În ultimii ani, din ce în ce mai multe organizații pun accent mai mare pe bunăstarea angajaților și pe crearea de medii de lucru sănătoase, însă workaholismul sau dependența de muncă este încă foarte prezent în companii, mai ales când e vorba de corporațiile mari.
Prin workaholism sau ergomanie se înțelege acea nevoie compulsivă de a lucra într-un grad excesiv, conform Asociației Americane de Psihologie. Persoanele care au această nevoie nu se pot abține să nu muncească, ceea ce duce la o implicare excesivă în muncă și o face să devină o sursă majoră de stres, dificultăți relaționale sau să cauzeze probleme de sănătate.
Un articol din Journal of Behavioral and Applied Management notează că noțiunea de workaholism a apărut pentru prima dată în 1971 și a fost definită ca o dependență de muncă ce se manifestă printr-o dorință internă a angajaților de a munci. Dacă inițial era asociat doar cu munca peste program, pe măsură ce studierea fenomenului a continuat, cercetătorii au constatat că problema include și atitudinea și sentimentele pe care angajații le dezvoltă pentru job. Astfel, angajații implicați la job percep munca drept satisfăcătoare, în timp ce persoanele care suferă de workaholism nu și, de obicei, suferă mai des de stres sau burnout. În plus, pe lângă sentimentele și atitudinile disfuncționale pentru job, workaholicii tind să lucreze mai multe ore decât ceilalți angajați, astfel că se confruntă cu un dezechilibru între viața personală și job.
Tipuri de workaholism
Un alt studiu, din Journal of Behavioral Addictions, menționează că cercetătorii au identificat de-a lungul timpului mai multe tipuri de workaholism (termen care a fost derivat din noțiunea de alcoolism, notează autorii). Astfel, există patru tipuri de workaholici:
- bulimicul, care ori își face treaba perfect, ori deloc
- neliniștitul, care are o nevoie compulsivă de a lucra repede și a respecta deadline-urile, deci reușește cu greu să se oprească din muncă
- workaholicii care savurează – aceștia sunt consumați de preocuparea pentru detalii
- workaholicii cu deficit de atenție, care se implică în numeroase proiecte, dar se plictisesc repede, devin neliniștiți și își caută mereu alte provocări.
Există și o clasificare bazată pe sentimentele față de muncă. Astfel, putem vorbi despre workaholici entuziaști (muncesc excesiv, dar găsesc plăcere în asta) și workaholici non-entuziaști (muncesc excesiv, dar nu percep asta ca o plăcere).
Workaholismul se poate trata
Cercetătorii au analizat și opțiunile de tratament și au constatat că terapia de tip CBT pare să fie foarte eficientă împotriva workaholismului. Aceasta presupune crearea de gânduri noi despre muncă și setarea de limite, prin metode ca managementul timpului. De asemenea, există și terapii precum REBT sau intervievarea motivațională care dau rezultate bune, dar și psihologia pozitivă, care se concentrează pe punctele forte și calitățile persoanei, nu pe dezavantaje și probleme. Nu există o rețetă general valabilă, deoarece fiecare om este unic. Angajații pot descoperi cea mai eficientă metodă de a scăpa de problemă prin testare, consiliere psihologică și de carieră, dacă este necesar.
Un articol BetterUp discută despre caracteristicile care apar cel mai des în cazul workaholicilor și trece în revistă ruminația, printre problemele de bază. Asta pentru că această stare mentală exacerbată care accentuează dispoziția negativă, interferează cu procesul de luare a deciziilor și duce către comportament impulsiv. Ruminația este cea care nu lasă workaholicii să se deconecteze de la gândurile legate de muncă, chiar și atunci când ar prefera să nu o facă.
Deși s-ar putea să pară că workaholismul nu este o problemă atât de mare, datele din diferite cercetări arată că e un factor principal care amenință bunăstarea angajaților. Raportul 2024 Global Talent Trends făcut de cei de la Mercer arată că peste 80% dintre angajații americani sunt la risc de burnout, iar workaholismul este cauza principală. De asemenea, un studiu McKinsey Health citat de Forbes spune că 28% dintre angajații americani au declarat că se confruntă cu burnout din cauza muncii în exces. De asemenea, 1 din 6 angajați britanici lucrează până la 11 ore în plus pe săptămână, în afara orelor obișnuite de program, conform datelor citate de Management Today.
Cum să nu mai fii workaholic
Dacă muncești excesiv și nu știi cum să te oprești din acest obicei nociv, vestea bună e că workaholismul se poate „vindeca”. Iată câteva lucruri pe care le poți face ca să scapi de această problemă sau măcar să o ții sub control:
- Acceptă că ai o problemă. Dacă nu accepți că ai o problemă cu workaholismul, nu vei reuși să rezolvi situația. S-ar putea să nici nu fii conștient că muncești în exces, așa că evaluează-ți atent activitatea sau roagă câteva persoane de încredere să-ți spună sincer ce cred despre asta. Odată ce înveți care sunt lucrurile la care să fii atent, va fi mai ușor să-ți accepți tendințele către workaholism;
- Redefinește urgențele. Încearcă să prioritizezi cât mai clar lista zilnică de sarcini. S-ar putea să-ți ia timp, dar pe măsură ce evaluezi din ce în ce mai mult modul în care muncești, vei constata că nu este nevoie ca toate sarcinile să fie gata în același moment sau în aceeași zi. Asta te va ajuta să distribui uniform volumul de muncă și să reduci tendința de a munci excesiv;
- Priorități. Regândește modul în care te raportezi la prioritățile din viața ta și încearcă să-ți dai seama că există și alte lucruri importante, în afară de muncă. Ne referim la relațiile de familie, hobby-urile și pasiunile dinafara biroului. Stabilește limite privind programul de lucru și timpul în care ești disponibil și încearcă să le respecți;
- Înfruntă-ți temerile. Workaholicii se mândresc adesea cu cât de mult muncesc, dar asta vine, cel mai adesea din nesiguranțe legate de propriile abilități și din faptul că își iau validarea din sarcinile de serviciu. Înfruntă-ți temerile care te fac să vrei să demonstrezi altora că ești un bun profesionist muncind excesiv. În primă fază, vei simți cel mai probabil anxietate, dar cu timpul disconfortul va fi mai ușor de gestionat și o să-ți permită să stai departe de workaholism;
- Activități extra. Poți ține la distanță gândurile despre muncă după program cu ajutorul unor activități care să te solicite suficient de mult cât să nu-ți lase creierul să se gândească la job. De exemplu, dacă te apuci să înveți ceva nou, care nu are legătură cu munca, cel mai probabil vei simți că ai fost productiv, dar fără să te mai expui la workaholism. În plus, așa vei dezvolta moduri care să te ajute să gestionezi tendința de a munci în exces;
- Deleagă și spune „nu”. Învață să nu mai faci totul singur și deleagă o parte din atribuții, atunci când e posibil, sau refuză sarcinile noi dacă observi că volumul existent e deja mare. La început s-ar putea să fie mai greu să renunți la sentimentul de control pe care ți-l dă faptul că faci totul singur, dar în acest fel poți să scapi de munca în exces și să ieși din sfera workaholismului;
- Folosește-ți calendarul. Workaholicii tind să „uite de ei” la birou. O soluție ar fi să-ți folosește-ți calendarul eficient. Pe lângă ședinețe, întâlniri sau alte sarcini de serviciu, asigură-te că în calendarul tău sunt prevăzute intervale și pentru activitățile personale în fiecare zi. Asta te va ajuta să ții mai ușor un echilibru între viață și job;
- Cere ajutor. Desigur că munca și perseverența te duc departe în carieră, însă workaholismul e o problemă reală care ar putea să te ducă la epuizare. Dacă simți că nu poți ieși din cercul vicios al muncii excesive, cere ajutor specializat unui psihoterapeut.
Surse de informații:
- https://www.researchgate.net/
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/
- https://www.apa.org/
- https://www.betterup.com/
- https://www.forbes.com/
- https://hbr.org/
- https://www.mercer.com/
- https://www.fastcompany.com/