Angajații sunt cu 13% mai productivi atunci când sunt fericiți și înregistrează niveluri mai ridicate de creativitate și se simt mai puțin epuizați. Cel puțin așa arată un studiu realizat de Saïd Business School și citat de Harvard Business Review (HBR). Gândirea pozitivă aduce și beneficii la nivel de eficiență a leadershipului și îmbunătățește capacitatea de a lua decizii. De asemenea, ne permite să ne simțim mai conectați cu cei din jur, mai plini de energie și mai productivi.
Ce e prea mult strică
Problemele apar când gândirea pozitivă este folosită în toate situațiile, chiar și în cele extrem de dificile sau tragice. Astfel, pozitivitatea exagerată se transformă într-un element toxic pentru cultura organizațională și va face mai mult rău decât bine angajaților.
Dusă la extrem, gândirea pozitivă are un impact negativ substanțial, după cum arată un studiu apărut în jurnalul Psychiatry and Behavioral Health. Acesta spune că pozitivitatea toxică este un concept care se referă la supra-generalizarea excesivă și ineficientă a stărilor de bucurie și optimism, în orice situație, ceea ce poate duce la minimizarea sau invalidarea sentimentelor autentice pe care le simt cei din jur. Suprimarea emoțiilor negative și înlocuirea lor cu o stare impusă de pozitivitate sau optimism poate împiedica indivizii să proceseze cu adevărat ceea ce se întâmplă și, în final, să se dezvolte așa cum ar trebui. Studiul mai punctează că o parte din vină o poartă mediul online care încurajează afișarea unor ipostaze idealizate, ceea ce complică și creează presiuni în anumite situații. Cu alte cuvinte, unele organizații sau lideri ar putea fi tentați să proiecteze o imagine idealizată a lor și a companiei în care lucrează sau ar putea să încurajeze o cultură organizațională care să facă acest lucru și din interior.
Toate emoțiile trebuie acceptate
Un angajat care lucrează într-un mediu în care emoțiile negative nu sunt acceptate, poate simți că îi este invalidată propria experiență și este ignorat, mai ales că nimeni nu este optimist sau nu gândește pozitiv absolut tot timpul și indiferent de ce se întâmplă în jur. De altfel, suprimarea sentimentelor negative pentru o perioadă lungă de timp le face să se adune, iar această presiune internă simțită de angajați poate lua forme neplăcute ca certuri, agresivitate sau alte comportamente nepotrivite. Pozitivitatea exagerată și toxică generează și sentimente de rușine pentru că angajații simt că fac ceva greșit atunci când au sentimente negative, iar faptul că nu pot discuta deschis despre ce simt cu alții îi poate aduce cu timpul într-o stare de epuizare emoțională.
Cei de la Better Up spun că pozitivitatea toxică este, de fapt, o formă de gaslighting, un termen folosit în situațiile în care unui individ îi este invalidată propria experiență a realității. Astfel, poate să determine indivizii să ajungă să se disocieze mental de sentimentele negative, să raționalizeze experiențe în alte cazuri neacceptabile și chiar să folosească gaslightingul împotriva altora. O asemenea abordare ar crea situații în care li se comunică oamenilor că este greșit că simt anumite lucruri, ceea ce, pe termen lung, duce la consecințe mentale negative.
Gândirea pozitivă universală este o iluzie, indiferent că vorbim de viața de zi cu zi sau de mediul profesional. Trecerea de la o cultură organizațională toxică bazată pe gândire pozitivă excesivă la echilibru se poate face cu ajutorul liderilor și managerilor care să își flexibilizeze viziunea și să accepte că există un întreg spectru de emoții umane, iar unele dintre ele sunt negative și e normal să fie așa.
Cum scapi de gândirea pozitivă exagerată
Gândirea pozitivă exagerată poate să existe în orice companie, chiar dacă la prima vedere mediul de lucru este „fun”. Dacă ai analizat situația și ți-ai dat seama că în organizația ta există un accent prea mare pe înlăturarea experiențelor și sentimentelor negative din discuțiile de zi cu zi, iată ce poți face ca să te asiguri că scapi de gândirea pozitivă exagerată și aduci echilibru, fără să înclini balanța spre pesimism:
- Autenticitate. Pune preț pe prezentarea autentică și transparentă a situațiilor și lasă-i pe ceilalți să se exprime și să se comporte natural. Poți crea chiar o serie de spații „de siguranță” pe care angajații să le folosească atunci când au nevoie să discute o situație dificilă cu alți colegi sau să proceseze sentimente negative.
- Onestitate. Spune mereu adevărul și nu ascunde celorlalți situația reală. Dacă ești un exemplu de onestitate și ceilalți vor face la fel. În plus, această atitudine ajută la construirea și menținerea încrederii între angajați care vor știi că li se spune mereu totul pe față.
- Empatie. Adoptă o atitudine empatică față de ceilalți și înțelege-le punctul de vedere chiar dacă e diferit de al tău și are la bază emoții negative. Atunci când cineva trăiește o situație negativă, nu privi totul cu superioritate și nu îndemna la gândire pozitivă, ci încearcă să înțelegi ce se întâmplă și cum poți ajuta fără să forțezi angajatul să devină brusc fericit.
- Exprimarea emoțiilor. Mai ales dacă ești în ipostaza de lider, normalizează explimarea emoțiilor în mediul profesional. Exprimă în cuvinte ceea ce simți și poți să fii tu cel care pornește discuțiile dificile atunci când e cazul.
- Oprește tendințele de pozitivitate toxică. Fii atent la cum interacționează angajații între ei și ce fac alți manageri și identifică punctele în care apar probleme. Este posibil ca cei mai mulți nici să nu-și dea seama dacă ajung să promoveze pozitivitatea exagerată, așa că le poți atrage atenția cu diplomație sau poți opri acele dialoguri în care angajați aflați în situații negative sunt încurajați să lase deoparte supărarea sau furia, în favoarea zâmbetelor și voii bune. De obicei, angajații care gândesc negativ un anumit aspect, au și un motiv să facă asta, iar din poziția de superior ierarhic le poți valida experiența și îi poți sprijini.
- Rezolvare nu reprimare. Negativitatea la birou este adesea asociată unor probleme sau situații punctuale. Încurajează o atitudine orientată către rezolvarea problemei, nu către reprimarea emoțiilor negative. Lasă-le loc celorlalți să simtă emoții negative, dacă prin asta trec, și ghidează-i către găsirea unei rezolvări fără să afișezi o atitudine excesiv de pozitivă.
- Traininguri dedicate. Autenticitatea în leadership nu este chiar o abilitate „înnăscută”, așa că poți apela la trainiguri care să te învețe cum să păstrezi echilibrul, dar să accepți toate vocile angajaților, chiar și când e vorba de sentimente negative. A impune o atitudine pozitivă e mai ușor, dar mai nociv pe termen lung, așa că e important să înveți cum să creezi un mediu de lucru dinamic și incluziv cu toate tipurile de emoții.
- Rezolvă problemele. Atunci când mai mulți indivizi lucrează împreună există riscul de contagiune emoțională. Astfel, dacă unul sau mai mulți dintre ei au constant o atitudine pozitivă sau negativă excesiv, e posibil să-i molipsească și pe ceilalți. A te feri de pozitivitatea excesivă, însă, nu înseamnă să accepți o atitudine negativă și cinică mereu. Desigur că nimeni nu perioade extinse în care e mereu cu zâmbetul pe buze sau morocănos, deci dacă un angajat are o atitudine negativă sau excesiv de pozitivă pentru mai mult timp, asta ar putea fi semnul unei probleme mai mari. Discută cu cei care se află la extremele spectrului și sunt fie excesiv de pozitivi sau negativi și vezi ce se ascunde în spatele acestor comportamente, ca să poți rezolva problemele care le generează.
- Elimină etichetele. Evită să împânzești biroul cu postere sau afișe care să îndemne la „positive vibes only” și elimină etichetele asociate emoțiilor. Normalizează ideea că nu există emoții bune sau rele, iar ceilalți se vor simți mai puțin presați să afișeze mereu o atitudine excesiv de pozitivă în orice situație.
Surse de informații:
- https://www.hrmonline.com.au/
- https://www.researchgate.net/
- https://hbr.org/
- https://www.betterup.com/
- https://www.forbes.com/
- https://www.entrepreneur.com/