Tensiune pe piața muncii afectează performanța și cultura organizațională
Concedierile de pe piața muncii se înmulțesc la nivel global și devin din ce în ce mai discutate după ce corporații de renume ca Facebook, Google și altele au decis să-și reducă efectivul de angajați sau au anunțat că plănuiesc că o facă în următoarele luni. 150.000 de angajați din sectorul IT din SUA și-au pierdut serviciul în 2022, iar în primele luni din 2023 au fost concediați încă 76.000 de angajați din acest domeniu. Similar, și giganți din domeniul financiar, ca Goldman Sachs și Morgan Stanley, au concediat deja mii de angajați. Situația este similară și în domenii ca pharma, retail sau mass-media unde mii de angajați au rămas și ei șomeri în ultimele luni.
Situația a creat un val de teamă pe piața muncii unde angajații sunt stresați și îngrijorați că ar putea rămâne fără serviciu. Un sondaj LinkedIn arată chiar că 1 din 3 angajați (31%) sunt îngrijorați că firma la care lucrează va face restructurări, iar cei mai afectați de aceste sentimente negative par să fie angajații din sectorul de management de produs. Astfel, 46% dintre managerii de produs s-au declarat îngrijorați de reducerile de salariu și personal, în timp ce 40% dintre angajații din serviciile de asigurare a calității simt același lucru. De asemenea, 39% dintre profesioniștii din marketing se tem și ei că și-ar putea pierde job-urile, în timp ce domeniul finanțe și cel IT se află la egalitate – 37% dintre angajați se confruntă cu anxietatea cauzată de o potențială pierdere a job-ului.
Un alt studiu efectuat de CNBC și Momentive arată că 59% dintre angajații americani sunt îngrijorați că ei sau cineva din familia lor va rămâne fără job în viitoarele câteva luni. Totuși, același studiu arată că 80% dintre angajați consideră că își pot găsi un alt job în cel mult 6 luni dacă vor fi concediați. Acest optimism este dovada că, deși dominată de instabilitate și ezitare, piața muncii și-a păstrat efervescența, iar mobilitate încă există.
Cocendierile sunt, din punct de vedere istoric, normale în cadrul ciclurilor de pe piața muncii globală și au cel mai adesea fundamente economice. Criza financiară din 2008 a dus rata șomajului la 10% pe piața din Statele Unite, iar criza financiară din 2011 din Uniunea Europeană a urcat procentul șomajului din zona euro la peste 11,5%, în condițiile în care în prezent acest indicator este de aproximativ 6,5%.
Dincolo de anxietate și îngrijorare legată de pierderea locului de muncă, angajații care au încă job-uri stabile se luptă și cu presiunea așteptărilor și a volumului mai mare de muncă, ceea ce favorizează burnoutul. Pentru că știu că organizația din care fac parte face restructurări sau își propune acest lucru, orice greșeală pe care o fac în cadrul procesului de lucru poate să-i aducă în centrul următorului val de concedieri pe care le plănuiește compania. De asemenea, volumul de muncă suplimentar care a rămas neacoperit după ce alți angajați au fost dați afară trebuie acum acomodat de angajații existenți, iar de multe ori asta înseamnă muncă în plus. Doar că în contextul în care niciun angajat nu vrea să devină viitor concediat, cei mai mulți sunt forțați să accepte condițiile fără comentarii și să lucreze mai mult pentru a arăta că sunt valoroși în companie. Acest lucru se traduce adesea în furie și frustrare reprimate din cauza situației.
În plus, angajații rămași în companii se confruntă și cu un anume grad de disonanță cognitivă. După ce la începutul și pe parcursul pandemiei companiile și managerii făceau tot posibilul pentru a asigura confortul angajaților și militau pentru echilibrul dintre viața personală și job și pentru un stil de viață sănătos, acum balanța pare să se încline în cealaltă direcție. Asta determină leadership-ul companiilor să fie perceput ca lipsit de autenticitate, iar angajații își pierd încrederea în angajatori. Tensiunea, stresul și anxietatea cu privire la concedieri pe care le resimt angajații erodează cultura organizațională, scade implicarea și productivitatea, iar angajații au mai mari șanse să sufere de depresie.
Cum să gestionezi teama de concediere
Teama de concediere este normală atunci când situația de pe piața muncii este instabilă, însă este esențial să gestionezi eficient această anxietate astfel încât ea să nu îți afecteze productivitatea și starea de bine. Iată ce poți face dacă ești îngrijorat că ți-ai putea pierde locul de muncă:
Verifică realitatea. Adesea, poveștile pe care ni le spunem în capul nostru nu reflectă fidel situația reală. Încearcă să nu îți supraanalizezi fiecare acțiune pe care o faci la birou ca să-ți confirmi că ea este motivul pentru care vei fi dat afară (de exemplu, toți avem zile în care răspundem mai greu la mailuri) și controlează gândurile negative. Analizează cât mai echidistant situația și caută motive de îngrijorare reale. Pune-ți întrebări ajutătoare pe parcurs ca să poți să rămâi ancorat în realitate. Câteva exemple: Sunt managerii în proces de a aplica măsuri de reducere a costurilor? Compania la care lucrezi a înghețat angajările? A scăzut performanța companiei? Ai mult mai puțin de lucru decât de obicei? Ești exclus din întâlniri la care înainte participai?
Networking. Indiferent de starea companiei sau postului tău, dacă ești îngrijorat că vei fi dat afară fă-ți un plan de acțiune care să-ți servescă drept plasă de siguranță în caz că vei fi concediat. Începe să faci networking, activează relațiile profesionale pe care le ai cu ceilalți din compania sau din industria ta, mergi la întâlniri sau înscrie-te în grupuri sau asociații de profil. În acest fel, dacă se întâmplă sî rîmâi fără job vei putea lua legătura rapid cu oameni care ar putea să-ți ofere soluții. În plus, vei fi mai liniștit pentru că vei ști că ai deja un plan pentru cel mai rău scenariu.
Acționează constructiv. Folosește anxietatea în interesul tău și începe să te gândești ce vei face dacă vei fi concediat – gândește-te cum vei aborda problema, cum o să te descurci cu banii până când îți vei găsi un nou job și care vor fi pașii concreți pe care îi vei face, în caz că organizația decide că nu mai are nevoie de tine. Aceste linii planificate în prealabil îți vor permite să-ți păstrezi calmul și să simți că ești în controlul situației.
Găsește-ți punctele forte. Viața profesională nu poate fi un drum lin de la A la B, iar provocările pe care le-ai depășit pe parcurs pot să-ți dea încredere. Amintește-ți cum ai gestionat situațiile profesionale dificile din trecut (fie că a fost vorba sau nu de concedieri), iar asta îți va permite să-ți dai seama care sunt punctele tale forte și să te simți mai încrezător în forțele proprii.
Investește în dezvoltare. Încearcă să-ți dai seama care sunt zonele profesionale care ți-ar putea folosi și unde mai ai nevoie de pregătire și încearcă să le dezvolți astfel încât să-ți diversifici abilitățile. În plus, încearcă să nu te definești unidimensional și încearcă și activități conexe care ți-ar putea folosi tangențial la ceea ce faci sau ți-ar putea servi drept pasiuni noi. Astfel, dacă se întâmplă să-ți pierzi job-ul vei avea și alte activități sau abilități de care să te folosești pentru a avansa în carieră.
Ai grijă de sănătatea ta. Ultimul lucru pe care ți-l dorești dacă ți-ai pierde job-ul este să te confrunți cu probleme de sănătate. Dacă ai deja unele încearcă să le ții sub control sau să le tratezi și, în general, încearcă să adopți un stil de viață sănătos care să te protejeze de neplăceri legate de sănătate.
Cere ajutor specializat. Dacă nu reușești să ții sub control anxietatea cu privire la siguranța locului de muncă, iar asta s-a transformat într-un element care te afectează, cere ajutor specializat. Un psihoterapeut te poate ajuta să suporți mai ușor incertitudinea legată de locul de muncă și să gestionezi mai ușor o potențială concediere, dacă aceasta va apărea.
Surse de informații:
- https://hbr.org/
- https://www.bbc.com/
- https://uhs.berkeley.edu/
- https://www.forbes.com/
- https://www.cnbc.com/
- https://www.linkedin.com/