Bârfa la birou, o problemă „cu două fețe”

Managerii bârfesc mai mult decât restul angajaților

BetterUp spune că la începuturile umanității, ceea ce numim astăzi „bârfă” avea, de fapt, un rol social foarte bine definit în cadrul triburilor – acest tip de comunicare ajuta la îmbunătățirea colaborării între indivizi și la transmiterea de informații vitale supraviețuirii. Totuși, acest mecanism nu mai este la fel de eficient în zilele noastre și se poate transforma rapid într-un element nociv, mai ales când e vorba de mediul profesional.

Bârfa la birou este văzută drept un aspect inofensiv și doar ca un mod în care angajații comunică și creează legături, dar situația nu stă tocmai așa. Un mod de comunicare informal între colegi, care are ca subiect, de obicei, alți colegi din același colectiv, bârfa poate afecta moralul angajaților, poate duce la conflicte sau la afectarea încrederii pe care aceștia o au unii în ceilalți. Chiar dacă fenomenul nu poate fi oprit niciodată complet și vor exista momente când, inevitabil, se va bârfi la birou, managerii și liderii trebuie să adreseze problema din timp pentru a o împiedica să afecteze organizația. Bârfa are efectul „bulgărelui de zăpadă” și, odată pornită, e greu să nu se infiltreze la toate nivelurile ierarhice. De altfel, un studiu realizat de Harvard Business Review (HBR) arată că 96% dintre angajați au recunoscut că bârfesc la birou, iar de obicei angajații în funcții ierarhice superioare au mai mulți „parteneri de bârfă” decât cei aflați în poziții inferioare – 7.9% pentru manageri versus 3.9% pentru ceilalți angajați.

HR Zone notează că bârfa profesională poate fi încadrată chiar ca formă de violență la birou pentru că reprezintă un atac asupra unui alt coleg, chiar dacă acest lucru se întâmplă indirect sau pasiv-agresiv, iar unele dintre semnele care sugerează că ar putea exista bârfă în colectiv sunt comportamentul reținut al angajaților, subiecte de conversație constant nepotrivite și privirile insistente, inconfortabile, între colegi.

În funcție de subiectul bârfei, aceasta poate genera angajaților sentimente de anxietate, nefericire și alte asemenea sentimente negative, ceea ce înseamnă că pe termen lung afectează grav productivitatea, retenția și bunăstarea mentală. Un studiu din BMC Psychology arată că bârfa afectează negativ și proactivitatea angajaților, pentru că le generează anxietate și comportamente cu caracter nevrotic, așa că aceștia vor fi mai puțin dispuși să se implice în sarcinile de la birou. Cercetătorii mai spun că, de obicei, femeile sunt ținta bârfelor la birou mai mult decât bărbații, iar asta le afectează pe angajate și le poate scădea nu doar moralul, ci și nivelul de atenție, energie și pasiunea pentru job, fapt care se întâmplă la toate locurile de muncă, dar mai ales în domeniile care nu necesită calificare înaltă.

Bârfa la birou e o sabie cu două tăișuri

Specialiștii care au analizat subiectul, fac, însă, o distincție între bârfa negativă, care are efect coroziv în cultura organizațională, și bârfa pozitivă care poate fi benefică și poate avea efecte ca întărirea relațiilor dintre colegi. De exemplu, un studiu al Binghamton University – School of Management arată că bârfa pozitivă poate reduce rata demisiilor și poate îmbunătăți eficiența unei organizații. De altfel, bârfa pozitivă este privită ca un element valoros, atunci când sunt transmise informații pozitive despre angajați, management sau companie. În cadrul aceluiași studiu, a fost analizată și percepția asupra bârfei negative, iar datele arată că acest tip de bârfă este perceput ca element fără valoare informativă, un demers prin care emițătorul să se plângă de ceva anume.

În același studiu HBR citat mai sus, datele obținute de cercetători spun că, în cadru profesional, cel mai mare procent de bârfă la birou este pozitivă. Astfel, în 72% dintre discuțiile de tip bârfă de la birou s-a constatat că domină bârfa pozitivă (21%), în timp ce bârfa cu caracter negativ s-a înregistrat în doar 7% dintre conversații. Specialiștii mai spun că printre avantajele bârfei la birou se mai numără faptul că poate să denote probleme organizaționale care apoi să fie adresate și rezolvate, deci pe termen lung să ajute la construirea unui mediu de lucru sănătos.

Cum gestionezi bârfa negativă la birou

Dacă obișnuiești în pauză să stai la bârfă sau ești în ipostaza managerului și crezi că angajații tăi bârfesc negativ, fapt care îi afectează pe ceilalți, există câteva lucruri pe care le poți face pentru a limita consecințele neplăcute:

• Acceptă că bârfa există. Mai ales dacă ești manager, s-ar putea să fii tentat să vrei să iei măsuri ca să oprești cu totul bârfa la birou, însă natura umană și nevoia constantă a omului de informații arată că acest deziderat nu e realist. Pozitivă sau negativă, bârfa e inevitabilă într-un colectiv numeros.
• Încurajează abordarea pozitivă. Încearcă să bârfești pozitiv ca să dai un exemplu celorlalți sau, dacă ești în ipostaza managerului încearcă să transmiți informații pozitive despre care angajații să poată să discute apoi. În oricare variantă, poți discuta admirativ de promovarea unui coleg, de abilitățile profesionale sau alte aspecte. Cheia aici e să direcționezi discuțiile în așa fel încât ceilalți să fie mai puțin încurajați să discute viața personală a altora în mod negativ sau să îi critice.
• Încurajează participarea la training-uri. Poți oferi o serie de traininguri angajaților în care să înțeleagă principiile unui mediu de lucru sănătos și cum se construiește comunicarea eficientă. În aceste întâlniri poți include detalii despre efectele bârfelor pentru colectiv și cum pot oamenii să transforme pauzele „de bârfă” în pauze cu efect pozitiv pentru toți.
• Oprește „inițiativele nepotrivite”. Atunci când colegii vorbesc nepotrivit despre alții, încearcă să oprești discuția și să le atragi atenția că abordarea folosită nu e potrivită. Dacă explici politicos de ce e nociv ce se întâmplă și ce efecte negative potențiale ar putea avea asupra celorlalți, s-ar putea să descoperi că grupul se va opri din bârfă.
• Susține incluziunea. Asigură-te că promovezi la birou politici de incluziune în care toată lumea să se simtă acceptată, iar acest lucru să nu se întâmple doar „pe hârtie”. Încurajeaăză-i pe ceilalți să spună transparent ce gândesc, respectă diferențele de opinie și subliniază că diversitatea de idei și abordări e un lucru potrivit. Dacă toți angajații se vor simți acceptați și auziți, șansele ca ei să recurgă la bârfă negativă sunt mai mici.
• Oferă oportunități de comunicare. Poți organiza o serie de întâlniri periodice „de relaxare” la final de program, în care timp de o oră fiecare angajat să aibă ocazia să spună ce sugestii are pentru cum s-ar putea îmbunătăți lucrurile sau ce simte despre anumite lucruri petrecute la birou. Asta va ajuta la reducerea bârfei negative pentru că, de obicei, bârfa pornește și din faptul că angajații nu simt că au suficiente oportunități să se exprime sau că părerea lor nu este luată în seamă.
• Crește transparența. Bârfele negative pot să apară și pentru că organizația este prea opacă și nu există transparență cu privire la proceduri și decizii. Analizează cum funcționează lucrurile în companie, dacă angajații au o privire de ansamblu asupra modului în care se întâmplă lucrurile și unde mai poți să transparentizezi elemente ca să îmbunătățești situația.
• Discută cu superiorii ierarhici. Dacă ești ținta bârfelor la birou și acest lucru te afectează, nu ezita să discuți cu superiorii ca să găsiți soluții. Cele mai multe companii au politici dedicate anti-discriminare sau împotriva comportamentelor nepotrivite, așa că există soluții.
• Implementează politici dedicate. Asigură-te că organizația are printre priorități să gestioneze bârfa negativă în așa fel încât bunăstarea angajaților să fie pe primul loc. Poți crea un mecanism prin care cei afectați să semnaleze problemele sau politici clare care să împiedice angajații să transforme bârfa negativă în obicei. Cheia aici e să te asiguri că măsurile se respectă, iar cei care le încalcă sunt trași la răspundere.
• Promovează valorile. Încurajează valori ca respectul, profesionalismul și lucrul în echipă. Asta îi va ajuta și pe ceilalți să se „calibreze” și să înțeleagă care sunt principiile după care ar trebui să se ghideze și care sunt așteptările legate de comportamentul lor la birou.

Surse de informații:

• https://www.researchgate.net/ 
• https://www.binghamton.edu/ 
• https://www.betterup.com/
• https://hbr.org/ 
• https://bmcpsychology.biomedcentral.com/ 
• https://hrzone.com/ 
• https://www.indeed.com/