Cum pot fi păstrați angajații motivați pentru performanță

Motivația, combustibilul care te face să continui

În mediul profesional, motivația este definită ca acel concept deținut de angajați care le permite să se adapteze culturii organizaționale din care fac parte, să se integreze eficient, să lucreze în colaborare cu ceilalți colegi pentru atingerea unui scop comun și să continue să facă parte din organizația respectivă. 
Motivația poate fi:

• Extrinsecă – angajatul prestează o anumită activitate pentru a primi apoi un beneficiu extern cum ar fi salariul.
• Intrinsecă – angajatul prestează activitatea pentru că are un sentiment de motivare interior, personal: fie pentru că îi place munca respectivă, fie pentru că vrea să se dezvolte profesional. De obicei, motivația intrinsecă implică și un sentiment de satisfacție personală după prestarea respectivei activități. Astfel, deși rezultatele nu sunt palpabile mereu, există sentimentul că timpul investit în îndeplinirea acelei sarcini a meritat.

De obicei, în mediul profesional, angajații prezintă o combinație de motivare extrinsecă și intrinsecă, iar excepție fac doar cazurile când un angajat fie muncește exclusiv pentru bani, fie face voluntariat. Motivația este combustibilul care permite angajaților să înceapă, să mențină procesele de muncă și să atingă obiectivele propuse.

Pe lângă rolul pe care motivația îl are în procesele de zi cu zi și în menținerea productivității, are și un rol foarte important în păstrarea unui grad ridicat de retenție. Mai ales acum, în lumea post-pandemie, a devenit foarte provocator pentru manageri să-și motiveze echipele pentru a le păstra intacte. Un studiu Gallup arată că, în 2021, aproape jumătate din populația activă în câmpul muncii din Statele Unite era deschisă către noi roluri sau căuta activ noi oportunități. Iar situația nu e singulară, piața muncii de la nivel global se află în plină revoluție, iar angajații simt nevoia de schimbare și caută noi oportunități, ceea ce a dat startul unui fenomen global numit The Great Resignation, adică un val de demisii și de permutări de amploare ale angajaților.

Nu toate locurile de muncă sunt la fel, iar angajații se confruntă cu provocări particulare și cu factori de stres specifici. De altfel, un studiu realizat de o echipă de la Universitatea de Stat din Arizona arată că există două tipuri de factori de stres: cei care împiedică dezvoltarea (de exemplu, lipsa de resurse) și chiar provocările profesionale în sine (care pot fi depășite de angajați prin dezvoltare). Datele arată că dintre cele două tipuri de stres, provocările reprezintă o sursă de motivație și pot ajuta angajatul să rămână implicat pe termen lung, pentru că îi oferă satisfacție. Pentru un alt studiu, derulat de Școala de Afaceri Harvard, angajații din șapte companii au fost rugați să țină jurnale zilnice în care să noteze evenimentele petrecute peste zi la birou și să-și analizeze sentimentele de motivare intrinsecă sau extrinsecă. Specialiștii au constatat că atunci când angajații au identificat că au avut un nivel ridicat de motivare intrinsecă, au raportat și un nivel ridicat de creativitate, iar cel mai puternic motivator care i-a ajutat să fie mai productivi a fost sentimentul că fac progrese și că munca lor are sens. Cu alte cuvinte, un angajat motivat muncește „cu pasiune” comparativ cu un angajat al cărui nivel de motivare este scăzut și care își face munca doar cu gândul la salariu și de-abia așteaptă să se termine programul. Mai există un al treilea tip de angajați, angajați care sunt activ demotivați și care se manifestă vocal sau agresiv la locul de muncă.

Un studiu Deloitte relevă că 83% din lideri și 84% din angajați susțin că motivația este un factor determinant, care contribuie substanțial la succesul organizației. Există o legătură directă între angajații care se simt fericiți, apreciați și motivați la birou și perceperea companiei ca una cu o cultură organizațională pozitivă. La rândul ei, o cultură organizațională pozitivă, arată datele, alimentează performanța profesională a angajaților.

Adesea, organizațiile investesc masiv în rapoarte de analiză a proceselor interne, iar acestea omit uneori factori decisivi cum ar fi gradul de motivare a angajaților. Totuși, o privire atentă și empatică asupra acestui aspect poate aduce la lumină soluții și inițiative care până atunci nu au fost atât de evidente. Chiar dacă nu pare, la început, motivarea eficientă a angajaților se află nu doar printre pietrele de temelie ale unei culturi organizaționale sănătoase, ci de ea depinde bunul mers al lucrurilor – când ai angajați fericiți și motivați înseamnă, de fapt, că ai o companie de succes a cărei carte de vizită este performanța și bunăstarea angajaților.
 

Moduri de a susține motivația angajaților 

Motivația este un concept abstract și diferă de la individ la individ, dar cu cât managerii își vor înțelege mai bine colegii și cu cât vor avea puse la punct modalități să-i motiveze mai bine dincolo de salariu, cu atât vor avea mai mult succes. Deși nu există o rețetă magică general valabilă, sunt câteva aspecte care contribuie la menținerea unui nivel înalt de motivație a angajaților.

• Mediu de lucru pozitiv. Construirea unui mediu de lucru pozitiv este una dintre cele mai la îndemână soluții pentru îmbunătățirea motivației angajaților. Cu cât spațiul de lucru este mai confortabil, mai comod și mai prietenos, cu atât oamenii se vor simți mai bine. De la plante la decorațiuni specifice sau asigurarea luminii naturale, totul poate să adauge un plus de pozitivitate.
• Recunoașterea meritelor. Prin recunoașterea meritelor și performanței echipei sau a angajatului, managerul transmite ideea că munca fiecăruia contează și este valoroasă. Comparativ cu un e-mail rece și formal, recunoașterea meritelor cu o atitudine autentică, apropiată și amabilă face diferența și ridică moralul și nivelul de motivare.
• Obiective realiste. Desigur că toată lumea își dorește performanțe la superlativ, însă stabilirea unor obiective clare și fezabile permite angajaților să fie mai implicați și să lucreze pentru a atinge obiectivele propuse. Dacă obiectivul este unul realist, oamenii își vor putea menține sentimentul de entuziasm și motivarea mai ușor decât dacă simt că lucrează la atingerea unui standard sau unui obiectiv imposibil de atins.
• Încurajează implicarea. Prin încurajarea angajaților să lucreze colaborativ, să se implice și să dezvolte proiecte și inițiative, managerul arată că este conștient de valoarea ideilor lor și că apreciază toate eforturile făcute.
• Bonusuri. Chiar dacă banii sau alte beneficii sunt o sursă de motivare extrinsecă, e important să existe, complementar cu celelate elemente. Oferirea de bonusuri pentru modul de lucru sau pentru atingerea unei anume performanțe va contribui la gradul de motivare a angajaților. Fie că e vorba de bonusuri anuale sau cu altă frecvență, e nevoie ca managerii să explice clar și transparent angajaților care sunt criteriile pe baza cărora sunt oferite.
• Comunicare. Încurajarea comunicării transparente la toate nivelurile va crea un sentiment de încredere și de camaraderie, iar angajații vor simți că șefii au încredere în ei și în punctul lor de vedere. Atunci când se simt confortabil să-și spună părerea, iar aceasta e chiar luată în seamă, gradul de motivație al angajaților crește, iar aceștia vor ști că au suportul necesar în caz că apar situații dificile în cadrul proceselor de lucru.
• Flexibilitate. Nu toți angajații sunt cei mai productivi în regim 9-17, așa că o mai mare flexibilitate e întotdeuna binevenită. Dacă situația o permite, managerii ar putea să discute cu angajații să stabilească un mod de lucru care să fie potrivit pentru ei. 
• Socializare.Ritmul de lucru de la birou este, de obicei, intens. De aceea, stabilirea unor momente de pauză și oferirea unor contexte în care angajații să socializeze este benefică. Acestea îi vor ajuta nu doar să lucreze mai coeziv și să-și îmbunătățească relațiile pe care le au unii cu ceilalți, ci și să fie mai motivați, având un sentiment mai puternic de apartenență la organizație.
• Oportunități de dezvoltare. Ocaziile de dezvoltare, cum sunt cursurile sau programele de pregătire, reprezintă o provocare pentru angajați și îi vor ajuta să-și folosească și să-și extindă abilitățile actuale ca să devină mai buni profesioniști. Așa cum arăta și studiul realizat de Școala de Afaceri Harvard deja menționat, angajații care simt că progresează profesional se simt și mai motivați.
• Compensare corectă. O studiere a nivelurilor salariale din industrie va permite setarea unor salarii corecte pentru recompensarea abilităților angajaților. Fără să fie frustrați că sunt plătiți puțin și cu oportunități de creștere pe viitor, angajații se vor simți mai motivați să dea tot ce pot ca să evolueze, ajutând astfel și compania să se dezvolte. 
• Oportunități de mentorat. Stabilirea unor programe interne de mentorat în care angajații cu experiență să ofere din cunoștințele lor celor mai puțin experimentați este un element motivator. Mentorii vor simți că experiența acumulată face diferența, iar angajații mentorați se vor simți sprijiniți și vor simți că organizația le oferă toate pârghiile ca să se dezvolte.
• Oamenii pe primul loc. Încurajarea unei culturi organizaționale sănătoase și unui echilibru între viață și job arată că organizația pune pe primul loc sănătatea psihoemoțională a angajaților, nu profitul cu orice preț. Pachete de beneficii, cum ar fi abonamentele la sală sau alte opțiuni care promovează un stil de viață sănătos, motivează angajații și sunt o dovadă în plus că ei contează cu adevărat ca oameni în compania respectivă.
• Autonomie. Ca să se dezvolte, angajații au nevoie de angajatori care să aibă încredere în ei și să le ofere autonomie. Managerii pot discuta periodic cu angajații despre proiectele la care lucrează, dar faptul că angajații vor putea apoi să decidă singuri în anumiți pași din proces îi va motiva să lucreze mai eficient și să găsească soluții mai creative.
• Individualizare. Factorii de motivație sunt specifici fiecărei persoane. De aceea, managerul poate avea o discuție de profunzime cu fiecare dintre membrii echipei, ca să stabilească care le sunt așteptările și ce i-ar motiva mai eficient pe angajații respectivi. Discuțiile ar trebui să fie purtate deschis și binevoitor, iar managerii să asigure angajații că nu există răspunsuri corecte sau greșite, ci doar o mai bună înțelegere a situației, astfel încât să fie mai bine întâmpinate nevoile fiecăruia dintre ei.

Menținerea unui nivel ridicat de motivație în rândul angajaților nu e o sarcină ușoară. Totuși, managerii implicați, care încearcă să înțeleagă în profunzime ce nevoi are fiecare membru din echipă și cu ce rezonează mai mult, vor putea să dezvolte un colectiv unit, care să lucreze cu toată forța spre atingerea obiectivelor propuse. Motivarea angajaților nu este un moft, ci un test de empatie pentru organizație, pentru că, până la urmă, cea mai importantă resursă a oricărei companii sunt oamenii care lucrează pentru ea.

Surse de informație:

• https://www.forbes.com/ 
• https://www.apa.org/ 
• https://www.srainternational.org/ 
• https://www.gallup.com/ 
• https://www2.deloitte.com/ 
• https://www.masterclass.com/ 
• https://uk.indeed.com/ 
• https://www.business.com/