativa pentru multe femei din aceasta grupa de varsta, nu exista dovezi clare ca este rezultatul direct al modificarilor hormonale sau chiar al varstei. Pot fi mai multi factori cauzatori, inclusiv faptul ca femeile in varsta sunt pur si simplu mai putin active fizic. Exista, de asemenea, unele observatii ca incetinirea metabolismului duce la cresterea in greutate la menopauza.
Ce poti face
Exista multe strategii pentru a mentine greutatea sanatoase sau pentru a pierde in greutate. Pentru femeile care inca nu au luat in greutate in exces, cea mai buna strategie este sa incerce sa evite sa castige kilograme practicand regulat exercitii fizice si mancand corect. Masoara-ti talia si greutatea in mod regulat si incearca sa prevenii orice luare in greutate. Pe masura ce greutatea creste, creste si riscul de boala de inima si diabet. Mersul pe jos, inotul sau alte exercitii aerobice ajuta la prevenirea acumularii de grasime la nivelul taliei.
Boli cardiovasculare
Cand nivelul de estrogen scade, riscul de boli cardiovasculare creste. Avantajul femeilor fata de barbati in ceea ce priveste bolile cardiovasculare dispare treptat odata cu scaderea semnificativa a nivelului de estrogen dupa menopauza. Bolile cardiovasculare (boala arteriala coronariana, infarctul de miocard acut si accidentul vascular cerebral) reprezinta principala cauza de deces atat la femei, cat si la barbati.
Ce poti face
Este important sa faci exercitii fizice regulate, sa mananci o dieta sanatoasa si sa iti mentii o greutate normala. Discuta cu medicul tau de familie sau medicul cardiolog despre cum iti poti proteja inima, ca de exemplu cum sa reduci colesterolul sau tensiunea arteriala daca sunt prea mari.
Osteoporoza
Scaderea nivelului de estrogen la femeile aflate la menopauza este unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru dezvoltarea osteoporozei. In primii cativa ani dupa menopauza, poti pierde din densitatea osoasa rapid, ceea ce cauzeaza ca oasele sa devina slabe si fragile. Oasele pot fi atat de fragile incat pot sa apara fracturi dupa o miscare normala, cum ar fi aplecarea sau rasucirea in pat sau dupa o cazatura usoara. Acest tip de fracturi se numesc fracturi patologice. Femeile aflate in postmenopauza care au osteoporoza sunt in special susceptibile la fracturi ale coloanei vertebrale, fractura de col femural (sold) si fractura de pumn.
Ce poti face
Recomandarile de tratament se bazeaza adesea pe o estimare a riscului de a face o fractura in urmatorii 10 ani, folosind informatiile furnizate de analiza osteodensitometrie (DEXA). Daca riscul este mare, medicul iti poate prescrie o serie de medicamente pentru pastrarea masei osoase. Daca riscul nu este mare, tratamentul va consta in modificarea factorilor de risc pentru pierderea osoasa si scaderea riscul de cadere.
O alimentatie buna care sa contina alimente care sunt surse bune de calciu si vitamina D si exercitiile fizice regulate sunt esentiale pentru a-ti mentine oasele sanatoase pe tot parcursul vietii.
Incepand cu varsta de 50 de ani, femeile au nevoie de 1200 mg de calciu pe zi. Sursele bune de calciu sunt: produse lactate cu continut scazut de grasimi, legume cu frunze de culoare verde inchis, conserve de somon sau sardine cu oase, produse din soia, cum ar fi tofu si cereale si suc de portocale imbogatite cu calciu.
Sursele alimentare de vitamina D sunt uleiul din ficat de cod, pastravul si somonul. Multe tipuri de lapte si cereale sunt imbogatite cu vitamina D. Majoritatea oamenilor au nevoie de cel putin 600 de unitati internationale (UI) de vitamina D pe zi. Persoanele fara alte surse de vitamina D si in special cu expunere limitata la soare ar putea avea nevoie de un supliment. Pana la 4.000 UI de vitamina D pe zi sunt sigure pentru majoritatea oamenilor.
Exercitiile fizice ajuta la constructia de oase puternice si incetinesc pierderea osoasa. Inainte de a incepe un program de antrenament, intreaba kinetoterapeutul sau antrenorul personal care are experienta in lucrul cu femeile care au osteoporoza ce tipuri de exercitii sunt sigure pentru tine. De asemenea, acestia te pot ajuta sa inveti tehnica corecta pentru a preveni ranirea si pentru a obtine maximum de la fiecare antrenament. Combina exercitiile de forta (cu greutati, benzi de rezistenta sau propria greutate) cu exercitiile care suporta greutatea corpului (ca de exemplu, mersul pe jos, dansul, urcatul scarilor, gradinarit) si exercitiile de stabilitate si echilibru (cum ar fi tai chi sau qi gong).
Incontinenta urinara
30% dintre femeile cu varsta cuprinsa intre 50 si 64 de ani au probleme cu incontinenta urinara, in comparatie cu cel mult 5% dintre barbatii din aceeasi grupa de varsta. Impactul disproportionat asupra femeilor se datoreaza efectelor nasterii vaginale asupra tesuturilor pelvine si diferentelor de design anatomic al bazinului intre barbati si femei.
Scaderea estrogenului poate cauza sau contribui la subtierea mucoasei uretrei, tubul prin care urina este eliminata in exterior din vezica urinara. Aceasta poate determina o nevoie mai frecventa de a urina, o nevoie imperioasa (brusca) de a urina chiar daca vezica urinara nu este plina, durere in timpul urinarii, nevoia de a urina mai des in timpul noptii si scurgeri de urina atunci cand stranuti, tusesti sau razi.
Tulburarile urinare persista si se agraveaza in postmenopauza deoarece odata cu imbatranirea generala apar modificari ale anatomiei urinare, la care se adauga si modificarile induse de un nivel scazut de estrogen. Alte cauze ale incontinentei urinare pot fi: infectiile urinare, diminuarea tonusului muschilor pelvini cauzata de imbatranire sau leziuni din timpul nasterilor vaginale si reactiile adverse ale anumitor medicamente prescrise.
Ce poti face
Antrenamentul vezicii urinare poate fi util pentru incontinenta urgenta. Aceasta presupune retinerea urinei timp de 5 minute dupa ce simti nevoia imperioasa de a urina si cresterea perioadei de retinere cu inca 5 minute la fiecare saptamana. Eliminarea bauturilor cu efect diuretic, cum ar fi cafeaua, ceaiul si alcoolul, precum si sucul de citrice si alti iritanti ai vezicii urinare poate ajuta, de asemenea. Exercitiile pentru planseul pelvin, cunoscute sub numele de exercitii Kegel, pot fi eficiente. Acestea implica contractarea si eliberarea in mod repetat a muschilor planseului pelvin, folositi in mod obisnuit pentru a opri urinarea. Femeile cu vaginita atrofica pot beneficia de terapia topica cu estrogeni. Discuta cu medicul tau ginecolog sau urolog despre optiunile de tratament, care pot fi o combinatie intre schimbarea stilului de viata, medicamente si interventii chirurgicale.
Uscaciunea pielii si caderea parului
Pe masura ce inainteaza in varsta, multe femei vor avea pielea si parul uscat. In timp ce unele studii sugereaza ca scaderea nivelului de estrogen poate contribui la uscaciunea pielii, acest aspect poate fi si rezultatul expunerii cumulate la soare sau al fumatului. Odata cu inaintarea in varsta, capacitatea pielii de a retine apa si de a produce sebum scade, de asemenea. Exista insa putine dovezi clare ca scaderea estrogenului este direct implicata in uscaciunea pielii si aparitia ridurilor.
De asemenea, in timpul menopauzei poti observa ca parul poate incepe sa se rareasca. Parul devine mai fin (mai subtire) deoarece foliculii de par se micsoreaza. Parul creste mai incet si cade mai usor in aceste cazuri. Pe de alta parte, deoarece nivelul de testosteron devine mai mare decat nivelul de estrogen, este posibil sa remarci ca incepe sa creasca parul acolo unde nu crestea inainte (ca de exemplu, la nivelul fetei cu aparitia mustatii si a parului din barbie).
Ce poti face
Protejeaza-ti pielea de expunerea la soare cu crema cu protectie solara, palarii cu boruri largi si imbracaminte. Foloseste creme hidratante si balsamuri de par, mai ales in lunile uscate de iarna. Daca parul a inceput sa cada in exces, discuta cu un medic dermatolog care iti poate recomanda diverse tratamente care pot promova cresterea parului.
Surse de informatie:
- www.health.harvard.edu
- www.mayoclinic.org
- www.my.clevelandclinic.org
- www.nhs.uk