Cauze comune ale oboselii și somnolenței
Oboseala și somnolența sunt adesea legate de obiceiuri și factori din viața de zi cu zi care pot părea inofensivi, dar care, în timp, au un impact semnificativ asupra nivelului de energie și stării de bine.
Printre cele mai frecvente cauze ale somnolenței se numără lipsa somnului, stresul cronic, alimentația necorespunzătoare și deshidratarea. Fiecare dintre acești factori influențează modul în care organismul funcționează, reducându-i capacitatea de a menține energia și starea de vigilență necesare pentru activitățile zilnice.
Lipsa somnului
Somnul joacă un rol crucial în refacerea mintală și fizică. Când nu dormi suficient, corpul nu are timp să se recupereze, ceea ce duce la o stare de oboseală și lipsă de energie. Somnul insuficient sau de proastă calitate, cum ar fi întreruperile frecvente din timpul nopții, afectează procesele de regenerare celulară, memoria, capacitatea de concentrare și, pe termen lung, imunitatea. Adulții au nevoie, în general, de 7-9 ore de somn pe noapte pentru a funcționa optim, iar lipsa acestui interval poate provoca o stare de oboseală persistentă și stare de somnolență ziua.
Stresul cronic
Stresul este o reacție naturală a organismului la provocările de zi cu zi, dar când acesta devine cronic, poate epuiza resursele de energie și poate afecta starea de bine. Sub stres constant, corpul eliberează hormoni precum cortizolul și adrenalina, care pe termen lung duc la extenuare fizică și mintală. De asemenea, stresul afectează calitatea somnului și poate duce la insomnie sau somn superficial, accentuând senzația de oboseală și somnolență. De asemenea, stresul prelungit te predispune la boala cronică și oboseala psihică.
Alimentația necorespunzătoare
Alimentația are un impact semnificativ asupra nivelului de energie și capacității organismului de a funcționa eficient. Dacă ne referim la oboseală și cauzele ei, dieta dezechilibrată, săracă în nutrienți esențiali, cum ar fi vitaminele, mineralele și proteinele, poate duce la stări de oboseală și somnolență. De exemplu, lipsa fierului, a vitaminelor B12 și D sau a altor micronutrienți poate provoca anemie sau deficiențe nutriționale care reduc energia. Pe de altă parte, consumul excesiv de zahăr și alimente procesate duce la fluctuații bruște ale nivelului de glucoză în sânge, care se pot manifesta prin scăderi bruște de energie și o stare de oboseală excesivă.
Deshidratarea
Atunci când se gândesc la stări de somnolență și cauzele lor, pacienții pierd adesea din vedere importanța pe care o are hidratarea adecvată pentru starea generală de bine. Deshidratarea este o cauză deseori neglijată a oboselii și somnolenței și este luată în considerare de medicii consultați pentru lipsa de energie și cauzele sale. Apa este esențială pentru funcționarea optimă a organismului, inclusiv pentru circulația sângelui și pentru sistemul nervos. Când corpul nu primește suficientă apă, volumul de sânge scade, ceea ce determină o reducere a oxigenului și a nutrienților care ajung la mușchi și organe, inclusiv la creier. Acest lucru face ca organismul să funcționeze mai greu, provocând oboseală, somnolență și dificultăți de concentrare. Este recomandat ca adulții să consume aproximativ 2 litri de apă pe zi pentru a menține hidratarea optimă, dar necesarul de apă poate varia în funcție de activitate, climă și starea generală de sănătate. Deshidratarea poate favoriza o stare de oboseală continuă, iar la copii determină adesea hipersomnie.
De multe ori te lupți cu lipsa de energie fără să reușești să identifici o cauză anume, ceea ce îngreunează identificarea unui remediu eficient. Află care sunt motivele pentru care te simti tot timpul obosit și îmbunătățește-ți viața, regăsind timpul și cheful necesare activităților preferate!
Probleme de sănătate asociate cu sindromul oboselii cronice
Sindromul oboselii cronice (SOC) este o afecțiune medicală caracterizată prin oboseală permanentă, extremă și printr-o stare de somnolență continuă care nu se ameliorează prin odihnă și care durează mai mult de șase luni. Această oboseală cronică afectează capacitatea de a desfășura activități zilnice, având un impact semnificativ asupra calității vieții. SOC este adesea însoțit de o serie de simptome fizice și cognitive care pot varia de la o persoană la alta și care completează tabloul de oboseală accentuată.
Simptomele de oboseală cronică sunt diverse și pot include:
- Oboseală persistentă: acesta este, fără îndoială, simptomul principal. Oboseala resimțită este adesea descrisă ca fiind copleșitoare și poate interfera cu activitățile zilnice. Spre deosebire de oboseala obișnuită, aceasta nu se îmbunătățește prin odihnă, iar lipsa de energie și oboseala persistă indiferent de calitatea somnului de noapte;
- Dureri musculare și de articulații: persoanele cu SOC pot experimenta dureri musculare sau articulare ce nu sunt asociate cu vătămări sau activități fizice. Aceste dureri pot varia în intensitate și pot migra dintr-o zonă în alta;
- Tulburări de somn: mulți pacienți se confruntă cu dificultăți de somn, inclusiv insomnie, somn neodihnitor sau somn excesiv. Chiar dacă dorm pentru o perioadă lungă, pacienții se pot trezi obosiți și marcați de o stare de moleșeală și slăbiciune;
- Dificultăți cognitive: sindromul oboselii cronice este adesea însoțit de „ceață mintală”, care se manifestă prin dificultăți de concentrare, probleme de memorie și incapacitatea de a lua decizii;
- Exacerbarea simptomelor după efort: un aspect distinctiv al SOC este agravarea simptomelor după efort fizic sau mintal, cunoscută sub numele de „post-exertional malaise”. Aceasta poate dura de la câteva ore până la câteva zile;
- Probleme digestive: multe persoane cu SOC pot experimenta simptome digestive, cum ar fi greață, balonare sau sindromul intestinului iritabil;
- Simptome psiho-emoționale: anxietatea și depresia sunt frecvente în rândul pacienților cu SOC, în parte din cauza dificultăților întâmpinate în viața de zi cu zi. Pacienții sunt conștienți de starea de oboseală și somnolență, cauzele însă rămân un mister pentru ei, ceea ce îi face să se îngrijoreze excesiv.
Cauza exactă a sindromului oboselii cronice rămâne neclară, dar se crede că există o interacțiune complexă între mai mulți factori, care pot include:
- Factori infecțioși: anumite infecții virale sau bacteriene pot fi cauze ale oboselii cronice, deși nu toate persoanele care contractează aceste infecții dezvoltă sindromul;
- Disfuncții ale sistemului imunitar: unii cercetători sugerează că SOC ar putea fi asociat cu o activitate anormală a sistemului imunitar, iar tratamentul pentru oboseală cronică implică o potențare a funcției imune;
- Factori genetici: există dovezi care sugerează că predispoziția genetică ar putea juca un rol în dezvoltarea sindromului;
- Stresul psihologic: evenimentele traumatizante sau stresul cronic pot contribui la apariția SOC la unele persoane.
Diagnosticarea SOC poate fi dificilă, deoarece nu există teste specifice care să confirme această afecțiune sau analize de sânge pentru oboseală cronică. Medicul va efectua o evaluare cuprinzătoare, care poate include o discuție detaliată despre simptome, stilul de viață și istoricul medical al pacientului, evaluarea stării generale de sănătate și a simptomelor, dar și teste pentru excluderea altor afecțiuni care ar putea provoca simptome similare, cum ar fi anemiile, tulburările tiroidiene sau problemele metabolice.
În cazul unui diagnostic de oboseală cronică tratamentul vizează gestionarea simptomelor și este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții. Opțiunile de tratament pot include:
- Medicație: medicamentele pot ajuta la ameliorarea simptomelor, cum ar fi analgezicele pentru dureri, antidepresivele pentru problemele psiho-emoționale sau medicamentele care ajută la somn. Pentru starea de somnolență remediile naturale pot fi utile, dar acestea trebuie administrate sub îndrumarea unui medic;
- Terapia cognitiv-comportamentală: această formă de terapie poate ajuta pacienții să dezvolte strategii pentru a face față simptomelor și pentru a gestiona stresul;
- Educația și sprijinul psihologic: participarea la grupuri de sprijin și educarea pacienților și familiilor acestora despre sindromul oboselii cronice pot ajuta la reducerea sentimentului de izolare și la creșterea înțelegerii față de stările asociate acestui sindrom;
- Exerciții fizice graduale: deși exercițiile fizice pot părea contraproductive pentru cei care suferă de oboseală extremă, un program de exerciții structurat și gradat poate ajuta la îmbunătățirea stării fizice și mintale;
- Modificări ale stilului de viață: adoptarea unor obiceiuri sănătoase, cum ar fi o alimentație echilibrată, hidratarea corespunzătoare, somnul regulat și tehnicile de relaxare, poate contribui la ameliorarea simptomelor.
Stilul de viață modern este caracterizat de suprasolicitare și niveluri ridicate de stres. În acest peisaj, tulburările de sănătate mintală sunt din ce în ce mai frecvent diagnosticate. Descoperă modul in care depresia iti poate influenta viata, cum să o gestionezi și când să ceri ajutor!
Probleme de sănătate asociate cu oboseala cronică
Oboseala cronică poate fi un simptom al multor afecțiuni medicale, iar identificarea acestor condiții este esențială pentru a obține un tratament adecvat. Mai jos sunt prezentate câteva dintre cele mai comune boli care provoacă somnolență și stare de oboseală constantă.
Anemia
Anemia este o afecțiune caracterizată printr-un nivel scăzut de hemoglobină în sânge, care poate duce la o insuficientă oxigenare a țesuturilor. Există mai multe tipuri de anemie, dar cele mai frecvente sunt anemiile feriprive, cauzate de deficitul de fier și anemiile megaloblastice, asociate cu deficiența de vitamina B12 sau acid folic. Simptomele includ oboseală, slăbiciune, paliditate și dificultăți de respirație. Persoanele cu anemie pot simți că energia lor scade considerabil, afectându-le activitățile zilnice.
Diabetul
Diabetul, în special diabetul de tip 2, poate provoca oboseală cronică din mai multe motive. La persoanele cu diabet, fluctuațiile nivelului de glucoză din sânge pot duce la scăderea energiei. De asemenea, diabetul poate provoca deshidratare, probleme cu somnul și alte complicații care contribuie la senzația de oboseală. Simptomele diabetului, cum ar fi setea excesivă și urinarea frecventă, pot agrava starea de oboseală.
Apneea de somn
Apneea de somn este o tulburare de somn caracterizată prin oprirea temporară a respirației în timpul somnului. Aceste episoade pot dura câteva secunde sau chiar minute și pot apărea de multe ori pe noapte, ceea ce duce la o calitate slabă a somnului. Persoanele cu apnee de somn se trezesc adesea obosite, chiar și după o noapte întreagă de somn. Aceasta poate afecta sever energia de zi cu zi, conducând la somnolență diurnă și dificultăți de concentrare.
Depresia
Depresia este o afecțiune afectivă care poate afecta starea de bine generală și nivelul de energie. Persoanele care suferă de depresie pot experimenta oboseală constantă, lipsă de motivație și interes scăzut pentru activitățile care înainte le aduceau bucurie. Aceasta poate crea un cerc vicios, în care oboseala agravează simptomele depresiei, făcând dificilă desfășurarea activităților zilnice. În plus, tulburările de somn sunt frecvente în rândul persoanelor depresive, adâncind problema oboselii.
Afecțiunile tiroidiene
Afecțiunile tiroidiene, cum ar fi hipotiroidismul (glanda tiroidă subactivă) sau hipertiroidismul (glanda tiroidă hiperactivă), pot provoca oboseală cronică. În hipotiroidism, metabolismul încetinește, ceea ce poate duce la o senzație de oboseală persistentă și la creșterea în greutate. Pe de altă parte, hipertiroidismul poate provoca anxietate și neliniște, ceea ce interferează cu somnul și poate duce la oboseală. Multe persoane cu disfuncții tiroidiene se confruntă cu fluctuații ale energiei, ceea ce le poate afecta performanța zilnică.
Monitorizarea regulată a stării de sănătate este esențială pentru a identifica la timp eventualele disfuncții și a interveni înainte de apariția complicațiilor. Discută cu medicul curant și efectueaza periodic testele de laborator necesare pentru a te asigura că organismul tău funcționează la parametri optimi!
Boli care provoacă somnolență - narcolepsia
Narcolepsia este o tulburare cronică de somn care afectează capacitatea organismului de a regla ciclurile de somn și veghe. Această afecțiune este adesea caracterizată prin somnolență excesivă în timpul zilei, dar poate include și episoade de somn necontrolat, care pot apărea în momente inadecvate. Narcolepsia afectează în mod semnificativ calitatea vieții și poate interfera cu activitățile zilnice.
Narcolepsia se manifestă printr-o varietate de simptome, care pot varia în intensitate și frecvență. Cele mai comune simptome includ:
- Somnolență excesivă diurnă: persoanele cu narcolepsie simt adesea o nevoie copleșitoare de a dormi în timpul zilei, indiferent de cât de mult somn au avut parte în noaptea anterioară. Această somnolență poate duce la episoade de somn necontrolat, care pot apărea în timpul activităților zilnice;
- Cataplexie: este un simptom caracteristic al narcolepsiei, care implică pierderea bruscă a tonusului muscular, adesea declanșată de emoții intense, cum ar fi râsul, furia sau surprinderea. Aceasta poate provoca o slăbire temporară a mușchilor, ceea ce poate duce la căderi sau la incapacitatea de a vorbi sau de a se mișca pentru câteva secunde;
- Halucinații hipnagogice: acestea sunt halucinații vizuale, auditive sau tactile care apar în timpul tranziției de la starea de veghe la somn. Aceste halucinații pot fi extrem de reale și pot provoca anxietate;
- Paralizie de somn: aceasta se manifestă prin incapacitatea temporară de a te mișca sau de a vorbi în timpul trezirii sau al adormirii. Această experiență poate fi înfricoșătoare și este adesea asociată cu halucinații.
Cauza exactă a narcolepsiei nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că are legătură cu o combinație de factori genetici, autoimuni și de mediu. Un aspect important al narcolepsiei este deficitul de hipocretină (sau orexină), un neurotransmițător ce reglează starea de veghe și somnul. Această substanță este produsă în creier și joacă un rol esențial în menținerea stării de alertă. Persoanele cu narcolepsie au adesea niveluri scăzute de hipocretină, ceea ce contribuie la simptomele caracteristice ale acestei afecțiuni.
Diagnosticarea narcolepsiei poate fi complexă, deoarece simptomele acesteia pot fi confundate cu alte afecțiuni sau tulburări de somn. Deși nu există un tratament complet pentru narcolepsie, simptomele acestei afecțiuni pot fi gestionate printr-o combinație de intervenții, care pot include medicație, modificări ale stilului de viață și sprijin psihologic.
Oboseala și somnolența excesivă și impactul asupra vieții de zi cu zi
Somnolența excesivă nu doar că afectează starea de bine și energia generală, dar poate avea un impact semnificativ asupra activităților de zi cu zi, ducând la scăderea productivității și la creșterea riscului de accidente. Această stare de oboseală constantă face dificilă menținerea concentrării și a atenției, influențând negativ performanțele la locul de muncă, în activitățile casnice sau chiar în interacțiunile sociale.
Scăderea productivității și a concentrării
Somnolența reduce capacitatea creierului de a se concentra și de a procesa informații în mod eficient. Acest lucru poate face ca activitățile zilnice, fie că este vorba de îndeplinirea unor sarcini de muncă, fie de organizarea unor treburi casnice, să dureze mai mult și să necesite mai multe corecturi. Pe măsură ce somnolența persistă, motivația scade, iar productivitatea este afectată semnificativ. Studiile arată că persoanele care se confruntă cu somnolență excesivă sunt mai puțin eficiente, fac mai multe greșeli și au dificultăți în a finaliza proiectele la timp.
Creșterea riscului de accidente și erori
Unul dintre cele mai mari riscuri asociate somnolenței excesive este cel de a provoca accidente, mai ales în cazul activităților care necesită o atenție susținută, cum ar fi conducerea unui vehicul sau operarea utilajelor. Lipsa somnului poate duce la micro-adormiri (atipeli), scurte perioade de pierdere a conștienței, care apar de multe ori fără a fi conștientizate. Această stare crește riscul de accidente grave, atât în trafic, cât și la locul de muncă.
Somnolența excesivă la volan este una dintre principalele cauze de accidente rutiere. Chiar și o scădere minimă a nivelului de atenție poate duce la pierderea controlului asupra mașinii, punând în pericol atât viața șoferului, cât și a celor din jur. De fapt, experții spun că efectele conducerii sub influența somnolenței sunt similare cu cele ale conducerii sub influența alcoolului, ambele fiind periculoase și reducând capacitatea de reacție.
Impactul asupra relațiilor și stării emoționale
Somnolența excesivă afectează și starea de spirit, contribuind la iritabilitate, anxietate și chiar depresie. Persoanele obosite sunt mai puțin răbdătoare, mai ușor iritabile și pot întâmpina dificultăți în menținerea unor relații armonioase cu cei din jur. Starea de epuizare afectează comunicarea și capacitatea de a gestiona conflictele, iar relațiile interpersonale pot avea de suferit, atât în cadrul familiei, cât și la locul de muncă sau în cercul de prieteni.
Când să te prezinți la medic
Oboseala și somnolența sunt simptome comune care pot apărea din diverse motive, dar atunci când devin persistente este esențial să nu le ignori. Consultarea unui medic este importantă mai ales dacă aceste stări afectează calitatea vieții și îngreunează activitățile zilnice. Iată câteva indicii care pot semnala că este timpul să cauți ajutor specializat:
Persistența simptomelor
Dacă te confrunți cu oboseală sau somnolență care durează mai mult de câteva săptămâni, acesta este un semnal că ceva nu funcționează corect în organism, indicând o problemă de sănătate subiacentă care necesită evaluare. Somnolența cronică poate avea multiple cauze, inclusiv tulburări de somn, deficiențe nutriționale, afecțiuni endocrine sau probleme psihologice. Indiferent de cauză, persistența acestor simptome sugerează că o evaluare medicală este necesară pentru a identifica problema și a dezvolta un plan de tratament.
Impactul asupra calității vieții
Dacă oboseala și somnolența afectează în mod semnificativ calitatea vieții este crucial să consulți un medic. Aceasta include dificultăți în îndeplinirea sarcinilor de la locul de muncă, incapacitatea de a te bucura de activitățile tale preferate sau deteriorarea relațiilor interumane. Atunci când oboseala devine copleșitoare este important să primești sprijinul necesar pentru a înțelege cauzele și a lua măsuri corective.
Simptome asociate
Un alt motiv important pentru a consulta un medic este apariția altor simptome asociate. Fă o programare la medic dacă oboseala sau somnolența este însoțită de:
- Scădere în greutate inexplicabilă: pierderile semnificative în greutate fără o schimbare a dietei sau a stilului de viață pot indica afecțiuni medicale grave, cum ar fi hipertiroidismul, diabetul sau diverse tipuri de cancer;
- Dureri persistente: durerile de cap, durerile musculare sau articulare care nu dispar pot fi semne ale unor afecțiuni subiacente, inclusiv fibromialgia sau alte tulburări cronice;
- Schimbări de dispoziție: dacă observi fluctuații severe ale stării de spirit, cum ar fi anxietatea, depresia sau iritabilitatea, este crucial să discuți cu un medic. Aceste simptome pot fi legate de tulburările psihologice sau de echilibrul hormonal.
Factori de risc specifici
Anumite probleme medicale sau factori de risc pot face ca oboseala și somnolența să fie mai alarmante. Acestea includ antecedente de boli autoimune, diabet, boli cardiovasculare sau probleme de sănătate mintală. Dacă te încadrezi în aceste categorii sau ai un istoric familial de afecțiuni similare este important să discuți cu medicul tău despre simptomele tale.
Investigații și tratament
Atunci când te prezinți la medic cu simptome de oboseală și somnolență excesivă, medicul va începe prin a evalua istoricul tău medical și a efectua un examen fizic. Această evaluare inițială este esențială pentru a determina dacă există cauze evidente ale simptomelor tale sau dacă este necesar să se efectueze teste suplimentare. În funcție de suspiciunile clinice, medicul poate recomanda o serie de investigații pentru a descoperi cauzele subiacente ale oboselii și somnolenței.
Teste de sânge
Testele de sânge sunt adesea prima alegere pentru a evalua starea generală de sănătate și a exclude anumite afecțiuni. Aceste teste pot include:
- Hemograma completă: ajută la identificarea anemiei, infecțiilor sau altor probleme hematologice;
- Profilul metabolic: evaluează funcția renală și hepatică, precum și nivelurile de glucoză și electroliți, oferind o imagine de ansamblu asupra metabolismului;
- Teste hormonale: măsurarea hormonilor tiroidieni (TSH, T3, T4) pentru a verifica funcția tiroidiană, care poate influența nivelul de energie. De asemenea, medicul poate solicita teste pentru a evalua nivelurile de cortizol, hormon de stres sau testosteron, în funcție de simptomele prezentate;
- Deficiențe nutriționale: testarea nivelurilor de vitamine (B12, D) și minerale (fier, magneziu) pentru a determina dacă o deficiență contribuie la oboseală.
Studii ale somnului
Dacă medicul suspectează că somnolența este legată de o tulburare de somn, cum ar fi apneea de somn sau insomnia, pot fi recomandate studii de somn. Acestea includ:
- Polisomnografia: este un test de somn efectuat în spital sau într-o clinică specializată, care monitorizează activitatea cerebrală, respirația, ritmul cardiac și nivelul de oxigen în sânge pe parcursul nopții. Această investigație oferă date esențiale despre tiparul somnului și posibilele tulburări.
- Monitorizarea somnului acasă: unele clinici pot oferi dispozitive care permit pacienților să își monitorizeze somnul în confortul propriului cămin. Aceste dispozitive pot măsura bătăile inimii, respirația și mișcările corpului pentru a evalua calitatea somnului.
Investigarea medicală a calității somnului oferă informații importante despre cât de bine te odihnești și despre eventualele probleme de sănătate. Discută cu medicul despre simptomele și îngrijorările tale și programeaza o sesiune de monitorizare a somnului in centrul de somnologie Regina Maria!
Alte investigații
În funcție de simptomele individuale și de evaluarea inițială, medicul poate recomanda și alte teste, cum ar fi:
- Ecografie sau RMN: aceste investigații pot fi utile pentru a vizualiza organele interne și a verifica existența unor afecțiuni care ar putea contribui la oboseală, cum ar fi problemele hepatice sau tiroidiene;
- Evaluări psihologice: dacă se suspectează că simptomele sunt legate de probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau depresia, medicul poate recomanda evaluări psihologice sau consultații cu un psiholog.
Tratament
După ce cauzele au fost identificate prin investigații, medicul va discuta opțiunile de tratament adecvate. Acestea pot include:
- Schimbări în stilul de viață: recomandări pentru îmbunătățirea obiceiurilor de somn, o alimentație sănătoasă și exerciții fizice regulate. Aceste schimbări pot avea un impact semnificativ asupra energiei și stării generale de sănătate;
- Tratament medicamentos: în cazul în care oboseala sau somnolența sunt cauzate de o afecțiune specifică, medicul poate prescrie medicamente adecvate. De exemplu, medicamentele pentru tratarea hipotiroidismului sau suplimentele pentru corectarea deficiențelor nutriționale;
- Terapie cognitiv-comportamentală: dacă simptomele sunt legate de anxietate sau depresie, terapia poate ajuta la dezvoltarea unor strategii eficiente de gestionare a stresului și a emoțiilor.
Oboseala și somnolența excesivă sunt simptome frecvente care pot influența semnificativ calitatea vieții, productivitatea zilnică și starea de sănătate generală. Este esențial să nu le ignori, ci să le abordezi cu seriozitate, mai ales atunci când devin persistente sau sunt însoțite de alte simptome.
Identificarea cauzelor acestor stări, fie că este vorba de factori de mediu, probleme de sănătate subiacente sau stil de viață necorespunzător, este crucială pentru a găsi soluții eficiente.
Consultarea unui medic este un pas important în procesul de înțelegere și gestionare a oboselii și somnolenței. Prin intermediul unor investigații adecvate, cum ar fi teste de sânge sau studii de somn, poți descoperi cauza exactă a simptomelor tale și poți primi un tratament personalizat care să te ajute să îți recapeți energia și vitalitatea.
Aminteste-ți că sănătatea ta este prioritară. Fie că alegi să faci schimbări în stilul tău de viață, să urmezi un tratament medical sau să consulți un specialist în sănătate mintală, este important să acționezi în timp util. Nu ezita să ceri ajutorul necesar, deoarece un somn odihnitor și o stare bună de sănătate sunt fundamentale pentru o viață împlinită și productivă.
Surse:
- https://www.healthline.com/nutrition/10-reasons-you-are-tired
- https://www.nhs.uk/conditions/tiredness-and-fatigue/
- https://www.webmd.com/balance/how-tired-is-too-tired
- https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/fatigue
- https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/21206-fatigue
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/248002
- https://www.nhs.uk/live-well/sleep-and-tiredness/self-help-tips-to-fight-fatigue/
- https://www.mayoclinic.org/symptoms/fatigue/basics/causes/sym-20050894
- https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/pots-a-little-known-cause-of-extreme-fatigue