Inevitabil, si in sfera profesionala emotiile au un aport semnificativ si ne influenteaza activitatea zilnica, solicitandu-ne o adaptare a raspunsurilor emotionale la contextul in care ne aflam, promovand obiectivele organizationale.
In organizatii, afisarea de emotii pozitive precum amabilitatea, atitudinea prietenoasa si disponibilitatea creste satisfactia, angajatii devenind mai eficienti in plan profesional, dar nu neaparat si in cel personal. Astfel, apare incongruenta afectiva.
Incongruenta afectiva, risc pentru sanatatea angajatilor
Incongruenta afectiva reprezinta un factor de risc pentru sanatatea angajatilor, fiind asociata cu stresul, insatisfactia profesionala, epuizarea emotionala si intentia de a renunta la locul de munca. Ea apare ca urmare a dezvoltarii abilitatilor de buna gestionare a emotiilor de la locul de munca, adica exhibarea unor atitudini si emotii positive, contrare starii afective traite in mod autentic de respectiva persoana (ex. anxietate, frustrare, nesiguranta, tristete etc).
Incongruenta afectiva este generata de mai multe genuri de strategii de gestionare a emotiilor.
Ele se desfasoara fie in mod direct – asociate raspunsurilor emotionale dezirabile, constient alese ca reactie de angajat, sau automat – schimbari emotionale inconstiente, subtile, asupra carora nu exista control.
Deep acting reprezinta efortul de a controla sau schimba o emotie, un gand sau un comportament pentru a fi mai productivi si mai eficienti. De exemplu, daca o persoana nu a dormit suficient si s-a trezit obosita, va fi mai dificil sa ramana atenta in sedinta cu managerii si va dori sa isi schimbe starea. Acest proces implica efort energetic si poate conduce la epuizare.
Surface acting inseamna mascarea emotiei autentice si exprimarea unei emotii adecvate mediului in care persoana se afla, dar pe care nu o simte de fapt. In acest caz, ne adaptam expresia, dar emotia resimtita in interior ramane in registrul negativ. De exemplu, situatia clientilor care vin cu intrebari repetitive, carora incercam sa le explicam calm, de cate ori este nevoie, desi in interior resimtim probabil iritare.
Riscurile suprimarii si amplificarii emotiilor
Suprimarea emotiilor reprezinta tendinta de negare a acestora si de evitare a afisarii emotiilor neplacute la locul de munca, afisare considerata nefolositoare si nesanatoasa pe termen lung.
In timp ce amplificarea emotionala reprezinta tendinta angajatilor de a intensifica afisarea unor emotii pozitive cu scopul de a crea o imagine despre sine ca sociabili si prietenosi.
Desi o organizatie inseamna profesionalism, pentru o parte dintre angajati locul de munca implica si presiunea de a mentine o atitudine pozitiva si de a masca emotiile neplacute atunci cand interactioneaza cu cei din echipa sau cu partenerii. Mai multe cercetari au aratat ca disimularea trairilor emotionale este asocieta cu efecte negative asupra sanatatii emotionale a angajatului si influenteaza indirect comportamentul de acasa al acestuia.
Un studiu in care au fost implicati 197 de manageri, si in care au fost intrebati despre frecventa cu care se comporta neautentic, disimulandu-si emotiile la birou, si despre starea lor emotionala, subliniaza cateva lucruri interesante asupra modului in care ne afecteaza gestionarea deficitara a emotiilor. Cu cat nevoia de a manifesta un comportament de suprafata, neautentic, disimulat, in mediul profesional era mai mare, cu atat managerii declarau ca sunt mai epuizati emotional, iar nemultumirea in relatia de cuplu era mai ridicata.
Conform studiului, starea de epuizare apare din cauza anxietatii pe care angajatii o simt incercand sa isi cosmetizeze emotiile, din teama de a nu pierde controlul in raport cu ceilalti.
Daca avem incredere ca putem sa reglam corespunzator emotiile in astfel de situatii si nu resimtim stres atunci cand este necesar tactul, nu vom resimti la fel de multa anxietate, epuizarea emotionala va fi evitata, iar functionarea va fi mai sanatoasa.
Cercetatorii au descoperit ca angajatii care apeleaza mai frecvent la manifestari de suprafata tind sa fie mai nemultumiti de organizatie, de activitatea propriu-zisa si, implicit, mai stresati.
Calitatea vietii personale este afectata, iar riscul de a demisiona creste. In schimb, angajatii care isi exprima adecvat emotiile autentice, functioneaza mai eficient si sunt mai satisfacuti de viata lor profesionala.
Tinand cont de efectele negative pe care mascarea emotiilor le are asupra starii noastre interioare si asupra relatiilor cu ceilalti, este important sa urmarim reglarea emotiilor si nu doar cosmetizarea expresiilor in diversele situatii cu care ne confruntam. Daca emotia traita este una foarte intensa, o scurta pauza, o plimbare, cateva minute de respiratie, o discutie cu un coleg, ne pot ajuta sa ne calmam pentru a privi apoi situatia din alta perspectiva, cu alta atitudine si mai mult calm.
A intelege propriile emotii si implicit nevoile pe care acestea le transmit, este esential pentru a trai autentic si in acord cu propria persoana. Pentru a ajunge la siguranta emotionala in relatiile de la locul de munca avem nevoie de multa rabdare, de timp si efort, fapt ce traduce printr-o atitudine proactiva in ceea ce priveste schimbarea. Procedand astfel, vom avea un nivel tensional scazut la serviciu, iar nivelul de satisfactie va fi mai crescut.
Articolul a fost scris de Aura Calin, psihoterapeut cu formare in Psihoterapie experientiala si a enificarii in cadrul Clinicii Oana Nicolau. Mai multe despre expertiza psihoterapeutului, aici.
Surse de informatie
Pugh, S. D., Groth, M., & Hennig-Thurau, T. (2011). Willing and able to fake emotions: A closer examination of the link between emotional dissonance and employee well-being. Journal of Applied Psychology
Krannitz, M. A., Grandey, A. A., Liu, S., & Almeida, D. A. (2015). Workplace surface acting and marital partner discontent: Anxiety and exhaustion spillover mechanisms
Wagner, D. T., Barnes, C. M., & Scott, B. A. (2014). Driving it home: How workplace emotional labor harms employee home life. Personnel Psychology