În mediile de lucru sigure, eșecul înseamnă dezvoltare
Mai ales în mediul profesional, tindem să analizăm mai cu seamă succesele, nu eșecurile, spune World Economic Forum, iar asta ne devine cu timpul o piedică. Eșecurile gestionate corect sunt momente de învățare valoroase, chiar dacă sunt dificile. Și un studiu apărut în jurnalul științific Frontiers în Psychology notează că eșecurile profesionale sunt cheia dezvoltării pe termen lung în carieră. Cercetătorii care au analizat 381 de angajați chinezi au constatat că motivația intrinsecă a unui angajat este strâns legată de modul în care acesta învață din eșec, iar pe termen lung de dezvoltarea profesională. Datele mai arată că dezvoltarea angajaților este legată și de lideri care să-i încurajeze să folosească ceea ce au învățat din eșecul profesional avut, astfel încât să-l transforme într-o experiență care să le îmbunătățească abilitățile. Așadar, nu e nevoie doar ca angajații să învețe din eșecurile lor, ci și să aibă lideri și manageri care să-i sprijine și să nu privească aceste momente dificile drept oportunități de sancționare.
Universitatea din Cambridge a analizat și ea fenomenul, iar specialiștii spun că eșecul în medii profesionale dure poate genera reacții defensive din partea angajaților și le poate scădea stima de sine, lucruri care îi vor împiedica să învețe din eșecurile lor. Universitatea citează și un studiu din jurnalul Organization Science care spune că angajații au șanse mai mari să învețe din propriile eșecuri atunci când lucrează în medii și în echipe care le creează un sentiment de siguranță, iar experiența de învățare este mai intensă în echipe în care cunoștințele sunt împărtășite – numit „sistem de memorie transactiv” (n.r. - transactive memory system) acest tip de interacțiune presupune că expertiza este „stocată” între membrii echipei în așa fel încât aceștia pot să servească drept „remindere” unii penntru ceilalți, atunci când situația o cere. Asta îi face pe angajații care greșesc să poată să transforme eșecurile în oportunități de învățare pentru că se sprijină și pe restul echipei ca parte a acestui proces, mai ales că de obicei, în cazul eșecului profesional, prima reacție a angajatului este să-l ascundă de ceilalți sau să se delimiteze personal de greșeală (în special în mediile în care nu se simt în siguranță), însă acest lucru nu face decât să pună bariere în calea reflecției și îmbunătățirii carierei. În plus, reacțiile defensive în cazul eșecului creează un cerc vicios care afectează nu doar motivația, ci și implicarea angajaților și capacitatea lor creativă, așa că organizațiile care nu reușesc să creeze medii de lucru în care eșecurile sunt văzute ca oportunitate de învățare vor avea performanțe mai scăzute pe termen lung.
Un articol publicat în jurnalul Advances in Developing Human Resources menționează și el că în mediul de business momentele de reflecție critică sunt văzute drept elementul de bază al învățării, iar performanța drept cea care alimentează productivitatea. Totuși, pentru că toate mediile de lucru sunt complexe, iar eșecul apare fără excepție la toate nivelurile profesionale, mediile de lucru sigure sunt esențiale ca să existe experiența de învățare din eșec. Pentru asta, spun cercetătorii, cel mai important rol îl au liderii care construiesc culturi organizaționale în care angajații sunt încurajați să practice reflecția critică și chiar să caute eșecul pentru a putea inova, fără să transforme acest moment în unul care le întrerupe cursul activităților de la birou cu sentimente negative.
Cum gestionezi eșecul profesional
Indiferent de cât de mult te-ar pregăti ți-ai face treaba, vei eșua cel puțin o dată pe parcursul carierei, iar în acel moment ai de ales între a da vina pe altcineva sau pe contexte externe sau de a internaliza cele întâmplate ca să-ți fie de folos mai departe. Iată ce poți face ca să navighezi mai ușor eșecul profesional și să-l transformi în oportunitate:
- Eșecul ca „palmares”. Succesul profesional apare adesea subliniat în CV-uri și scrisori de intenție, dar în spatele succesului stau întotdeauna eșecuri multiple din care poți învăța. Fă-ți un document doar pentru tine în care să listezi toate eșecurile pe care le-ai avut și, eventual, ce ai învățat din fiecare experiență. Asta nu te va ajuta doar să reflectezi mai bine la cele întâmplate, ci și să îți dai seama că abilitățile tale au evoluat pe parcurs, așa că motivația ta pentru dezvoltare profesională va crește.
- Eșec ca inovare. De obicei, inovarea implică și un anume grad de risc, iar uneori riscul nu înseamnă doar succes, ci și eșec. Dacă ești în ipostaza liderului, încearcă să redefinești eșecul ca inovare – tu sau angajații tăi ați vrut să găsiți moduri noi în care să faceți lucrurile sau ați încercat o soluție care părea bună, dar a eșuat. Asta nu înseamnă că cei implicați sunt slabi profesioniști, ci că și-au asumat un risc, soldat cu un eșec, dar din care pot învăța cum să îmbunătățească lucrurile pe viitor.
- Eșec ca valoare. Încurajează organizația în care lucrezi sau echipa pe care o conduci să privească eșecul drept o „treaptă” în dezvoltarea profesională. Poți adăuga eșecul chiar printre valorile companiei, ca dovadă a faptului că organizația pune mai mult preț pe experiența de învățare decât pe sancțiuni.
- Eșecul ca învățare. Chiar dacă organizația încurajează eșecul, nu înseamnă că încurajează riscul inutil și greșelile doar de dragul greșelilor. Clarifică cu echipele că atunci când un angajat se confruntă cu un eșec este nevoie să și-l asume deschis, nu să dea vina pe alții, și să analizeze critic situația pentru ca în viitor să poată să facă alegeri mai bune.
- Eșecul ca reinventare. Mediile profesionale sunt în continuă schimbare, așa că cel mai sigur mod în care poți să scazi șansele unui eșec la birou este să îți menții abilitățile „actualizate” cu starea industriei în care lucrezi.
- Eșecul ca element creativ. Creativitatea înseamnă eșec, de cele mai multe ori repetat, până când se ajunge la soluția corectă. Încearcă să încurajezi echipele să eșueze intenționat, să dea oricâte idei proaste în întâlniri dedicate sau să jongleze cu cele mai „greșite” soluții care le trec prin cap. La finalul întâlnirii s-ar putea să constatați că din toate ideile proaste care au fost discutate s-a creat o soluție nouă, creativă, la problema pe care trebuie să o rezolvați.
- Eșecul ca premiu. Ca să mai spargi din stereotipul că eșecul este impardonabil, poți să-l transformi într-un joc. Fă un clasament lunar cu angajații care au eșuat la ceva sau poți chiar să implementezi un sistem de puncte pe care să le acorzi fiecărui angajat pentru eșec. Desigur, lucrurile trebuie gestionate inteligent și e nevoie să subliniezi că este nevoie și de soluții, nu doar de eșec repetat, ci de o îmbunătățire a situației pe viitor. Totuși, acest tip de schimbare a paradigmei va ajuta și la schimbarea mentalității față de eșec în organizație.
- Eșecul ca teren comun. Mai ales dacă te afli în ipostaza liderului, poți conduce prin exemplu personal. Nu te feri să vorbești despre propriile eșecuri, cum le-ai depășit și ce ai învățat din ele. Asta va crea un moment de „umanizare” care îi va face pe ceilalți să empatizeze mai bine – toți greșesc, chiar și cei din top management. Pe termen lung, aceste „exerciții de vulnerabilitate” vor crea un colectiv mai unit și relații mai profunde între angajați.
- Eșecul ca productivitate. Atunci când treci printr-un eșec, e foarte ușor ca tu sau angajații să vă lăsați descurajați de sentimentele negative. Cheia aici este să iei acea energie negativă și să încerci să o transformi în ceva productiv. Dacă te-a frustrat că ai eșuat, folosește frustrarea ca „energie” să lucrezi de două ori mai bine data viitoare. Ai grijă, însă, să păstrezi echilibrul și să nu folosești acest mecanism de fiecare dată pentru că, pe termen lung, va deveni o metodă disfuncțională de a face față unui eșec, în locul procesării situației în profunzime.
Surse de informații:
- https://journals.sagepub.com/
- https://www.weforum.org/
- https://hiring.monster.com/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
- https://www.jbs.cam.ac.uk/
- https://go.mccombs.utexas.edu/