Ce este boala X și care sunt riscurile potențiale

Ce este boala X și care sunt riscurile potențiale

Organizația Mondială a Sănătății a emis, în data de 8 decembrie, o alertă sanitară, care semnala existența, până la acel moment a peste 400 cazuri de boală nediagnosticată într-un focar din Republica Democrată Congo. Cazurile se referă la perioada cuprinsă între 24 octombrie și 5 decembrie 2024, conform OMS, și se manifestă în zona Panzi, provincia Kwango, Congo. 

Update - A fost stabilită cauza bolii

Sursa focarului de boală misterioasă din Republica Democrată Congo a fost identificată oficial ca fiind malaria, dar cu o manifestare severă și galopantă, cu simptome și efecte respiratorii, agravată de malnutriție. Boala, transmisă de țânțari, a îmbolnăvit 500 de persoane și a cauzat cel puțin 149 de decese de când a început să se răspândească, în urmă cu câteva săptămâni, în Panzi, Kwango, o zonă izolată din Republica Democrată Congo.
Ultimul raport OMS despre malarie, arată că numărul cazurilor a crescut cu aproximativ 11 milioane în 2023 față de 2022, ajungând la o estimare de 263 de milioane de cazuri. Cel puțin 597.000 de persoane au murit, majoritatea fiind copii africani sub vârsta de cinci ani.

Se caută agentul patogen

Ministerul Sănătății din RD Congo a informat OMS și Centrul de Control al Bolilor din Africa cu privire la această situație și a trimis o echipă multidisciplinară pentru a investiga și izola focarul. Principala problema este identificarea precisă a agentului patogen, iar aceasta face ca măsurile împotriva răspândirii acestuia să nu poată fi luate cu maximă eficiență. Eforturile se concentrează pe izolarea persoanelor bolnave, comunicarea riscurilor și adoptarea măsurilor generale de prevenție, oferind în același timp îngrijire și suport celor afectați.

Totodată, alerta OMS menționa că există un deficit sever de diagnostic și resurse medicale, acces dificil în zonă din cauza sezonului ploios. Deplasarea în arealul afectat necesită cel puțin 48 de ore din Kinshasa, capitala RD Congo, ca urmare a infrastructurii precare și a accesului dificil. 

Cea mai mare îngrijorare vine ca urmare a riscului că maladia - denumită provizoriu boala X - să fie transmisă de la animal la om. Presupunerea este alimentată de condițiile de viață foarte dificile ale oamenilor din zona Panzi, dar și dezechilibrele relațiilor dintre om și natură. Interferența umană cu biodiversitatea creează vulnerabilități care permit bolilor specifice animalelor să se transmită oamenilor, iar riscul unor mutații genetice spontane, pe care să le sufere agenți patogeni, nu poate fi exclus. 

Multiple focare de boli transmisibile

În prezent, populația din RD Congo se confruntă cu un focar de variola maimuței, gripă sezonieră, COVID-19, pneumonie acută, malarie și rujeolă, ceea ce face și mai dificilă identificarea cauzei și ridică suspiciuni asupra unei posibile forme noi, necunoscute de boală. 

Testele rapide efectuate au răspuns pozitiv la pneumonie, gripă, COVID-19, rujeolă, malarie, o infecție cu E. coli sau o combinație a mai multor dintre aceste infecții.

Principalele motive de îngrijorare sunt: 

• Asocierea dintre această afecțiune, potențial nouă, cu alte boli transmisibile.
• Dificultatea identificării agentului patogen specific - care poate fi nou sau deja cunoscut dar care să fi suferit o mutație ce determină schimbarea simptomelor de boală și a modului de transmitere. La data de16.12.2024 nu se știa dacă este vorba despre o boală virală sau bacteriană. 
• Datele existente conduc la ideea că boala pare a fi transmisibilă pe calea aerului, ca urmare a faptului că s-a răspândit foarte repede și prezintă un grad ridicat de contagiozitate.
• Focarul epidemic este foarte aglomerat (peste 200.000 de locuitori) și în cea mai mare măsură lipsit de minimum de condiții care să oferă siguranță sanitară (apă potabilă, canalizare).
• OMS a raportat un deficit sever de personal medical, medicamente, materiale sanitare, provizii și mijloace de transport în regiune.
• OMS consideră că există un risc moderat, dar care nu poate fi neglijat, de extindere în  zonele învecinate, în condițiile apropierii de granița cu Angola.
• Lipsa de informații despre boală îngreunează evaluarea corectă a riscurilor de răspândire de către autoritățile sanitare locale. În plus, distanța mare dintre focar și laboratoarele unde sunt analizate probele prelevate, face ca unele dintre acestea să fie compromise ceea ce complică și mai mult identificarea agentului patogen. 
   

Ce se știe în prezent 

Probele recoltate de prima echipă medicală care a ajuns în zonă, în data de 30 noiembrie, au fost trimise la un laborator regional din Kikwit, situat la 480 km distanță, și la laboratorul național de referință din Kinshasa, la peste 640 km depărtare. Date preliminare sugerează, în contextul simptomelor și efectelor bolii, o posibilă legătură cu agenții patogeni care produc malarie, dat fiind faptul că în majoritatea testelor analizate au răspuns pozitiv și la acest microorganism. 

Datele existente arată că femeile sunt ușor mai afectate decât bărbații, iar majoritatea cazurilor (52%) sunt la copiii de sub 5 ani. Al doilea cel mai mare grup de pacienți îl reprezintă persoanele de peste 25 de ani (aproape 30%).

În urma îmbolnăvirilor au fost raportate inițial 31 decese, la un număr de 376 de cazuri confirmate (numărul cazurilor confirmate ajunsese la peste 527 și al deceselor la 79, conform Centrului de Control al Bolilor din Africa, la finele zilei de 12 decembrie), în majoritate fiind vorba despre copii sub 5 ani, care sufereau de malnutriție. 

Simptomele bolii X sunt: 

• febră mare (96,5%); 
• tuse (87,9%);
• oboseală extremă (60,9%); 
• dureri musculare; 
• rinoree și dificultăți de respirație (57,8%); 
• sindrom hemolitic uremic (anemie severă), având malnutriția drept factor agravant.

În provincia afectată s-a impus limitarea deplasării oamenilor, înregistrarea intrărilor și ieșirilor din satele învecinate, precum și purtarea măștilor de protecție. 
 

Malnutriția, factor agravant

Regiunea este afectată sever de o criză alimentară, malnutriția fiind un factor care sporește semnificativ incidența maladiilor și crește mortalitatea. Conform OMS, toată RD Congo suferă de o deteriorare a securității alimentare în ultimele luni, care vine pe fondul unei acoperiri vaccinale foarte scăzute. 

Se estimează că 4,5 milioane de copii cu vârste cuprinse între 6 și 59 de luni se confruntă sau se vor confrunta cu malnutriție acută, inclusiv aproximativ 1,4 milioane de cazuri de malnutriție acută severă și 3,1 milioane de cazuri de malnutriție acută moderată. De asemenea, se estimează că 3,7 milioane de femei însărcinate și care alăptează vor fi afectate de malnutriție acută în aceeași perioadă. Populația RD Congo numără 110 milioane. 

Factorii care contribuie la malnutriția acută includ: calitatea scăzută a alimentelor, insecuritatea alimentară acută, o prevalență ridicată a bolilor copilăriei (malarie, infecții respiratorii și boli diareice la copiii sub cinci ani), epidemii (rujeolă, holeră, variola maimuței), condiții precare de igienă (lipsa accesului la facilități sanitare adecvate), accesul limitat la apă potabilă, precum și efectele negative ale situației de securitate, care duc la deplasări masive ale populației.
 

Cel puțin două cazuri suspecte în Europa

Două persoane din Europa au fost internate în spital cu ceea ce experții se tem că ar putea fi „boala X” după ce au călătorit din Republica Democratică Congo. În primul caz este vorba despre un bărbat care s-a întors din Congo și care a fost internat la Spitalul San Luca din Lucca, Italia, cu simptome asemănătoare gripei. În al doilea caz este vorba despre o femeie și ea revenită recent din Congo și care acuza febră și oboseală. De la cei doi pacienți au fost recoltate probe pentru teste suplimentare, iar starea lor s-a ameliorat considerabil, fiind deja externați.
 

Conceptul de boala X

Prevenirea viitoarelor pandemii înseamnă pregătirea și anticiparea potențialelor amenințări virale, cunoscute și necunoscute, la sănătatea publică. Termenul „boala X” este utilizat în context medical pentru a desemna o boală ipotetică sau necunoscută care ar putea reprezenta o amenințare globală, dar a cărei cauză nu este încă identificată. Este frecvent menționat în cadrul planificării răspunsurilor la pandemii și în scenariile ipotetice utilizate de organizații precum OMS.

Contextul utilizării termenului:

• Identificarea amenințărilor necunoscute: boala X simbolizează posibilitatea unei noi boli infecțioase, care ar putea apărea brusc, având potențialul de a declanșa o criză globală de sănătate.
• Originea necunoscută: aceasta poate fi cauzată de un agent patogen nou (virus, bacterie, parazit) sau de o combinație de factori biologici, genetici sau de mediu.
• Importanța cercetării: termenul subliniază necesitatea de a fi vigilenți și pregătiți pentru situații neprevăzute care pot să apară.

Boala X – uneori denumită și patogenul X – este numele dat de oamenii de știință unui patogen necunoscut care ar putea apărea în viitor și ar putea cauza o epidemie sau pandemie internațională serioasă. Situația din Congo corespunde bolii X - un posibil agent patogen nou, necunoscut, care poate lua aspectul unei amenințări reale și în creștere la adresa sănătății umane. Termenul va fi înlocuit cu cel care descrie boala, atunci când va fi identificat agentul patogen. Înainte de a fi identificat virusul COVID-19 a fost numită „boala X”, iar virusul SARS-CoV-2, un patogen X.

Evenimentul epidemic din Congo poate fi o boală X sau poate fi un focar epidemic provocat de un agent patogen cunoscut și care va fi lichidat prin medicație și vaccinare. 
Oamenii de știință cred că următoarea boală X este foarte probabil să fie cauzată de un virus nou care va evolua din una dintre cele aproximativ 25 de familii de viruși care au arătat deja capacitatea de a provoca boli la oameni și va genera o epidemie similară, mai mare sau mai mică decât cele pe care deja le-am experimentat (SARS-CoV-1, MERS, Zika, variola maimuței și altele).
 

Surse:

• https://www.who.int/emergencies/disease-outbreak-news
• https://africacdc.org/