Liderii cu simțul umorului sunt cu 27% mai admirați
Chiar dacă nu pare, managerii pot folosi umorul ca o unealtă de management eficientă care să ajute la crearea unui mediu de lucru confortabil pentru angajați. Un articol din jurnalul științific Frontiers in Psychology notează că umorul în mediul profesional a devenit din ce în ce mai prevalent în ultimii 40 de ani, mai ales că multiplele fațete ale umorului îl transformă într-o abordare ușor de adaptat variilor situații care pot apărea la birou.
În mod surprinzător, Lodon School of Economics (LSE) notează, citând un studiu Gallup, că pe măsură ce înaintăm în vârstă tindem să zâmbim mai puțin, iar această capacitate ne revine undeva în jurul vârstei de 70-80 de ani. Specialiștii spun că un copil de patru ani zâmbește, în medie, de 300 de ori pe zi, însă un adult de aproximativ 40 de ani ajunge la aceeași performanță într-o lună și jumătate. Un studiu Gallup, de care LSE amintește, a analizat 1.4 milioane de oameni din 166 de țări și a constatat că întrebați dacă au zâmbit mult în ziua precedentă participanții între 16 și 23 de ani au răspuns în majoritate da, în timp ce participanții de peste 23 de ani au răspuns preponderent nu.
Cum suntem mai înclinați să zâmbim atunci când ne aflăm în contexte sociale, nu singuri, și cum majoritatea ne petrecem mare parte din timp la birou, modul în care mediul de lucru abordează umorul devine important. Doi experți ai Universității Stanford au derulat un studiu care arată că liderii care au simțul umorului sunt cu 27% mai admirați și reușesc să motiveze mai eficient angajații. În plus, angajații sunt cu 15% mai implicați și mai fideli sarcinilor de serviciu și companiei dacă lucrează într-un mediu de lucru unde umorul este prezent și au de două ori mai multe șanse să găsească soluții creative la problemele care apar la birou.
Harvard Business Review citează un studiu care arată că umorul poate fi și liant social. De exemplu, atunci când doi străini au fost invitați să converseze și să dea detalii despre ei, dar li s-a cerut ca în prealabil să râdă împreună pentru cinci minute, conversațiile au fost mai profunde și interacțiunea dintre cei doi mai intimă. De asemenea, oamenii apreciază de obicei orice tip de umor atâta timp cât acesta nu îi afectează sau nu jignește.
Universitatea Berkeley spune că umorul ajută la crearea unui mediul de lucru în care angajații să se simtă în siguranță, iar coeziunea dintre echipe crește. Managerii care au simțul umorului reușesc să-și păstreze influența și respectul angajaților cu ușurință, iar angajații vor avea mai multă încredere în ei și vor simți o apartenență mai mare la organizație. Umorul ferește angajații și se burnout, spun cei de la Science of Work, care arată că umorul poate fi folosit pentru navigarea mai ușoară a situațiilor stresante și poate ajuta angajații să administreze mai bine presiunile care apar în mediul de lucru.
Și World Economic Forum are o poziție similară și susține că umorul și în general, dar și în mediul de lucru, are un efect pozitiv asupra oamenilor. Atunci când anticipăm că vom trece prin situații sau contexte amuzante, în creier se eliberează beta-endorfine care ne fac să ne simțim bine, dar și niveluri mai mari ai hormonilor de creștere care ajută la o mai bună funcționare a sistemului imunitar. Umorul este o unealtă eficientă de conexiune cu ceilalți pentru că ne permite să le arătăm cine suntem, dar ajută și la crearea unui „limbaj comun” glumeț pe care apoi îl putem folosi pentru a începe dezvoltarea unor legături mai profunde pentru că este una dintre formele de bază de exprimare a emoțiilor.
Cum să folosești umorul la birou
Nu toată lumea are un simț dezvoltat al umorului, dar cu siguranță mediul profesional dă multe ocazii să ți-l exersezi. Iată ce poți face ca să aduci un zâmbet pe fețele colegilor la birou:
Fii tu. Regula de bază dacă vrei să fii amuzant este să fii autentic. Cunoaște-ți punctele slabe și nu-ți fie teamă să fii vulnerabil. Cu alte cuvinte, nu te lua prea în serios, chiar dacă ai o poziție de conducere.
Folosește tehnica „da, și...”. Umorul care pornește de la ceva ce a zis altcineva e cel care aduce cel mai repede oamenii împreună. Improvizează, nu-ți fie teamă să completezi ce a zis un coleg cu ceva ce ți se pare amuzant sau să îmbunătățești glumele pe care le fac alții cu ceva „inspirație de moment”. Cheia aici e ca atunci când cineva spune ceva amuzant să încerci să continui aceeași linie ca să menții amuzamentul.
Folosește „tipare umoristice”. În anumite situații, adu-le colegilor aminte de întâmplări trecute la care v-ați amuzat împreună astfel încât să vă puteți amuza din nou sau să adaptați o glumă de atunci la noul context.
Nu te judeca prea tare. Uneori poate nu-ți iese să fii amuzant, dar nu te judeca prea tare pentru asta. Continuă să încerci și să exersezi, până la urmă o să-ți iasă. Un truc care se bazează pe reflexie neuronală este ca dacă ai spus o glumă proastă să faci o mică pauză apoi să chicotești ca pentru tine. Cel mai probabil vei reuși să stârnești câteva zâmbete pentru că oamenii au tendința să preia inconștient expresiile celorlalți.
Nu te chinui prea tare. Dacă vezi că nu reușești deloc să găsești o abordare amuzantă, nu te chinui prea tare. Umorul la care se simte că te-ai chinuit rareori reușește să-și atingă scopul.
Înțelege mecanismul. Dacă vrei să excelezi cu adevărat, încearcă să citești studii și cărți care deconstruiesc mecanismele umorului. Odată ce înțelegi cum funcționează, îți va fi mai ușor să-l aplici la birou, mai ales că există o linie fină între umorul de calitate și cel care poate deveni, uneori, inconfortabil.
Folosește umorul ca unealtă de integrare. În loc să folosești glumele pentru a scoate în evidență pe cineva, mai ales dacă angajatul e (mai) nou, încearcă să folosești umorul ca unealtă care să-l ajute să se integreze și să se simtă parte a întregului.
Folosește subiecte familiare. Fă glume despre subiecte și situații cu care ești familiar pentru că îți va fi mai ușor să găsești detaliile care să-i amuze pe ceilalți.
Cunoaște-ți audiența. Pe măsură ce exersezi și încerci să implementezi umorul în mediul de lucru, rămâi atent la ce lucruri reacționează cel mai bine ceilalți. Le poți folosi și pe viitor pentru a construi amuzament care să-și atingă scopul.
Fă-i pe ceilalți să se simtă în siguranță. Nu uita că ești lider și că uneori ceilalți s-ar putea simți obligați să râdă la glumele tale pentru că te afli într-o poziție de conducere. Încearcă să construiești cultura organizațională în așa fel încât toată lumea să se simtă în siguranță și să nu fie nevoie să facă nimic din obligație.
Profită de context. Cele mai bune glume se nasc natural, din context și interacțiune. Fii atent la ceea ce se întâmplă și profită de ocazii atunci când crezi că poți face o glumă spontană.
Surse de informații:
- https://www.weforum.org/
- https://www.frontiersin.org/
- https://blogs.lse.ac.uk/
- https://greatergood.berkeley.edu/
- https://hbr.org/
- https://www.forbes.com/
- https://www.cnbc.com/
- https://www.betterup.com/
- https://www.ingentaconnect.com/