Relațiile sociale, elementul sensibil în ecuația muncii la domiciliu
Chiar dacă și înainte de pandemie existau angajați care lucrau de acasă, odată cu restricțiile, cei mai mulți au fost forțați să adopte acest regim de lucru. Studiile arată că tendința către acest mod de lucru se va menține și în viitor. Birourile s-au redeschis, însă avantajele lucrului de acasă au fost evidente. Angajații încă preferă să lucreze în regim hibrid sau de acasă ca să se elibereze de stresul drumului la birou și a altor elemente, în timp ce unele companii și-au dat seama că pot face economii prin consum mai mic de resurse la birou și prin spații de lucru mai restrânse. În plus, odată cu avansul tehnologiei, prin înmulțirea soluțiilor de colaborare online, este evident că productivitatea nu mai înseamnă prezența zilnică la un birou fizic. Toate aceste lucruri sună foarte bine, însă au accentuat o problemă mult mai restrânsă în trecut: singurătatea.
Odată cu lucrul de acasă avem mai puține relații sociale decât ne-am dori sau decât eram obișnuiți, iar acest lucru ne afectează. Fundația pentru Sănătate Mentală din Marea Britanie susține că aproximativ 30,9% din angajații britanici sunt afectați de izolare și de singurătate, iar un raport Dynata arată că 71% din angajații care lucrează hibrid în Marea Britanie au probleme în a gestiona echilibrul dintre viața personală și job.
Situația cu privire la singurătatea profesională este similară și în Statele Unite. Agenția Gallup a efectuat o cercetare din care reiese că 25% din americanii care lucrează de acasă se luptă cu sentimente de singurătate și la izolare pentru mare parte a zilei, iar aceste sentimente sunt și mai accentuate atunci când angajații nu au un sistem de suport format din prieteni sau familie.
Cercetările din domeniul neuroștiințelor, spun și cei de la MIT, arată că interacțiunile fizice cu colegii sunt importante pentru că generează o serie de răspunsuri fiziologice și sincronizări neurale unice, care ajută la stabilirea de conexiuni și relaționare. În schimb, folosirea mediului online pentru interacțiune întrerupe acest proces cerebral și poate duce la sentimente de izolare și de singurătate.
Angajații care merg la birou au inerent oportunitatea de a relaționa cu colegii. Chiar dacă sunt medii adesea zgomotoase sau agitate, birourile ajută la o mai bună colaborare și coordonare, iar satisfacția profesională crește. De altfel, 67% din respondenții unui sondaj HRNews au declarat că, în lipsa mersului la birou, simt că le este greu să-și facă prieteni și să mențină relațiile pe care le au cu colegii de muncă. Procentul este extrem de mare mai ales în rândul tinerilor angajați: 81%, comparativ cu 64%, cât se înregistrează în rândul angajaților cu vârste de peste 35 de ani.
Soluții pentru a rămâne echilibrați și sănătoși
Singurătatea este un sentiment care ne poate arunca ușor într-un cerc vicios. Pentru că ne simțim singuri, devenim mai reticenți, mai puțin implicați, evităm interacțiunile sociale și ne este greu să stabilim conexiuni cu ceilalți, iar toate acestea nu fac decât să accentueze și mai mult singurătatea. Pe termen lung, singurătatea la birou afectează productivitatea, iar angajații ar putea dezvolta chiar anxietate socială sau de performanță, depresie sau iritabilitate. Ne putem feri de toate acestea, însă, cu o serie de lucruri care să ne ajute să ne simțim mai puțin singuri când lucrăm departe de colegi.
Lucrul în regim hibrid, nu complet remote. Dacă este posibil, un sistem de lucru hibrid, în care mergem la birou doar în unele dintre zile, ne va ajuta să avem măcar o parte din timp contacte sociale cu colegii. De altfel, nu e neapărată nevoie să lucrăm de la birou propriu-zis – un spațiu de co-work sau o cafenea sunt alternative bune atunci când vrem să lucrăm câteva zile pe săptâmână împreună cu colegii.
Crearea unor oportunități de socializare regulate. Tehnologia și diversele aplicații ne permit să facem cu ușurință conferințe video. În lipsa contactului fizic, stabilirea unor întâlniri online în timpul cărora să nu se discute neapărat despre muncă poate avea un efect benefic. Dacă este posibil, aceste întâlniri de relaxare se pot organiza și fizic.
Discuția cu managerul. Unii dintre angajații care se simt singuri încearcă să ascundă acest lucru, spun specialiștii, însă o astfel de abordare nu este benefică. O discuție împreună cu managerul echipei în legătură cu problema singurătății poate să releve noi modalități care să ne ajute să ne simțim mai conectați și să conștientizăm că nu suntem doar noi cei care se confruntă cu această problemă atunci când lucrăm de acasă.
Rutinele sănătoase. Când lucrăm de acasă, linia dintre viața personală și cea profesională devine foarte fină, iar mulți angajați sunt tentați să își petreacă toată ziua în casă, mai ales dacă locuiesc singuri. Stabilirea unor limite clare ale programului de lucru, plimbările sau alte activități în afara casei după terminarea muncii sunt benefice.
Dezvoltarea pasiunilor. Fie că e vorba de abilități noi pe care ni le-am dori, pasiuni, cursuri desfășurate după program sau voluntariat, dedicarea unei părți din timp către aceste activități generează contexte și contacte sociale noi.
Proactivitatea. Angajații nu ar trebui doar să aștepte de la colegi să fie contactați, ci pot avea o atitudine proactivă și îi pot contacta ei pe ceilalți, fie că e vorba de o problemă profesională sau doar de o discuție relaxată.
Munca împreună cu prietenii. Chiar dacă lucrează în companii diferite, unii dintre angajații care lucrează la distanță au apelat la prieteni cu care să lucreze împreună. Fie că e vorba de lucrul de acasă de la unul dintre ei sau din alt loc, genul acesta de abordare permite un contact social măcar în pauzele dintre sarcini, chiar dacă fiecare lucrează din camere sau din spații diferite.
Exercițiile fizice. Indiferent că le facem în casă sau afară, exercițiile fizice ajută la eliberarea de endorfine și ne vor ajuta să ne simțim nu doar mai în formă, ci și mai echilibrați psihoemoțional, chiar dacă lucrăm de acasă și nu mai avem atât de mult contact social cu colegii.
Efectele singurătății asupra angajaților și asupra companiilor
Problema singurătății în contextul în care piața muncii se îndreaptă tot mai mult către lucrul la distanță va deveni din ce în ce mai extinsă în viitor. Pentru a înțelege toată această temă complexă am discutat mai multe cu psihologul Diana Pitei, psihoterapeut la Clinica „Oana Nicolau”, despre ce înseamnă singurătatea și care sunt efectele sale atât asupra angajaților, cât și asupra companiilor.
Din punct de vedere psihologic, care este definiția singurătății?
Singurătatea poate fi definită ca o stare emoțională neplăcută, ce apare atunci când există o discrepanță între relațiile interpersonale pe care ne-am dori să le avem și cele pe care percepem că le avem la un moment dat al vieții noastre.
Practic, la fel cum foamea este modalitatea corpului de a ne spune că trebuie să mâncăm, singurătatea este semnalul natural care ne amintește că trebuie să ne conectăm cu alți oameni. Ceea ce îți lipsește, ca om singur, sunt sentimentele de apropiere, de încredere și de afecțiune, pe care le primești, în mod normal, de la prieteni, oameni dragi sau de la comunitate.
Odată cu pandemia, mulți dintre angajați au ajuns să lucreze de acasă, deci s-au întâlnit mai rar (sau deloc) cu colegii. S-au plâns pacienții de acest lucru? Cum spun că i-a afectat sau cum au perceput această schimbare, dincolo de pericolul sanitar generat de pandemia propriu-zisă?
Da, pacienții s-au simțit afectați de contextul solitar generat de situația pandemică. O parte dintre aceștia au dezvoltat depresie, tulburări de anxietate, iritabilitate, principala cauză a acestor stări fiind izolarea de societate. Desigur, acesta nu este singurul factor cauzator al problemelor menționate mai sus, mulți pacienți confruntându-se cu noua provocare, aceea a suprapunerii contextului profesional cu cel personal, în care era, adesea, dificil să fie trasate limite. În vederea eliberării de sarcinile profesionale, mulți au tendința de a se suprasolicita, pe moment, ajungând să își desfășoare activitatea profesională chiar și în afara orelor de program.
Cum ne afectează singurătatea de la locul de muncă pe termen lung? Munca la distanță începe să devină din ce în ce mai răspândită, din ce în ce mai mulți angajați vor lucra de acasă.
Izolarea socială, chiar și în mediul profesional, a împins de-a lungul perioadei pandemice mulți angajați înspre regres din punct de vedere al competențelor de comunicare și socio-emoționale. În lipsa unui feedback vizual, exprimarea în mediul online este cu atât mai dificilă, cu cât unele persoane prezentau simptome de anxietate socială sau de performanță și înainte de pandemia de COVID-19.
Ce putem face ca să ne simțim mai puțin singuri, chiar și atunci când lucrăm de acasă?
Este esențială menținerea interacțiunii cu ceilalți, chiar dacă aceasta s-ar realiza tot prin intermediul social media. De asemenea, să nu uităm de activitățile care ne fac plăcere în mod curent: plimbări în aer liber, drumeții, participarea la diverse cursuri ce implică interacțiune socială (dans, fotografie, pictură, muzică etc.), activități sportive. Dezvoltarea unui nou hobby ne poate ajuta să ne lărgim cercul de cunoștințe și ne poate oferi un sentiment de satisfacție.
La nivel profesional, corporate, cum ar putea afecta singurătatea individuală a angajaților bunul mers al lucrurilor dintr-o companie?
La locul de muncă, singurătatea resimțită de către angajați poate da naștere unei comunicări deficitare la nivel organizațional, aducând după sine o scădere în eficiența și eficacitatea muncii prestate. Pe termen lung, aceste consecințe pot aduce după sine, chiar și în cadrul unor organizații mai mari, dificultăți în prestarea serviciilor din domeniul de activitate, generând posibile situații critice, precum: lipsa personalului necesar, greve, insolvență etc.
Care ar fi acțiunile sau strategiile eficiente pe care compania sau managerii de echipe le-ar putea adopta, în general, ca să ajute angajații să se simtă mai puțin singuri și să mențină colectivul unit?
Relațiile profesionale pozitive sunt printre cei mai importanți factori ai angajamentului angajaților, împreună cu oportunitățile de dezvoltare personală și scopul comun.
O metodă răspândită în cadrul companiilor multinaționale este stabilirea evenimentelor online, de tip workshop, ce vizează domeniul de activitate. Astfel, se stabilesc echipe interne și se accentuează contribuția fiecărui angajat la astfel de evenimente.
Desfășurarea activității online folosind diverse platforme pentru ședințele colectivului organizațional s-a dovedit a fi o altă modalitate eficientă de comunicare și soluționare a provocărilor generate de telemuncă.
E posibil ca pe viitor acest fenomen de lucru de acasă să genereze „epidemie de singurătate”, pe măsură ce din ce în ce mai mulți vor lucra de la distanță. Dacă trendul se menține, ce efecte ar putea avea la nivel mai mare, social?
La nivel social, pe termen lung, printre efectele muncii de acasă am putea regăsi: stresul cronic, sentimentul de înstrăinare față de comunitate, sentimentul de gol interior, lipsa consolidării unor relații cu sens sau a unor legături personale esențiale pentru fiecare în parte și, nu în ultimul rând, stările emoționale negative precum depresia, atacurile de panică, anxietatea, tulburarea de stres posttraumatic.
Surse de informație text:
- https://sloanreview.mit.edu/
- https://www.forbes.com/
- https://hrnews.co.uk/
- https://www.medigold-health.com/
- https://www.independent.co.uk/
- https://www.fastcompany.com/
Psihoterapeut intervievat:
- Psiholog Diana Pitei, Clinica Oana Nicolau