Dar, a face diferența dintre ceea ce este bun și ceea ce este dăunător pe rețelele sociale este dificil. Există metode care te pot ajuta să preiei controlul asupra rețelelor sociale, dar pentru asta este necesar să înțelegem care sunt mecanismele care ne influențează și cum putem să ne protejăm pentru a folosi rețelele sociale într-un mod pozitiv și sănătos.
De ce folosim rețelele sociale
Sunt 15 motive principale pentru care utilizăm rețelele sociale. Acestea sunt:
- Comunicare – Păstrarea legăturii cu prietenii și familia.
- Socializare – Extinderea cercului social și conectarea cu persoane noi.
- Informații – Acces rapid la știri și evenimente actuale.
- Divertisment – Consum de conținut distractiv, cum ar fi meme-uri, video-uri sau jocuri.
- Networking profesional – Crearea de conexiuni pentru carieră și afaceri.
- Autopromovare – Construirea unei imagini personale sau de brand.
- Educație – Acces la resurse educative și oportunități de învățare.
- Inspirație – Descoperirea de conținut motivațional sau creativ.
- Recunoaștere socială – Obținerea validării prin aprecieri, comentarii sau partajări.
- Documentare personală – Crearea unui jurnal digital al vieții și momentelor importante.
- Apartenență – Aderarea la grupuri și comunități online cu interese comune.
- Curiozitate – Explorarea vieții altor persoane și a trendurilor globale.
- Shopping – Descoperirea și achiziționarea de produse sau servicii.
- Activism – Susținerea cauzelor sociale sau politice.
- Relaxare – Pauze mentale prin scrollare sau consum pasiv de conținut.
Niciunul dintre motivele care ne determină să folosim rețelele sociale nu este negativ. Comunicarea, schimbul de idei și interacțiunea nu sunt elemente dăunătoare, dimpotrivă. Cu toate acestea rețelele sociale au căpătat și o reputație negativă în ultimii ani. Cercetările științifice au evidențiat, și specialiștii în psihologie și antropologie au confirmat, că există o legătură directă între utilizarea rețelelor sociale și înrăutățirea dispoziției, scăderea stării de bine, scăderea stimei de sine, manifestată prin nemulțumire față de ceea ce suntem, avem sau facem. Cu alte cuvinte, există o parte negativă a rețelelor sociale, care îi afectează mai ales pe cei care nu sunt conștienți de aceste aspecte.
Unul dintre efectele profund negative ale rețelelor sociale este manipularea și inducerea unor idei false, nesănătoase și potențial periculoase pentru sine, societate și mediu.
👉 Deși scopul social media este să ne unească, efectele pot fi exact contrare fiind cauza prăpastiei dintre oameni
Întrebarea de 1000 de puncte
Una dintre modalitățile care pot explica cel mai bine impactul rețelelor sociale, în egală măsură negativ și pozitiv, este să-ți răspunzi la următoarea întrebare: care dintre deciziile pe care le iei este complet independentă? Răspunsul corect este niciuna. Tot ceea ce faci este determinat de ceea ce ai învățat acasă, la școală, la serviciu, de sfaturile pe care le-ai primit de la părinți, de ceea ce ai văzut că fac alții. Reclamele comerciale, mesajele sociale, cultura, educația, experiențele anterioare și mediul social îți determină propriile decizii.
Este foarte simplu să-ți demonstrezi această situație. Să luăm ca exemplu tipul detergentului de rufe pe care-l folosești. Alegi o anumită marcă, dintre multe alte opțiuni posibile, și faci asta în funcție de preț, de experiențele anterioare, de recomandările pe care le-ai primit de la alte persoane, de ceea ce aleg alți cumpărători, chiar atunci când analizezi oferta din magazin, de reclamele și campaniile de marketing ale brandurilor de detergenți. Vei face o alegere conștientă, dar care este mereu influențată, ceea ce arată că decizia nu este complet independentă.
La fel se întâmplă atunci când alegi telefonul, marca mașinii, medicul, școala copilului, facultatea pe care o vei urma sau destinația de vacanță, și de fiecare dată când faci alegeri pe care le crezi complet asumate acestea sunt efect al influențelor la care ești supus.
Ce sunt algoritmii din social media
Un algoritm este un set de pași sau reguli precise care sunt urmate pentru a rezolva o problemă sau pentru a efectua o sarcină specifică. În termeni simpli, algoritmii sunt instrucțiuni pas cu pas care permit unui sistem sau unui program să proceseze informații și să ajungă la o soluție. O rețetă de cozonac este un algoritm. Îți indică pas cu pas care sunt etapele prin care combini făina, laptele, ouăle și zahărul, plus alte ingrediente, pentru un cozonac pufos și aromat.
Totul în jurul nostru se bazează pe algoritmi, inclusiv decizia de a cumpăra un produs sau altul. Decizi asupra unui tip de detergent prin compararea prețului, a calității, știind recenziile altora, raportat la nevoile pe care le ai (vei spăla rufe negre, albe sau colorate). În spatele oricărei hotărâri stă un algoritm, care ne duce de la nevoie la decizie.
În contextul social media, algoritmii sunt folosiți pentru a-ți oferi ceea ce vrei să vezi. Ei selectează și prioritizează exact ceea ce semnalezi că te interesează. Dacă vei căuta o marcă de detergent vei primi … detergenți. Scopul este de a oferi o experiență personalizată și relevantă, bazată pe comportamentul și preferințele pe care le ai.
Algoritmii din social media iau în considerare mai mulți factori pentru a decide ce postări să apară în feed-ul unui utilizator, printre care:
- tipuri de postări pe care le-ai apreciat, la care ai comentat sau pe care le-ai distribuit în trecut pentru a-ți arăta conținut similar;
- popularitatea unei postări este considerată a fi de interes și va fi inclusă în seria celor pe care le vezi;
- anumite tipuri de conținut, precum video-uri, imagini sau postări text, în funcție de comportament, preferințe și tipul platformei de socializare.
Cel mai sensibil criteriu la care algoritmii de pe toate rețelele sociale, indiferent de tipul lor, se raportează la timpul pe care-l aloci vizionând sau citind un anumit tip de conținut, astfel că acesta îți va fi prezentat cel mai des.
Acest mecanism care te urmărește îți va crea sentimentul că toți cei pe care-i cunoști folosesc același tip de detergent, singurul care este compatibil cu nevoile tale. Înlocuiește detergentul de rufe cu mașina, telefonul sau interesul pentru o anume problemă socială, pentru un personaj public, eveniment sportiv, cultural sau social și asta vei primi în feed-ul tău pe rețelele sociale.
Algoritmii sunt esențiali pentru platformele de social media deoarece:
- personalizează experiența pe care o ai și-ți oferă sentimentul de apartenență la o comunitate de interese și opțiuni similare cu ale tale oferindu-ți ceea îți place și te interesează;
- maximizează timpul petrecut pe platformă, ceea ce te menține angajat și implicat în interacțiunile de pe platforma de socializare respectivă;
- optimizează publicitatea, ceea ce face mai eficientă performanța campaniilor indiferent dacă acestea promovează un detergent sau un personaj public.
👉 Comunicarea verbală, sinceră și deschisă poate fi un antidot eficient împotriva manipulării și poate aduce consistență relațiilor interumane.
Ce este manipularea
Manipularea este un proces prin care comportamentul, deciziile și percepția asupra realității sunt influențate într-un mod subtil, fără a fi conștienți de intențiile reale. Se poate face prin diverse tehnici psihologice, sociale sau prin utilizarea informațiilor într-un mod care distorsionează realitatea, pentru a obține un anumit rezultat dorit.
Manipularea funcționează prin exploatarea vulnerabilităților umane, precum dorința de apartenență, frica, nevoia de a evita conflictul sau de a obține aprobarea.
Prin definiție, este un proces de influențare ascunsă, adesea folosit pentru a obține un avantaj sau a controla comportamentul cuiva într-un mod care nu este transparent și nici echitabil. În general, manipularea este considerată o practică negativă, deoarece implică înșelăciune, control și lipsă de respect pentru autonomia individului.
Este foarte interesant faptul că suntem victime ale manipulării și în același timp manipulatori conștienți sau, deseori, inconștienți. Există mai multe tipuri de manipulare.
Tipuri de manipulare:
- manipularea emoțională se bazează pe exploatarea sentimentelor unei persoane pentru a o face să reacționeze într-un anumit mod. De exemplu, „dacă nu mă ajuți, nu îți pasă de mine, nu mă iubești, nu mă apreciezi”;
- manipularea informațională prin distorsionarea, trunchierea și prezentarea parțială a realității, pentru a influența percepția sau deciziile altora;
- manipularea prin controlul percepțiilor, care se referă la schimbarea modului în care oamenii văd o situație sau o persoană, prin tehnici care induc confuzie sau care minimizează importanța unor informații sau situații.
Cum funcționează manipularea
Revenim la detergentul de rufe. Un exemplu de manipulare este promovarea unui produs printr-o reclamă care prezintă o familie fericită, într-un mediu impecabil, ca urmare a utilizării respectivului tip de detergent. Reclama sugerează subtil că doar acest detergent va garanta un „misterios” și absolut nivel de curățenie, fără a arăta clar ce anume este specific acestui produs superior și ce anume îl face diferit de altele, dar îți lasă impresia că este singurul care poate oferi acel rezultat idealizat.
Manipularea face apel la frică - dacă nu folosești acest detergent, nu vei obține o curățenie perfectă - folosește informații generale și promovează o viziune nerealistă despre „idealul” pe care-l oferă. Tehnica de manipulare nu oferă argumente, ci se bazează pe emoții, idealuri sociale și teama de a nu fi „suficient de bun” dacă alegi o altă marcă. Evident că după ce vei cumpăra respectivul detergent de rufe, iar rezultatele pe care le obții vor fi nesatisfăcătoare vei renunța la respectiva marcă, dar vei suporta și unele consecințe: rufele tale nu sunt curate, ai investit bani și așteptări într-un produs inferior, va fi nevoie să speli rufele din nou, sau mai rău, acestea vor fi deteriorate iremediabil.
Totuși, există și situații în care manipularea poate fi percepută ca având efecte pozitive, dar acest lucru depinde de contextul în care se aplică și de intențiile din spatele ei. De exemplu, campaniile care folosesc frica (de exemplu, imagini șocante ale efectelor fumatului) pot ajuta la descurajarea unor comportamente dăunătoare, pot conduce la alegeri de consum mai responsabile și mai sustenabile. Manipularea poate implica strategii de persuasiune care vizează schimbarea unui comportament periculos.
Cum funcționează manipularea în social media
Dacă în oricare alte situații manipularea te influențează indirect, în social media te manipulezi singur, ca urmare a algoritmilor pe baza cărora funcționează rețelele sociale.
În „Arta războiului”, Sun Tzu a scris: „Toate războaiele se bazează pe înșelăciune”. Clar, așa-numitele știri false sau manipularea informațiilor au fost parte din istoria noastră mult înainte de apariția rețelelor de socializare.
Manipularea informațiilor a existat dintotdeauna, dar astăzi se răspândește mult mai rapid și are un impact mult mai mare decât în trecut. Problema este agravată de economia publicitară care susține mare parte din internetul de astăzi. În competiția pentru clicuri, distribuiri și like-uri, dezinformarea este folosită pentru profit sau câștiguri politice, ceea ce duce la erodarea încrederii în presa liberă și în instituțiile democratice. Aceasta poate destabiliza societatea și poate crea conflicte, deschizând calea pentru ideologii autoritare să pătrundă și să influențeze.
Parlamentul britanic a clasificat conținutul dezinformativ și eronat în șase categorii largi, acestea fiind probabil, cea mai simplă și clară sinteză a ceea ce înseamnă manipulare în social media:
- Conținut fabricat sau complet fals.
- Conținut manipulat prin distorsionarea informațiilor sau a imaginilor.
- Conținut care se dă drept surse autentice.
- Conținut înșelător.
- Conținut cu un context fals de conexiune; utilizarea titlurilor care nu au legătură cu realitatea sau cu faptele poveștii.
- Conținut condimentat cu satiră și parodie (de exemplu, povești amuzante dar false, cum ar fi meme distorsionate).
Fiecare clic, like și follow pe rețelele sociale lasă urme digitale care pot fi folosite pentru propagandă și manipulare. Aceasta folosește activitățile online, pentru a crea mesaje personalizate. Algoritmii analizează rapid informațiile și îți livrează informațiile false pe care ești susceptibil să le crezi și să le răspândești. Mesajele pot fi ajustate constant, pe baza reacțiilor anterioare. În final vei fi convins de o situație falsă, periculoasă sau cu efect distructiv. La baza procesului este demersul unui producător de detergent și o campanie publicitară care a reușit să te convingă, prin manipulare, să cumperi un produs de foarte slabă calitate.
👉Avem nevoie să ne integrăm, să aparținem în cadrul unui cuplu, grup, mediu organizațional, cultură, așa că este necesar să știi care este diferența între persuasiune și manipulare.
Cum reziști manipulării din social media
Este unanim acceptat faptul că este foarte dificil să reziști manipulării în social media, cu atât mai mult cu cât suntem direct implicați și o facem cu propria mână, ca să spunem așa. Cauza principală sunt din nou algoritmii. Platformele de social media sunt concepute să atragă atenția și să maximizeze interacțiunea, iar manipularea se bazează pe emoții, prejudecăți și tendința de a căuta informații care să ne confirme opiniile deja existente (fenomenul cunoscut sub numele de confirmation bias).
Iată câteva motive pentru care poate fi greu să reziști manipulării:
- sunt exploatate emoțiile puternice (furie, frică, bucurie extremă), sunt mai ușor de distribuit și de crezut, le judeci mai rapid și mai puțin rațional;
- filtrele și algoritmii îți arată doar ceea ce este mai relevant pentru tine (adică ceea ce îți place sau cu ce ai mai interacționat), iar acest lucru poate crea o „cameră de ecou” în care doar ideile similare cu ale tale sunt amplificate;
- informațiile (chiar și cele false) pot deveni virale într-un timp foarte scurt, iar accesul rapid la ele face mai ușor să crezi sau să împărtășești lucruri false, neadevărate fără să mai dorești a le verifica;
- repetiția face ca un mesaj să pară adevărat, chiar dacă nu este adevărată prin „efectul de familiaritate”;
- prietenii sau persoane influente în rețelele tale sociale împărtășesc sau susțin o anumită idee, astfel că poate deveni mai greu să o pui la îndoială, chiar dacă este falsă sau instinctul îți spune că nu este corectă.
Soluțiile sunt puține și mai greu de acceptat. Totuși acestea sunt, din fericire, simple. Poți evita sau gestiona eficient manipularea, astfel:
- Verifică sursele: Înainte de a crede sau de a distribui o informație, asigură-te că provine dintr-o sursă de încredere. Căutând surse verificate sau citind mai multe puncte de vedere, îți poți forma o opinie mai clară.
- Fii critic față de titluri: Titlurile pot fi adesea exagerate sau înșelătoare (clickbait). Citește întregul articol înainte de a lua o decizie sau a-ți forma o părere.
- Dezvoltă-ți gândirea critică: Încearcă să gândești mai logic și să îți pui întrebări despre informațiile pe care le întâlnești. Întreabă-te ce interes ar putea avea cineva să îți prezinte anumite informații. Cumperi sau nu detergentul fantastic, doar pentru că este lăudat insistent pe social media?
- Fii atent la emoții: Manipularea se bazează adesea pe stimularea emoțiilor. Dacă o postare sau o știre te face să te simți extrem de supărat sau entuziasmat, ia un moment pentru a reflecta și pentru a verifica faptele.
- Învață să recunoști tehnicile de manipulare: Familiarizează-te cu metodele folosite de cei care manipulează informațiile, cum ar fi utilizarea memelor, exagerarea sau distorsionarea faptelor, și încearcă să le identifici atunci când le întâlnești.
- Educă-te continuu: Informațiile se schimbă rapid, iar tehnicile de manipulare devin tot mai sofisticate. Fii la curent cu noile tendințe în materie de dezinformare și învață cum să le recunoști.
- Discută cu alții: Vorbește despre ceea ce găsești online cu prietenii și familia, pentru a verifica și a compara punctele de vedere. Aceasta poate ajuta la clarificarea unor informații și poate preveni răspândirea dezinformării.
Aplicând aceste principii, poți reduce riscul de a cădea victimă manipulării și poți contribui la o circulație mai responsabilă a informațiilor pe internet, dar te vor ajuta și să fii autonom și să-ți păstrezi bunăstarea mintală și confortul oferit de o societate democratică și stabilă.
Surse:
- https://www.forbes.com/councils/forbesbusinesscouncil/2020/08/03/the-dangerous-art-of-social-media-and-messaging-manipulation/
- https://stratcomcoe.org/publications/social-media-manipulation-20222023-assessing-the-ability-of-social-media-companies-to-combat-platform-manipulation/272
- https://www.ox.ac.uk/news/2021-01-13-social-media-manipulation-political-actors-industrial-scale-problem-oxford-report
- https://www.rand.org/pubs/articles/2024/social-media-manipulation-in-the-era-of-ai.html
- https://purl.stanford.edu/jc407yf6311
- https://www.researchgate.net/publication/361272287_Manipulation_and_the_Affective_ Realm_of_SocialMedia