Sănătatea mentală la birou a devenit un subiect din ce în ce mai dezbătut în ultimii ani, mai ales după ce am trecut cu toții printr-o pandemie. Dacă până la pandemie echilibrul mental la birou era un subiect mai puțin abordat, în prezent există o tendință puternică de prioritizare a lui, din dorința de oferi suport în tulburările mentale cu care se confruntă angajatul. Totuși, stigma încă există și se traduce adesea prin angajați care preferă să-și ignore problemele psiho-emoționale decât să fie marginalizați la serviciu. De altfel, din acest motiv, 62% din angajați nu se simt confortabil să folosească serviciile de sprijin psihologic oferite de companii.
Stigmatizarea, principala barieră în calea sănătății mentale la birou
Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea mentală ca „o stare de echilibru în care orice individ este capabil să-și conștientizeze propriul potențial, poate să facă față stresului de zi cu zi, poate să lucreze productiv și, astfel, poate să contribuie la comunitatea din care face parte”. Autoritatea Instituțională a Angajatului și a Dezvoltării (CIPD) a efectuat un sondaj legat de mediul profesional, care a arătat că 66% din specialiștii în resurse umane sunt îngrijorați de efectele pe care pandemia le-a avut asupra angajaților. Un studiu al Asociației Americane de Psihologie (APA) din februarie 2022 arată că 87% din americani consideră că viața lor a constat în stres și în crize continue în ultimii doi ani. Un alt studiu, realizat de Mental Health America (MHA), a constatat că patru din cinci angajați consideră că stresul de la locul de muncă le afectează relațiile sociale și de familie.
Aceste cifre sunt esențiale mai ales din perspectiva faptului că obișnuim să petrecem cea mai mare parte din timp la job. Iar realitatea este că în timp ce angajații încearcă să facă față stresului, în multe cazuri, companiile continuă să îi preseze să rămână constant productivi și implicați. Adesea, acest lucru se transformă în epuizare și în burnout, iar calitatea vieții angajaților este afectată. Într-o lume în care succesul profesional este definit de obiective de productivitate, de menținerea în paralel a cât mai multor proiecte și de respectarea cât mai multor deadline-uri, angajații ajung să pună pe locul doi propria bunăstare psiho-emoțională.
Unu din cinci adulți suferă de una sau de mai multe afecțiuni mentale
Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite estimează că 71% din adulți au raportat simptome adverse legate de stres, iar unu din cinci adulți suferă de una sau de mai multe afecțiuni din sfera bolilor mentale. Consecințele negative pe care o sănătate mentală deficitară le are asupra angajaților sunt clare: afectarea productivității și performanței, afectarea implicării la locul de muncă, afectarea comunicării cu ceilalți și, în unele cazuri, afectarea chiar a capacităților fizice și a funcționării de zi cu zi a organismului. În tot acest context, depresia este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni mentale, iar CDC estimează că aceasta reduce, în 35% din cazuri, capacitățile cognitive ale persoanei. Conform autorităților americane, 57% din angajați au raportat simptome medii de depresie, iar doar 40% din cei care suferă de depresie severă se află sub tratament pentru a ține sub control boala.
Chiar dacă subiectul a început să se popularizeze în mediul profesional, sănătatea mentală este încă asociată cu stigmă și cu rușine. Harvard Health arată că angajații se feresc atât de mult să fie stigmatizați pentru o boală mentală, încât preferă să nu se trateze, chiar dacă sunt conștienți că suferă de o afecțiune și chiar dacă efectele pe care le are aceasta ar putea să ducă la pierderea locului de muncă. Specialiștii notează că bolile mentale nu țin cont de senioritate, de background sau de performanțele profesionale înregistrate, așa că ele pot afecta angajații de la orice nivel. Printre principalii factori de risc profesionali care pot duce la dezvoltarea de boli mentale, Organizația Mondială a Sănătății notează cerințele nerezonabile și prea mari, un grad scăzut de control asupra muncii, lipsa de stabilitate a poziției, bullying-ul și suportul social redus.
În mediul profesional, managerii și liderii organizațiilor au un rol esențial în înlăturarea acestor bariere și a popularizării și conștientizării sănătății mentale în companii. Managerii și liderii pot purta cu încredere discuții cu angajații, chiar și pe acest subiect sensibil și pot să ofere resursele și suportul necesar atunci când e nevoie. Un studiu al Journal of Occupational and Eviromental Medicine arată, însă, că din cauza stigmei asociate cu bolile mentale, chiar și acolo unde companiile oferă programe de suport psiho-emoțional, ele nu sunt accesate de angajați. Acest lucru este confirmat și de raportul MHA – Mind The Workplace 2022 – care arată că deși 47% din angajați știu despre programele de suport oferite de companii, doar 38% din aceștia s-ar simți confortabil să le folosească propriu-zis.
Strategii pentru înțelegerea importanței sănătății mentale la birou
În crearea strategiilor și programelor destinate sănătății mentale a angajaților, au un rol esențial managerii, specialiștii HR și, nu în ultimul rând, liderii organizațiilor. Prin construirea unei culturi organizaționale care să pună pe primul loc echilibrul psiho-emoțional și prin normalizarea discuțiilor despre sănătatea mentală, angajatorii pot să înlăture stigma asociată acestor afecțiuni și să ofere angajaților sprijinul de care au nevoie.
10 soluții pentru angajați și lideri
Training pentru manageri. Toate nivelurile de conducere din organizație ar trebui să fie „aliniate” în prioritizarea bunăstării psihologice în companie. În acest proces, managerii sunt cei mai importanți pentru că ei lucrează direct cu angajații pe care îi au în subordine și au un efect direct asupra activității acestora. De aceea, este important ca ei să treacă prin sesiuni de training periodice, care să-i ajute să-și dezvolte abilitățile de creare de relații profesionale pozitive și susținere a sănătății mentale. Respectarea echilibrului timp liber - job, modalitățile de motivare a angajaților, incluziunea și empatia sunt printre temele care pot fi abordate în programele de pregătire.
Flexibilizarea muncii. Permite angajaților să lucreze de unde vor și să-și aibă autonomie profesională. Acest lucru reduce presiunea și le permite să găsească cele mai bune și cele mai eficiente modalități de muncă pentru ei. Unii dintre angajați ar putea avea grija copiilor, a drumului prea lung la serviciu sau a altor lucruri, iar flexibilizarea ridică o parte din acest stres.
Feedback. Un sondaj APA arată că 48% din angajați consideră că nu au niciun cuvânt de spus cu privire la sursele de stres la care sunt supuși la serviciu, iar un studiu MHA arată că doi din trei angajați nu se simt confortabil să ofere feedback managerilor. Companiile, managerii și specialiștii în HR deschiși la feedback din partea angajaților au de câștigat și pot implementa soluții la problemele apărute înainte ca ele să genereze crize. Sondaje anonime în interiorul companiei, întâlniri periodice și alte oportunități în care angajații pot să ofere feedback cu privire la activitatea lor de zi cu zi sunt printre uneltele pe care o organizația le poate folosi.
Verificări periodice. Specialiștii în HR sau managerii pot să implementeze un sistem de „verificare” a bunăstării angajaților o dată sau de două ori pe lună. Ei pot fi întrebați, individual, pe e-mail, sau în întâlniri dedicate cum se descurcă și dacă au nevoie de ceva. Cheia aici este ca acest proces să nu pară că scoate angajatul „la tablă”, ci să fie făcut cu empatie, deschidere și bunăvoință, fără să pună presiune.
Stabilirea sursei problemei. Desigur că toți angajații se confruntă și cu zile mai puțin bune, în care nu au energie, nu se pot concentra sau fac multe greșeli. Totuși, dacă managerul constată că această stare de fapt este regulă în cadrul echipei, este nevoie de o analiză amănunțită a situației, pentru că ea poate fi cauzată de un factor extern nociv – de exemplu, cultură organizațională toxică, conflicte, lipsă de suport, volum sau presiune prea mari etc.
Managementul performanței. Nimeni nu vine la birou, în fiecare zi, cu gândul să facă greșeli sau să-și facă treaba prost. Dacă managerii sau specialiștii HR observă că un angajat are o performanță slabă dintr-o dată, acest lucru ar putea fi un semn că i-a scăzut implicarea față de job și că s-ar putea confrunta cu un dezechilibru emoțional. O discuție deschisă, binevoitoare și lipsită de judecată și critică este binevenită.
Conexiune. Relațiile pe care angajații reușesc să le dezvolte la birou sunt foarte importante pentru echilibrul lor psiho-emoțional, așadar organizația ar trebui să se concentreze nu doar pe performanță, ci și pe oferirea de timp și de oportunități pentru angajați ca să se poată dezvolta conexiuni umane reale în interiorul echipelor.
Pauzele ca regulă. Angajații ar trebui să fie încurajați să ia pauze scurte pe parcursul zilei, iar organizația ar putea să-i încurajeze prin mesaje de amintire binevoitoare periodice și prin eliminarea presiunii sociale în care pauza este văzută ca o barieră în calea performanței, nu ca un factor care, de fapt, facilitează eficiența.
Beneficii. Serviciile de suport psihologic ar trebui incluse ca beneficii în ofertele de angajare, iar accesarea acestor servicii ar trebui să fie normalizată în interiorul companiei. Dacă te afli în ipostaza unui manager sau a unui lider, poți chiar tu să setezi exemplul și să accesezi aceste servicii, apoi să discuți cu ceilalți, informal, despre efectele benefice de care te bucuri în urma lor. Discuțiile pe acest subiect ar putea fi încurajate și ele, mai ales că înlătură din stigma asociată accesării acestor programe.
Politici clare legate de sănătatea mentală. Companiile pot comunica angajaților periodic că discuțiile despre sănătatea mentală sunt încurajate și normale la orice nivel ierarhic și că orice problemă în acest sens poate fi adresată fără să existe consecințe sau stigmatizare. Cu cât organizația discută mai deschis despre sănătatea mentală, cu atât angajații se vor simți mai puțin temători să abordeze problemele din această sferă.
Bunăstarea psihică a angajaților este o componentă-cheie a funcționării eficiente a unei organizații, iar înlăturarea stigmei legată de sănătatea mentală din cadrul profesional este un proces care necesită efort, timp și resurse importante. Totuși, odată înlăturată această barieră, practic compania deschide pentru angajați drumul către atingerea potențialului profesional păstrând prioritatea sănătății mentale, nu a performanței cu orice preț.
Surse de informație:
- https://www.cdc.gov/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
- https://www.apa.org/
- https://mhanational.org/
- https://springhealth.com/
- https://www.who.int/
- https://www.cipd.co.uk/
- https://www.corporatewellnessmagazine.com/
- https://intellihr.com/