Zona de confort, și prieten și dușman
Pentru creier, zona noastră de confort este ca o îmbrățișare familiară atunci când se confruntă cu necunoscut. Din punct de vedere psihologic, zona de confort este acel construct mental/emoțional/comportamental care definește rutinele noastre de zi cu zi. De altfel, când vorbesc despre zona de confort, psihologii spun că este o stare în care persoana se află pe un teren neutru din punct de vedere al anxietății și care permite persoanei să folosească o sumă limitată de comportamente pentru a livra performanță, dar fără să aibă sentimentul de risc.
Specialiștii spun că este destul de greu de stabilit când a apărut termenul de „zonă de confort”, dar ceea ce este clar este că ea e definită de sentimente de siguranță, a te simți în control și este diferită pentru fiecare om. O cercetare făcută de psihologii Robert M. Yerkes și John Dillingham Dodson care a dus la crearea Legii Yerkes-Dodson în 1908 vorbește indirect despre zona de confort. Specialiștii au determinat că performanța crește de obicei atunci când nivelul de stres este ridicat, iar atunci când stresul este scăzut și performanța ajunge să fie mai scăzută.
NeuroLeadership Institute menționează că în leadership amenințarea percepută este un catalizator foarte bun pentru acțiune. Deși tindem să asociem termenul de „amenințare” cu siguranța fizică, cercetările arată că mai ales în mediul profesional amenințările sociale pot prova sistemului nervos aceleași reacții ca cele fizice și au efecte mai de durată. În categoria amenințărilor sociale pe care le întâlnim la birou se numără, de exemplu, a te face de rușine în fața colegilor. Un alt exemplu sunt întâlnirile cu șefii ierarhici – la unii angajați ele declanșează ceea ce se numește modul fight or flight, adică o reacție psihologică în fața unei amenințări percepute.
Deși aceste reacții ale creierului nu vor decât să ne ferească de pericolul pe care îl percepem, specialiștii spun că în mediul profesional evitarea situațiilor „riscante” care ne scot din zona de confort nu face decât să alimenteze plafonarea. Desigur că angajații au nevoie să aibă parte de spații de „siguranță psihologică” la birou și să se simtă suficient de confortabil cât să fie ei înșiși și să-și susțină punctele de vedere, însă provocările de pe parcurs dau mai mult sens oricărei cariere pentru că sunt oportunități de învățare și evoluție.
Un studiu efectuat de Nona Kiknadze la Universitatea Duke arată că există o corelație între personalitate și modul în care este percepută zona de confort. De obicei, rugați să deruleze sarcini creatoare de anxietate, participanții care pun valoare pe ieșirea din zona de confort au performat mai bine și au fost mai încrezători că se vor descurca în fața sarcinilor care păreau amenințătoare. Acest lucru sugerează, deci, că există o anumită creștere a toleranței la risc odată ce abilitatea de a ieși din zona de confort este „exersată”.
NeuroLeadership Institute mai punctează că în ceea ce privește mediile profesionale, condiția ideală pentru performanța angajaților este ca nivelul de risc perceput să nu fie zero. Deși nivelul de risc perceput nu ar trebui să fie major, un grad scăzut de risc perceput de angajați este benefic pentru performanță. Această stare este numită „excitare cerebrală optimă” și fără ea cortextul prefrontal nu funcționează la capacitate maximă astfel încât să poată feri angajații de plictiseală și scăderea performanței din cauza ei.
Cum să te obișnuiești să ieși din zona de confort
Dacă vrei să faci pași spre a-ți mări toleranța la risc și a ieși din zona de confort la birou, există lucruri pe care le poți face și care, progresiv, să te ajute nu doar să nu te mai simți amenințat de necunoscut, ci și să descoperi o nouă dimensiune a productivității și evoluției profesionale:
Fii creativ. Dacă vrei să ieși din zona de confort, dă-i voie creierului „să se joace”. Atunci când teconfrunți cu o problemă și ești deja convins că ai găsit soluția, încearcă să te provoci să găsești alernative cât mai creative. Testează lucruri și acceptă greșeala ca exercițiu, nu ca o măsură a nepriceperii.
Crește-ți eficiența. Zona de confort nu vine doar cu familiaritate, ci și cu o anumită relaxare. Dacă te suprinzi des în rutine bine stabilite la birou și nu te provoacă nimic, încearcă să-ți mărești productivitatea. Dacă organizația nu te provoacă, provoacă-te singur: cât reușești să rezolvi într-o oră, câte moduri diferite găsești să abordezi o problemă etc. Treptat, această „gândire în afara cutiei” te va ajuta să devii mai bun în ceea ce faci, chiar dacă nu se schimbă propriu-zis nimic în cadrul companiei și al postului pe care îl ocupi.
Construiește-ți reacții sănătoase la stres. Uneori, ne ferim de stres (și, inerent, ieșirea din zona de confort) pentru că reacționăm în moduri distructive la el. Dacă obișnuiești să mănânci excesiv, să dormi mai puțin sau orice alt obicei nociv când ești stresat, încearcă să găsești alternative sănătoase. Ieși la alergat o jumătate de oră înainte de o zi de muncă stresantă, încearcă să înlocuiești mâncatul compulsiv cu alimente mai sănătoase și să păstrezi un echilibru al programului de lucru, chiar dacă volumul de muncă e mare. Odată ce îți vei schimba stilul de viață cu rutine mai sănătoase, nici stresul nu va mai fi acest factor care să te sperie atât de tare.
Fă-ți o listă cu limitări. Ca să stabilești care e zona ta de confort, poți să faci o listă de puncte forte și puncte slabe pe care apoi să o analizezi. Nu de puține ori vei constata că de obicei eviți sarcinile sau situațiile care îți evidențiază punctele în care te consideri vulnerabil. Încearcă să le îmbunătățești și să te și expui treptat la acele contexte ca să înveți să le gestionezi.
Caută noutatea. Cea mai simplă metodă să te forțezi să ieși din zona de confort este să discuți cu managerul ca să-ți dea responsabilități noi. Caută sarcini de care nu te-ai mai ocupat, fă lucruri pe care nu le-ai mai încercat la birou și stai aproape de oportunitățile care par nefamiliare. Așa îți vei descoperi noi valențe profesionale pe care poate nici nu știai că le ai.
Socializează. O variantă de a ieși din zona de confort la birou este să încerci să cunoști și să vorbești cu cât mai mulți dintre colegi. Dacă începi să intreacționezi și să discuți cu oameni pe care nu i-am mai abordat, nu doar că vei ieși din zona de confort, dar vei avea și acces la perspective noi care îți vor lărgi orizonturile mentale.
Redefinește noțiunea de risc. Încearcă să înveți creierul că riscul nu înseamnă neapărat un pericol imens. Atunci când simți pericol la birou fă un pas înapoi și încearcă să gândești rațional – de cele mai multe ori vei constata că o situație care pare extrem de amenințătoare poate de fapt să fie abordată cu calm și, chiar dacă disconfortul nu dispare în totalitate, te va ajuta să te ferești mai puțin de necunoscutul din afara zonei tale de confort.
Schimbă job-ul. Dacă nimic nu funcționează și deși ai încercat diverse abordări tot simți că te-ai plafonat în organizația în care lucrezi, schimbă-ți job-ul. Uneori, oricât de binvoitoare ar fi companiile, angajații ajung la un nivel profesional în care au nevoie de mai mult decât acestea le pot oferi ca să se simtă motivați și provocați pozitiv de munca pe care o fac.
Surse de informații:
- https://neuroleadership.com/
- https://summer.harvard.edu/
- https://dukespace.lib.duke.edu/
- https://www.waldenu.edu/
- https://www.zdnet.com/
- https://www.indeed.com/
- https://gingermood.com/
- https://www.topresume.com/