Mersul la psiholog: mituri despre psiholog pe care ar trebui să le cunoști

Mitul 1: Doar oamenii cu probleme grave merg la psiholog

Unul dintre cele mai răspândite mituri despre psihoterapie este că doar cei care suferă de tulburări psihice severe sau de probleme „grave” ar avea nevoie de ajutor psihologic. În realitate, psihoterapia este un instrument valoros de dezvoltare personală și bunăstare mintală pentru oricine, indiferent de gravitatea problemelor cu care se confruntă.

Deși psihoterapia joacă un rol esențial în tratamentul unor tulburări precum depresia majoră, anxietatea severă sau tulburările de personalitate, ea este la fel de benefică și pentru gestionarea provocărilor cotidiene. Iată câteva exemple de situații în care terapia poate aduce o schimbare pozitivă, chiar și în absența unor afecțiuni grave:

• Gestionarea stresului cotidian: într-o lume în care presiunile și responsabilitățile cresc constant, stresul cronic devine tot mai frecvent. Psihologii ajută la dezvoltarea unor strategii eficiente de gestionare a stresului și a anxietății, oferind tehnici precum respirația controlată, mindfulness și restructurarea gândurilor negative. Acestea pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții și ajută la prevenirea acumulării stresului care, în timp, ar putea duce la probleme mai grave de sănătate mintală și fizică.
• Îmbunătățirea relațiilor: relațiile personale și profesionale sunt unele dintre cele mai importante aspecte ale vieții noastre și, adesea, printre cele mai dificile de gestionat. Psihoterapia poate ajuta persoanele să își îmbunătățească abilitățile de comunicare, să stabilească limite sănătoase și să navigheze conflictele într-un mod constructiv. Acest tip de sprijin poate fi util în relațiile de cuplu, în relațiile cu colegii de muncă sau chiar în relațiile familiale.
• Autocunoașterea și dezvoltarea personală: mulți oameni apelează la psiholog pentru a se înțelege mai bine pe ei înșiși. Terapia oferă un spațiu sigur și fără judecată pentru explorarea emoțiilor, gândurilor și comportamentelor proprii. Această autocunoaștere poate aduce o mai mare claritate asupra obiectivelor personale și profesionale și poate ajuta în procesul de luare a deciziilor importante.
• Adaptarea la schimbări majore de viață: evenimentele importante din viață – cum ar fi schimbarea locului de muncă, mutarea într-un alt oraș, despărțirile, pierderea unei persoane dragi sau chiar intrarea într-o nouă etapă a vieții – pot fi copleșitoare și dificil de gestionat. Psihologii oferă sprijin în navigarea acestor tranziții, ajutând clienții să înțeleagă și să accepte emoțiile care vin odată cu schimbările și să găsească resursele interioare necesare pentru a le face față.
• Îmbunătățirea sănătății emoționale și rezilienței: chiar și cei care se simt bine, din punct de vedere emoțional și mintal, pot beneficia de terapie. Psihologii pot ajuta la întărirea abilității de a face față provocărilor și la dezvoltarea unei reziliențe emoționale. Aceste abilități pot contribui la o viață mai echilibrată și la capacitatea de a face față mai eficient stresului, indiferent de situație.

Psihoterapia este de folos pentru oricine, dar pot exista situații în care fie nu este suficientă, fie nu reușește să acționeze suficient de repede pentru ca pacientul să fie în siguranță. Descoperă care sunt rolurile pe care le joaca psihologul si psihiatrul și când este necesară intervenția fiecăruia dintre ei!

Mitul 2: Psihologii doar ascultă, nu oferă soluții concrete

O concepție frecvent întâlnită despre psihoterapie este că psihologii doar ascultă pasiv și nu oferă soluții concrete, iar clienții sunt lăsați să găsească singuri răspunsurile. Această idee este, însă, departe de realitate: psihologii folosesc o serie de tehnici și metode validate științific pentru a ghida oamenii în rezolvarea problemelor și atingerea obiectivelor personale.

Tehnicile validate științific folosite de psihologi includ:

• Terapia Cognitiv-Comportamentală (TCC): TCC este una dintre cele mai utilizate metode și se bazează pe identificarea și schimbarea gândurilor negative și a comportamentelor care alimentează problemele emoționale. Psihologii care aplică TCC ajută clienții să înțeleagă legătura dintre gânduri, emoții și acțiuni și să înlocuiască tiparele distructive cu gânduri și comportamente mai sănătoase și productive. Aceste tehnici sunt aplicate pentru a ajuta la gestionarea anxietății, depresiei, fobiilor și a altor dificultăți.
• Terapia Dialectic-Comportamentală (TDC): TDC, o extensie a TCC, este folosită adesea în cazurile de tulburări emoționale severe și este eficientă în tratarea instabilității emoționale și a dificultăților de relaționare. Psihologii care folosesc TDC oferă tehnici concrete de reglare emoțională, toleranță la stres și îmbunătățire a relațiilor, prin tehnici precum mindfulness și exerciții de toleranță la frustrare.
• Terapia axată pe soluții: această metodă, folosită în special pentru problemele practice, se concentrează pe găsirea soluțiilor și obiectivelor pe termen scurt, spre deosebire de analiza detaliată a problemelor. Psihologul ajută clientul să descopere resursele și abilitățile pe care le are deja și să le folosească pentru a depăși obstacolele. Această terapie este utilă, de exemplu, pentru gestionarea stresului cotidian sau pentru îmbunătățirea relațiilor profesionale.
• Exerciții de mindfulness și tehnici de reducere a stresului: psihologii folosesc adesea tehnici de mindfulness pentru a ajuta clienții să fie mai conștienți de prezent și să reducă anxietatea. Mindfulness implică exerciții prin care clienții învață să-și observe gândurile și emoțiile, fără a le judeca, ceea ce duce la o stare de calm și o mai bună capacitate de a gestiona stresul.

Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai vechi și mai eficiente metode de lucru folosite în psihoterapie. Efectele sale sunt rapide și de durată, iar clientul capătă instrumente pe care le poate folosi și în alte situații de viață. Descoperă beneficiile complete ale terapiei cognitiv-comportamentale!

Pe lângă metodele științifice pe care le aplică, psihologii joacă un rol activ în ghidarea și susținerea clientului de-a lungul procesului terapeutic. Aceasta înseamnă:

• Facilitarea descoperirii de sine și a soluțiilor: psihologii ajută clienții să exploreze cauzele problemelor lor și îi ghidează către identificarea soluțiilor care li se potrivesc cel mai bine. Acest proces nu se rezumă doar la ascultare pasivă; psihologii folosesc întrebări și tehnici specifice, pentru a ajuta clientul să-și clarifice valorile, obiectivele și metodele prin care își poate atinge scopurile.
• Stabilirea obiectivelor clare și măsurabile: un alt rol important al psihologului este de a ajuta clientul să stabilească obiective specifice și realiste. De exemplu, pentru cineva care se confruntă cu anxietate, un obiectiv concret poate fi reducerea frecvenței atacurilor de panică, iar psihologul va lucra împreună cu clientul pentru a dezvolta un plan concret de acțiune în acest sens.
• Monitorizarea progresului și adaptarea tehnicilor: psihologii nu doar propun soluții, ci monitorizează și progresul făcut de client și adaptează metodele pe măsură ce procesul avansează. În cazul în care o metodă nu funcționează, psihologul va căuta o abordare alternativă, personalizată nevoilor clientului.
• Oferirea unui spațiu sigur și empatic pentru explorare: în cadrul terapiei, psihologii creează un spațiu în care clienții se simt în siguranță și nejudecați. Acest cadru facilitează explorarea liberă a gândurilor și sentimentelor, iar psihologul oferă sprijin emoțional și încurajare, ajutându-l pe client să se simtă încurajat și încrezător în propriile capacități de a-și rezolva problemele.

Mitul 3: Terapia durează toată viața

Un alt mit frecvent întâlnit despre psihoterapie este că, odată ce începi, vei continua pentru totdeauna. În realitate, durata terapiei variază foarte mult în funcție de obiectivele și nevoile fiecărei persoane, iar multe probleme pot fi rezolvate într-un interval relativ scurt, de câteva ședințe, până la câteva luni. Terapia nu este neapărat un angajament pe termen lung, ci mai degrabă un proces flexibil și personalizat.

Terapia pe termen scurt vs. pe termen lung

• Terapia pe termen scurt: în general, terapiile pe termen scurt (8-12 ședințe) sunt concepute pentru a aborda probleme specifice, cum ar fi stresul, problemele de relație sau schimbările de viață. Aceste sesiuni au un obiectiv clar, orientat pe soluții și folosesc tehnici practice, ce pot fi aplicate imediat în viața de zi cu zi.
• Terapia pe termen lung: terapia pe termen lung poate dura de la câteva luni, până la câțiva ani, fiind recomandată atunci când se abordează probleme complexe, cum ar fi tulburările de personalitate sau traumele adânc înrădăcinate. În acest caz, psihologul lucrează alături de client pentru a explora cauzele profunde ale dificultăților sale și pentru a dezvolta noi moduri de a înțelege și gestiona emoțiile și comportamentele.

Terapia ca proces flexibil și personalizat

Un alt aspect important este că terapia nu este un angajament rigid. Mulți oameni aleg să întrerupă ședințele odată ce simt că au atins un echilibru și revin doar ocazional, atunci când apar noi provocări. De exemplu, o persoană care a lucrat inițial la gestionarea anxietății poate reveni la terapie câțiva ani mai târziu, pentru a explora noi aspecte, cum ar fi adaptarea la schimbările de viață.

De cele mai multe ori ne gândim la psihoterapie ca la un demers individual, dar există situații în care rezolvarea unei probleme presupune implicarea mai multor persoane. Descoperă beneficiile terapiei de cuplu sau de familie și programează-te acum!

Mitul 4: A merge la psiholog înseamnă că ești slab

Unul dintre cele mai des întâlnite mituri despre psihoterapie este că a căuta ajutorul unui psiholog înseamnă că ești slab sau incapabil să îți gestionezi singur problemele. În realitate, însă, a apela la psihoterapie este un semn de maturitate emoțională, curaj și dorință de dezvoltare personală. Procesul terapeutic poate ajuta la întărirea abilităților de adaptare și la dezvoltarea rezilienței, calități esențiale pentru a face față provocărilor vieții.

De ce nu este un semn de slăbiciune să mergi la psiholog?

Mersul la psiholog trebuie interpretat din perspectiva corectă:

• Recunoașterea nevoii de ajutor este un semn de autocunoaștere: oamenii care aleg să meargă la psiholog conștientizează faptul că se confruntă cu anumite dificultăți și sunt dispuși să lucreze activ pentru a le depăși. A recunoaște că există o problemă este un prim pas important, dar și unul curajos. Aceasta arată că persoana este conștientă de nevoile și limitele sale și că are o dorință de a se dezvolta și de a-și îmbunătăți calitatea vieții.
• A căuta sprijin este o formă de responsabilitate față de propria sănătate mintală: la fel cum cineva ar consulta un medic pentru o problemă de sănătate fizică, a căuta ajutor psihologic este un gest de responsabilitate față de propria bunăstare emoțională. Nevoia de sprijin emoțional și mintal nu este un semn de slăbiciune, ci o parte normală a vieții. În plus, acest pas poate preveni acumularea problemelor emoționale și poate ajuta la dezvoltarea unor strategii sănătoase de gestionare a stresului și a dificultăților.
• Terapia dezvoltă abilități esențiale pentru adaptare și reziliență: psihoterapia nu doar că ajută la rezolvarea problemelor curente, dar și la dezvoltarea unor abilități de adaptare pe termen lung. În terapie, oamenii învață să își gestioneze emoțiile, să înfrunte provocările într-un mod constructiv și să construiască relații mai sănătoase. Aceste abilități ajută la întărirea rezilienței – capacitatea de a face față stresului și de a se adapta la schimbări sau situații dificile.
• Curajul de a te confrunta cu propriile frici și vulnerabilități: terapia implică deseori explorarea unor emoții sau experiențe inconfortabile, lucru care necesită mult curaj. A-ți permite să fii vulnerabil, să te confrunți cu fricile și să lucrezi pentru a depăși obstacolele interne este un proces ce denotă forță interioară. Mulți oameni își găsesc puterea de a depăși experiențele dureroase, iar prin terapie învață să-și transforme vulnerabilitățile în surse de creștere personală.

Beneficiile pe termen lung ale terapiei

Terapia are numeroase beneficii nu numai pe termen scurt, strict pentru problema abordată în cadrul procesului terapeutic, ci si pe termen lung:

• Creșterea încrederii în sine și a autocontrolului: psihoterapia ajută la dezvoltarea unei imagini de sine mai clare și mai pozitive. Pe măsură ce oamenii își înțeleg mai bine emoțiile, comportamentele și tiparele de gândire, ei își dezvoltă abilități mai bune de autocontrol și de gestionare a reacțiilor. Aceasta le oferă o mai mare siguranță de sine și capacitatea de a-și controla mai bine propria viață.
• Îmbunătățirea relațiilor: prin terapie, oamenii învață să comunice mai eficient și să-și exprime mai bine emoțiile și nevoile. Acest lucru contribuie la construirea unor relații mai sănătoase și la reducerea conflictelor, iar relațiile armonioase duc la o stare generală de bine emoțional.
• Resurse pentru gestionarea stresului: oamenii învață tehnici pentru a gestiona mai bine stresul și anxietatea. În loc să reacționeze impulsiv sau să se lase copleșiți, ei dezvoltă strategii care îi ajută să facă față presiunilor și situațiilor dificile cu mai mult calm și control.

Stresul este considerat marele ucigaș al epocii moderne, din cauza multiplelor efecte pe care le are asupra sănătății. Din nefericire, nu ne putem proteja împotriva tuturor formelor de stres, oricât de mult am interveni asupra vieții noastre și a relațiilor cu cei din jur. Învață tehnici practice de management al stresului, pentru a-ți proteja sănătatea!

Mitul 5: Psihologii te analizează tot timpul, chiar și în afara ședințelor

Un mit comun este ideea că psihologii își analizează constant clienții sau chiar pe cei din jurul lor, în afara ședințelor. În realitate, psihologii respectă limitele profesionale și confidențialitatea, iar munca lor este bine delimitată de interacțiunile din viața de zi cu zi. În afara contextului terapeutic, aceștia își desfășoară viața în mod obișnuit, fără a analiza comportamentele sau emoțiile altora în mod constant.

De ce nu își analizează psihologii clienții în afara ședințelor?

Există mai multe argumente care susțin afirmația că psihologii nu își practică meseria în afara contextului profesional, printre care:

• Respectarea eticii profesionale: un aspect fundamental al profesiei de psiholog este respectarea unui cod etic strict. Etica profesională include limite clare privind confidențialitatea și respectul față de viața personală a clientului. Psihologii sunt instruiți să nu amestece relațiile profesionale cu cele personale și să nu judece sau interpreteze comportamentele clienților în afara ședințelor.
• Importanța contextului terapeutic: psihologii analizează comportamentele, gândurile și emoțiile clienților doar în contextul sigur și controlat al ședinței terapeutice. În cadrul terapiei, clientul vine cu deschidere și pregătire pentru a explora dificultățile, iar psihologul este acolo pentru a oferi sprijin, nu pentru a evalua sau judeca. În afara acestei interacțiuni structurate, contextul de înțelegere și sprijin nu este prezent, iar psihologul nu își asumă rolul de analist.
• Focusul pe colaborare, nu pe judecată: obiectivul unui psiholog este să fie un partener pentru client, nu un judecător. Terapeuții sunt antrenați să ofere un spațiu sigur și lipsit de critică pentru clienți, în care aceștia se simt înțeleși și acceptați. Întâlnirile terapeutice nu sunt despre „descoperirea” defectelor sau interpretarea greșelilor, ci despre explorarea experiențelor de viață și dezvoltarea unor strategii pentru bunăstarea emoțională.
• Profesionalismul în afara ședințelor: mulți psihologi consideră că viața lor personală și profesională sunt strict separate. În afara ședințelor, aceștia au propriile lor preocupări, responsabilități și relații. A analiza comportamentele celorlalți în mod constant ar fi epuizant și ineficient, iar psihologii își rezervă atenția și resursele pentru interacțiunile din mediul profesional, unde există un cadru clar și structurat.
• Confidențialitatea și limitele profesionale: psihologii respectă principiul confidențialității și limitele profesionale stricte. Aceasta înseamnă că, odată ce o ședință se încheie, conținutul conversației și contextul rămân limitate la acea interacțiune. Psihologii nu își iau „acasă” problemele clienților, iar fiecare ședință este abordată cu respectul și detașarea necesare pentru a oferi un sprijin eficient și obiectiv.

Psihoterapia te poate ajuta în orice moment al vieții și este cu atât mai utilă atunci când te confrunți cu provocări ieșite din comun. Indiferent care sunt întrebările la care cauți răspuns, dacă îți dorești să avansezi în carieră sau să îți îmbunătățești relațiile personale, programeaza o sedinta de terapie cu specialiștii rețelei de sănătate Regina Maria!

A merge la psiholog nu este un semn de slăbiciune sau un drum fără sfârșit, ci un act de curaj și o alegere conștientă pentru bunăstarea personală. Din păcate, multe dintre miturile care încă circulă despre psihoterapie îi descurajează pe mulți să caute ajutorul de care ar beneficia. Este esențial să înțelegem că psihologii sunt profesioniști dedicați, pregătiți să ofere sprijin într-un mod empatic, respectând confidențialitatea și limitele etice.

Fie că este vorba de gestionarea stresului, de creșterea rezilienței sau de explorarea emoțiilor adânci, mersul la psiholog poate fi un pas valoros spre o viață mai echilibrată și mai împlinită. Într-o lume tot mai agitată, sănătatea mintală merită aceeași atenție și grijă ca sănătatea fizică, iar apelarea la sprijin specializat poate fi o alegere transformatoare.

Surse:

• https://www.psychologytoday.com/intl/blog/the-right-mindset/202005/10-common-myths-about-therapy
• https://www.selfinjury.bctr.cornell.edu/perch/resources/therapy-myths-and-misconceptions-pm.pdf
• https://psychcentral.com/health/myths-about-therapy
• https://www.bacp.co.uk/news/news-from-bacp/2023/10-october-therapy-myths-debunked-the-truth-behind-the-uk-s-8-most-common-therapy-misconceptions/