Odată cu pandemia și numeroasele restricții care ne-au afectat profund modul de viață și echilibrul personal – profesional, burnout-ul a început să afecteze din ce în ce mai mulți angajați care, presați de context și de volumul de muncă, au clacat. Conform studiilor, angajații care ajung la burnout sunt cu 23% mai predispuși să aibă nevoie de îngrijire medicală, cu 63% mai predispuși să ceară concediu medical și de 2.6 ori mai predispuși să-și dea demisia. Cu alte cuvinte, burnout-ul e un fenomen complex care afectează productivitatea și bunăstarea angajaților, și care afectează mai mult femeile decât bărbații, arată studiile.
Ce înseamnă burnout, mai exact?
Termenul de „burnout” a fost introdus în anul 1970 de psihologul american Herbert Freudenberger și definește consecințele suferite în urma stresului sever. Dacă la început afecțiunea era asociată cel mai mult cu cadrele medicale, în prezent știm că burnout-ul afectează toate categoriile angajați, pentru că viețile profesionale presante și ritmul intens de lucru pot epuiza rapid resursele oricărei persoane.
Conform NLM (U.S. National Library of Medicine), burnout-ul a fost definit ca o combinație între epuizare, depersonalizare și reducerea sentimentului de împlinire personală, toate acestea în urma stresului cronic cauzat de muncă. Printre cele mai comune simptome ale sindromului de burnout sunt:
- Senzație de oboseală, epuizare în mare parte din timp
- Sentimente de neajutorare, de înfrângere și/sau senzația că te simți prizonier
- Sentimente de detașare și senzația că ești singur pe lume, copleșire
- O atitudine cinică și negativă
- Îndoieli față de sine
- Procrastinare sau nevoia de perioade mari de timp pentru a îndeplini sarcini
De ce burnout-ul afectează mai mult femeile
Deși sindromul de burnout apare și la femei și la bărbați, un studiu Gallup arată că femeile sunt cele mai susceptibile să sufere de burnout la locul de muncă (34% femei vs. 26% bărbați). De ce se întâmplă asta? Femeile sunt cele care muncesc mai mult, sunt mai reziliente și își sprijină mai mult colegii, dar datele spun că eforturile suplimentare pe care le depun sunt adesea trecute cu vederea în mediul profesional. Situația s-a accentuat în ultimii ani - în 2021, 42% dintre angajatele chestionate de McKinsey au declarat că s-au confruntat adesea sau permanent cu burnout la locul de muncă, cu 10% mai multe decât în 2020.
Este de notat faptul că burnout-ul nu trece de la sine, ci poate fi depășit doar prin tratarea problemelor din cauza cărora a apărut.
Care sunt cauzele burnout-ului?
Cauzele pentru burnout-ul afectează mai mult femeile sunt încă studiate, însă pandemia a demonstrat că există câteva capitole importante care trebuie luate în considerare.
Munca de acasă este unul dintre factorii care, arată studiul Gallup, favorizează burnout-ul în rândul femeilor. Altfel, femeile care petrec o parte din săptămână în regim de muncă hibrid sunt cele mai predispuse la burnout (38%), în timp ce femeile care muncesc complet de la distanță sunt ceva mai puțin afectate (31%). Pe scurt, femeile care muncesc în regim hibrid sunt mai predispuse să dezvolte simptome de burnout pentru că au fost nevoite să preia activitățile de comunicare și mediere asociate cu un astfel de regim de lucru.
Rolurile și responsabilitățile pe care femeile le au la job sunt un alt factor favorizant al epuizării la locul de muncă. Datele arată că femeile cu rol în managementul proiectelor sunt semnificativ mai predispuse la burnout comparativ cu bărbații, ceea ce sugerează că volumul de muncă din perioada pandemică au fost mai mari. De altfel, presiunea a fost atât de mare încât 1 din 3 femei a luat în considerare să facă un pas înapoi în carieră în 2021 și 4 din 10 femei s-au gândit să-și dea demisia sau să plece într-o altă companie, conform McKinsey.
Creșterea copiilor, în mod surprinzător, nu a jucat un rol decisiv în ceea ce privește diferența dintre femeile și bărbații afectați de burnout în timpul lockdown-urilor, arată Gallup. Posibil pentru că, de obicei, îngrijirea copilului și responsabilitățile aferente fac parte din viața ambilor părinți.
Chiar și așa, sarcinile și activitățile implicate în creșterea copilului ar trebui să fie întotdeauna parte a discuției despre cauzele burnout-ului în rândul femeilor, precizează studiul.
Ce este de făcut?
Cauzele burnout-ului la locul de muncă în cazul femeilor sunt complexe, dar companiile pot lua o serie de măsuri care pot îmbunătăți elemente cheie care pot face diferența pentru angajate.
Evaluarea și identificarea problemelor. Companiile ar trebui să evalueze și să identifice dacă există angajați care sunt predispuși sau suferă deja de burnout. Măsurarea și monitorizarea bunăstării echipelor din interiorul companiei este primul pas spre implementarea schimbărilor, după ce se identifică problemele și se poartă discuții cu angajații.
Instruirea echipelor și managerilor. Prevenirea burnout-ului poate fi susținută prin instruirea managerilor care să poarte discuțiile potrivite cu echipele pentru a identifica sursele de stres și punctele nevralgice. Este recomandat ca managerii să acorde atenție sporită factorilor sistemici și procedurali, dar și substratului cultural, întrucât toate acestea le pot afecta diferit pe femei comparativ cu bărbații. De asemenea, managerii ar trebui să evalueze periodic ceea ce se întâmplă în cadrul echipelor pentru a lua măsurile necesare din timp. De menționat, precizează Gallup, că unul dintre primele semne că ceva nu este în regulă este sentimentul angajaților că nu sunt tratați egal când vorbim despre diferența de volum de muncă între femei și bărbați.
Grija față de manageri. Managerii sunt resurse extrem de importante în interiorul companiilor și elemente cheie în construirea culturii organizației și asigurarea bunăstării angajaților. Totuși, se întâmplă adesea ca tocmai ei să se confrunte cu burnout-ul, de aceea este foarte important să existe echilibru și egalitate între femeile și bărbații aflați în aceste poziții.
Setarea de limite clare. Pe măsură ce munca de la distanță sau în regim hibrid devine din ce în ce mai prezentă pe piața muncii, această flexibilitate poate să însemne uneori și încălcarea limitei dintre muncă și viața personală. Mulți dintre angajații care lucrează de acasă pot avea sentimentul că există așteptarea ca ei să fie disponibili 24/7, oricând este nevoie. De aceea, companiile trebuie să stabilească limite clare și așteptări în acest sens. De cele mai multe ori, libertatea oferită angajaților de a-și organiza singuri timpul de lucru poate avea efecte extrem de pozitive pentru productivitate și starea de bine.
Managerii ar trebui să fie un exemplu. Dacă pentru angajați nu există așteptarea ca aceștia să răspundă la e-mailuri după o anumită oră și managerii echipelor ar trebui să urmeze același principiu. Tot managerii sunt cei care pot atrage atenția angajaților care încalcă aceste reguli.
Adaptare și flexibilitate în decizii. În companii ar trebui să existe libertatea și flexibilitatea de a testa constant cu noi măsuri, reguli și oportunități. Nu există un manual pe care companiile să-l urmeze pentru atenuarea simptomelor de burnout, dar testarea mai multor variante pentru a identifica ce este cel mai eficient pentru organizație este esențială. Nu vă fie teamă de soluții creative, adaptate nevoilor organizației din care faceți parte.
Există multă incertitudine în ceea ce privește modul în care companiile pot capitaliza eficient de pe urma acestei schimbări uriașe de paradigmă cauzate de pandemie pe piața muncii.
Impactul pe care pandemia l-a avut asupra vieților personale și profesionale a fost fără precedent, așadar soluțiile creative și valorificarea oportunităților care apar sunt norma pentru viitor. Datele arată o diferență clară între femei și bărbați în ceea ce privește epuizarea la locul de muncă, iar femeile sunt cele care, de multe ori, suferă consecințele negative ale muncii în exces, așadar tratarea cu seriozitate și urgență a problemei burnout-ului este un pas esențial în construirea unor companii mai conectate, mai grijulii cu angajații și mai incluzive.