Conform definitiei, invidia reprezinta constientizarea dureroasa, adeseori plina de resentimente, a unui avantaj de care se bucura o alta persoana, combinata cu dorinta de a poseda acelasi avantaj. Invidia este caracterizata drept o emotie neplacuta care, de cele mai multe ori, genereaza sentimente de inferioritate, ostilitate si resentiment in raport cu alte persoane si cu atributele pe care acestea le detin si pe care ni le dorim si la noi insine.
Aceste comparatii sunt usor de facut, pentru ca intotdeauna va exista cineva real sau imaginar care sa posede trasaturi mai bune, experiente mai placute sau atuuri in plus fata noi.
Invidia in copilarie
In contextul familial, un aspect ce apare in viata copilului inca de la o varsta timpurie este comparatia, de cele mai multe ori fiind vazuta ca mod de motivare a copilului. Fie ca vorbim de incercarea parintelui de a motiva copilul sa adopte un comportament dezirabil („Uite ce cuminte e Andrei, haide fii si tu cuminte ca el.”), fie ca este o incercare de a stimula si incuraja aparitia motivatiei personale la copil („De ce Bianca a luat o nota mai mare ca tine, crezi ca nu ai putea si tu sa iei note mari?”) sau chiar un mod de a intari anumite comportamente prin comparatii pozitive cu alti copii, rezultatul de cele mai multe ori este acelasi, si nu este cel scontat. Copilul, simtindu-se mai degraba invalidat decat incurajat, ajunge sa dezvolte sentimente de nemultumire fata de propria persoana, frustrare si, in final, invidie. Toate acestea reprezinta emotii negative care in cele din urma vor contura comportamentul copilului, ii vor scadea stima de sine si astfel compararea cu si admiratia pentru alti oameni va creste si invidia isi va face prezenta.
Social media
Social media este locul in care invidia isi face cel mai des simtita prezenta. Oferind un acces facil si rapid la informatii despre viata unei alte persoane, contextul general setat de social media faciliteaza aparitia comparatiilor sociale intre utilizatori. In general, informatiile ce sunt prezentate in mediul online pot fi mult mai dezirabile social decat ar fi cazul in realitate, crescand astfel sansele ca utilizatorii sa se evalueze negativ in raport cu acestea. In acest caz, ar fi de preferat ca oamenii sa invete cum sa gestioneze aceste doua realitati: online-ul si viata reala.
Krasanova et. al., a studiat fenomenul invidiei in cadrul gigantului Facebook, unde a determinat faptul ca simpla urmarire pasiva a continutului postat de alti utilizatori (uitatul la content versus participarea activa prin postarea de content) creste nivelul invidiei, care la randul sau generaza o scadere a gradului de satisfactie cu privire la propria viata.
In momentul in care intensitatea sentimentelor devine coplesitoare, admiratia se transforma in invidie si incepem sa denigram persoana respectiva, sa o respingem, sa ii anulam calitatile pe care le-am vazut initial si incepem sa incercam sa fim superiori; persoana pe care inainte o admiram a devenit acum rivalul nostru.
Invidie versus gelozie
Este necesar, totodata, sa trasam o distinctie clara intre invidie si gelozie, termeni ce adeseori sunt folositi interschimbabil. Astfel, gelozia este o emotie care se regaseste strict in contextul relatiilor. Aceasta apare atunci cand unei persoane ii este frica ca ar putea pierde o relatie importanta in fata unui rival existent sau inchipuit. Gelozia cuprinde afecte precum anxietate, suspiciozitate, furie; toate acesta fiind puternic corelate cu sentimentul de tradare sau cu frica de a fi tradat ce fac parte din sfera geloziei. Avand aceste notiuni, devine astfel aparanta distinctia dintre cei doi termeni, invidie si gelozie, acestia fiind descriptori a unor emotii complexe, insa vast diferite una de alta.
Cum ne afecteaza invidia cariera
In contextul carierei, invidia poate rupe relatii profesionale, poate distruge echipe si poate genera o scadere drastica a nivelului de performanta in cadrul organizatiei. Atunci cand devenim obsedati de abilitatile altei persoane, de succesul si performantele ei, de tot ceea ce consideram ea detine si noua ne lipseste, stima noastra de sine are de suferit, fapt ce ne poate determina sa neglijam sau chiar sa ne sabotam performanta si, foarte probabil, cariera. Invidia este dificil de manageriat, pe de o parte pentru ca este dificil sa admitem faptul ca suntem capabili sa simtim o astfel de emotie, iar pe de alta parte, pentru ca invidia reprimata, inevitabil, iese la suprafata mai puternic ca niciodata. Tocmai de aceea, in cadrul organizatiilor, unele persoane ajung sa fie atat de fixate pe ceea ce face rivalul lor, incat isi pierd focusul asupra propriei lor performante.
Sa luam un exemplu: Sorin si Marius sunt doi directori executivi intr-o firma buna de consultanta si sunt considerati a fi inima si sufletul echipei lor. Initial, erau buni prieteni. Chiar au toastat impreuna intr-o calatorie de afaceri, discutand despre cum „vor schimba lumea impreuna”. Se inspirau reciproc si se echilibrau unul pe altul. Desi Marius era mai performant, personalitatea lui Sorin si reteaua sociala pe care acesta o crease in jurul sau, i-au generat mai multa atentie din partea celorlalti, mai multe oportunitati si recunoastere in cadrul firmei si inafara ei. Initial, Marius a reusit sa treaca peste resentimentele pe care incepea sa le nutreasca fata de Sorin, considerand ca, in timp, oamenii vor ajunge sa ii recunoasca superioritatea. Cu toate acestea, atunci cand sarmul si abilitatile sociale au ajuns sa il catapulteze din ce in ce mai sus pe scara ierarhica pe Sorin, invidia lui Marius nu a mai putut fi tinuta sub control. A inceput sa il submineze pe Sorin in conversatii, cu greu isi controla furia ori de cat ori rivalul sau vorbea la intalniri, si abia reusea sa mentina contactul vizual cu acesta. Marius a inceput sa se indeparteze de organizatie, distantandu-se de colegi si de echipa, refuzand, totodata, sa indrume analistii mai tineri pe care in trecut ii ajuta cu mare placere. Cel ce la un moment dat se vedea un superstar, acum nu mai are pasiune pentru job si performeaza slab. Managementul superior a inceput sa devina derutat. Cum poate un performer de top sa se deterioreze in acest mod? Situatia a continuat sa escaleze pana in punctul in care Marius a ajuns sa il atace verbal pe Sorin in timpul unei intalniri, rupand astfel relatia lor profesionala iar, in acest proces, sabotandu-si cariera. Sorin a mers inainte, insa Marius a ajuns sa paraseasca firma, simtindu-se razbunator si incapabil sa isi reinvie pasiunea care l-a adus atat de departe in cariera.
Aceasta poveste ilustreaza doua manifestari comune ale invidiei: dispretuirea si distantarea. Cand oamenii au calitati pe care le invidiam, dar nu le putem dobani cu usurinta, cum ar fi frumusetea sau farmecul, avem tendinta de a respinge valoarea acelor calitati si chiar sa le tratam cu dispret. Pentru a ne simti mai bine discreditam realizarile persoanei fata de care avem resentimente, la fel cum Marius l-a a incercat sa il traga pe Sorin in jos, spunand lucruri precum „Ei bine, a fost pur si simplu norocos”. Folosind un astfel de limbaj, Marius a pus sub semnul intrebarii corectitudinea managerilor care l-au sprijinit pe Sorin si, prin extensie, legitimitatea organizatiei in ansamblu. De asemenea, oamenii tind sa se distanteze de obiectul invidiei lor. Desi concurentii prietenosi se provoaca unii pe altii, cei care invidiaza, intampina dificultati in a invata de la ceilalti si de a colabora. Acest lucru poate duce la intreruperi sau neglijari la locul de munca.
In concluzie, desi invidia este un sentiment natural si automat, putem incerca sa o controlam prin a reflecta la momentele noastre vulnerabile, prin a practica noi obiceiuri, reusind astfel sa transformam o emotie nedemna si daunatoare intr-un mijloc de imbunatatire atat a propriei performante cat si a propriei vieti.
Surse
- [1] Parrott, W. & Smith, Richard. (1993). Distinguishing the Experiences of Envy and Jealousy. Journal of personality and social psychology. 64. 906-20. 10.1037//0022-3514.64.6.906.
- [2] Schoeck, H., & Envy, A. (1966). A Theory of Social Behaviour. Trans. Michael Glennyard, Betty Ross, New York: Harcourt, Brace and World.
- [3] Menon, Tanya & Thompson, Leigh. (2010). Envy at work.. Harvard business review. 88. 74-9.
- [4] Wallace, Linda & James, Tabitha & Warkentin, Merrill. (2016). How Do You Feel About Your Friends? Understanding Situational Envy in Online Social Networks. Information & Management. 54. 10.1016/j.im.2016.12.010.