Greșelile și presiunea perfecțiunii
Cum reușim să gestionăm situația după ce am greșit și cum acționăm ca să minimizăm riscul ca acea greșeală să se repete sunt cele două elemente importante care pot transforma eroarea dintr-o catastrofă personală într-un element care să nu ne afecteze echilibrul pshihoemoțional.
Un studiu Harvard Business Review arată că 45% din lideri s-au confruntat pe parcursul carierei cu cel puțin o situație în care au făcut o greșeală majoră la birou, iar 75% din aceștia au reușit să ajungă pe poziții de CEO în ciuda greșelilor făcute pe parcurs. Cu alte cuvinte, nu doar că până și cei mai buni dintre noi greșesc, dar majoritatea greșelilor pe care le fac, oricât de catastrofale ar părea pe moment, nu afectează cu adevărat parcursul profesional sau accesul la funcții de conducere pe termen lung. Pentru managerii care se confruntă cu angajați care fac greșeli la birou, esențial este să stabilească dacă ele sunt situații izolate sau dacă aceleași greșeli se repetă constant, ceea ce ar putea fi un semnal de alarmă că problema e mai profundă decât greșeala făcută. O analiză atentă a situației este utilă în acest caz.
Chiar dacă toată lumea își dorește ca totul să meargă perfect în 100% din timp, e clar că acest lucru nu este posibil. O companie cu o cultură organizațională sănătoasă nu doar că are grijă de bunăstarea angajaților, dar încurajează contextele din care ei să învețe și analizează atent procesele de lucru pentru a identifica dacă problemele sunt sau nu sistemice. De altfel, presiunea pe care angajații o pot simți uneori ca totul să iasă perfect se poate transforma, cu timpul, într-o așteptare nesănătoasă care să imprime anxietate și să-i determine să facă mai multe greșeli, pentru că se vor simți constant monitorizați. În plus, o organizație care își face o mantră din a sancționa dur greșelile inerente care apar la birou va deveni rapid o organizație a cărei performanță va scădea – stresați să ducă la capăt perfect toate sarcinile de lucru, angajații nu se vor mai putea concentra pe dezvoltare profesională și vor avea mai puțin curaj să încerce moduri inovatoare de a rezolva unele probleme.
O abordare eficientă în cazul companiilor e să aibă o atitudine echilibrată și, în locul unei sancțiuni dure pentru o greșeală, să încurajeze angajații să învețe din propriile erori pentru a putea să le evite pe viitor. Pe termen lung, această strategie va îmbunătăți nu doar performanța angajaților, ci și retenția și implicarea lor, pentru că vor simți că organizația îi încurajează și îi susține chiar și în momentele în care au greșit și se află într-o situație vulnerabilă.
Greșelile au rol activ în dezvoltarea profesională
Specialiștii spun că există două mari atitudini pe care le putem avea față de ideea generală de a face greșeli la birou, iar această paradigmă mentală ar putea transforma procesul de lucru din unul plin de presiune în o oportunitate de dezvoltare profesională.
Evitarea greșelilor. Mulți dintre noi cădem în capcana mentală care ne spune că greșelile sunt un lucru rău și de neiertat la birou. E o tendință dezvoltată uneori din cauză că, pe parcursul carierei, am primit reacții negative și/sau sancțiuni atunci când am făcut greșeli. De aceea, cei mai mulți dintre noi răspund la faptul că au făcut o greșeală cu frustrare, furie sau dezamăgire. Odată cu aceste sentimente vine și imposibilitatea de a învăța eficient din greșeala făcută.
Acceptarea greșelilor. O alternativă sănătoasă la condamnarea greșelilor este acceptarea lor, pentru că deschide oportunități de dezvoltare. Odată ce am acceptat că am făcut o greșeală, că e uman și că se întâmplă, uneori, putem să redefinim greșeala ca parte a procesului de învățare și să o privim ca pe o lecție, nu ca pe un element generator de sentimente negative. Pe lângă faptul că acest lucru ne va ajuta să evităm să mai trecem prin momentele de frustrare, dezamăgire sau furie pe care le asociem greșelii, ne va ajuta și să găsim mai eficient o soluție pentru a corecta ceea ce am greșit. De altfel, greșeala făcută ne plasează în contexte profesionale în care experimentăm și putem dobândi o înțelegere nouă a unor aspecte.
Cum tranșăm situațiile în care am făcut o greșeală
Abordarea efectivă a situațiilor în care am făcut o greșeală – la fel ca tipologia de greșeli pe care le putem face – la locul de muncă e diversă, dar o serie de strategii ne pot ajuta să transformăm o situație nefavorabilă într-un element cu valoare pozitivă.
Responsabilitate. Cea mai importantă parte după ce am făcut o greșeală este să fim sinceri, transparenți și să ne-o asumăm atunci când este cazul. Dacă organizația din care facem parte are o cultură organizațională sănătoasă, atunci angajații se vor simți suficient de confortabil cât să meargă cu încredere către manageri și să anunțe că au făcut o greșeală. Prin asumare și anunțarea greșelii, angajatul preîntâmpină situațiile în care ea s-ar putea transforma într-o criză majoră.
Oferă scuze autentice. Deși este uman să greșim, scuzele autentice sunt o dovadă în plus că am conștientizat greșeala și eventualele ei efecte negative. Adresarea de scuze nu ar trebui să lase loc de interpretări, ci să arate că ne pasă cu adevărat. De exemplu, scuzele de tipul „îmi pare rău dacă am greșit” arată că cel care le prezintă nu își asumă responsabilitatea pe deplin.
Discută cu cei afectați de greșeală. Dacă greșeala pe care am făcut-o la birou afectează și alți colegi, atunci nu ar trebui să comunicăm doar cu managerul, ci și cu colegii. Odată ce am admis greșeala și în fața lor, acest lucru ne va ajuta să le păstrăm încrederea, pentru că vor simți că-i respectăm și că facem eforturi active spre a evita situații similare pe viitor.
Analizează greșeala făcută. După ce am trecut prin pașii anterior menționați, un moment de introspecție ne poate ajuta să înțelegem mai bine cum s-a produs situația. Odată ce încercăm să privim situația din mai multe unghiuri, am putea descoperi perspective noi care să ne ajute să evităm pe viitor problema. Cu siguranță că nicio strategie pe care o creezi nu poate elimina cu totul greșelile viitoare, dar identificarea unor acțiuni concrete pe care le putem face e utilă.
Cere feedback. Prezintă colegilor sau managerilor concluziile la care ai ajuns după ce ai analizat situația și cere-le feedback constructiv. S-ar putea să îți dai seama că sunt unele recomandări sau idei la care nu te-ai gândit și care te-ar putea ajuta pe viitor să nu mai repeți greșeala.
Cere ajutor dacă e necesar. Remedierea greșelilor este responsabilitatea celui care le-a cauzat, însă dacă constați că după ce ai făcut o greșeală, nu ai resursele necesare pentru a o remedia sau că ai nevoie de ajutor, cel mai util este să-l ceri. Acest lucru va economisi timp prețios și îți va permite să repari mai rapid și mai eficient situația.
Arată că faci progrese. După ce am făcut o greșeală, tendința naturală e să încercăm să nu mai ieșim în evidență cu nimic, însă acest lucru nu ne ajută neapărat. Dacă ai făcut o greșeală, cel mai util ar fi să faci tot ce poți să te redresezi. Așadar, arată managerilor și colegilor că faci progrese în a evita situația pe viitor. Acest lucru te va ajuta să recâștigi încrederea tuturor părților și să demonstrezi că evoluezi și înveți activ din greșelile făcute.
Depășește momentul. Păstrează-ți calmul și spațiul mental necesar să realizezi că majoritatea greșelilor nu sunt capitale și pot fi depășite. Odată ce reușești să nu mai privești momentul greșelii ca pe unul care îți va distruge iremediabil cariera, vei putea să depășești mai ușor momentul și să continui să te dezvolți profesional fără să rămâi blocat în eșecul pe care l-ai avut.
Aproape nimeni nu face greșeli intenționat la birou, dar toată lumea are și zile proaste. Greșelile se întâmplă și adesea sunt influențate, printre altele, de o varietate de factori externi pe care nu îi putem controla întotdeauna, ceea ce înseamnă că oricât ne-am lupta ca totul să iasă perfect zi de zi, acest lucru este imposibil. Odată ce învățăm să gestionăm eficient momentele în care facem greșeli, vom putea să ne recalibrăm și să ne orientăm către performanță, nu către o spirală mentală care să ne ducă spre gânduri negative și descurajare.
Surse de informație:
- https://www.shrm.org/
- https://www.niagarainstitute.com/
- https://hbr.org/
- https://www.globalcognition.org/
- https://www.glassdoor.com/