Studii diferite, din surse diferite, unele provenind chiar de la companiile de social media, admit ca folosirea pe termen lung a social media e insotita de diferite tulburari ale sanatatii mentale si dezvoltarii psihice a adolescentului, de la anxietati si complexe la depresie si risc suicidar. Ce-i de facut? Puterea sta numai la companiile producatoare si distribuitorii de internet sau tine mai degraba de fiecare dintre noi, parinte, educator si adolescent, sa evitam ca uzul de social media sa ne afecteze psihic?
Adolescenta este varsta grupurilor si comparatiei sociale, varsta la care tanarul incepe sa se separe mental de familia sa nucleara de baza si grupurile sociale mai largi sa ii devina reper valoric. Pe scurt, adolescentul nu se mai defineste drept „copilul tatalui si mamei sale“ ci isi cauta o identitate sociala proprie, care in majoritatea covarsitoare a cazurilor presupune o pozitionare in cadrul unui grup social mai larg, un grup de adolescenti in special. Explorarile sale in corpul social sunt firesti si au loc dintotdeauna.
Corpul social insa s-a schimbat mult in ultimii zeci de ani: de cateva decenii bune el nu mai poate fi gandit in afara mass media si de cativa ani buni nu mai poate fi gandit in afara fenomenului social media. Ponderea acestor medii in definirea sociala a oricarei persoane, dar in special a adolescentului, a crescut exponential in acesti ultimi doi ani de pandemie si izolare, in care social media a tinut loc de socializare pentru categorii extrem de largi de populatie si pentru foarte mult timp si in care consumul de internet era recomandat si incurajat de la toate nivelurile. Urmarile nu au intarziat sa apara si din ce in ce mai multe voci au inceput sa acuze uzul de social media pentru tulburarile mentale care afecteaza din ce in ce mai multi adolescenti si la niveluri din ce in ce mai profunde.
Inclusiv unul dintre rapoartele interne ale companiei Facebook a constatat ca adolescentii care folosesc Instagramul declara ca problemele lor psihice, anxietatea, depresia, tulburarile de imagine corporala sau de comportament alimentar isi au sursa sau sunt amplificate de uzul Instagram (rate mai mici au fost raportale in cazul utilizatorilor de Facebook, dar se stie ca in general adolescentii prefera Instagramul).
Blamarea Mass Mediei pentru diverse tulburari si comportamente nu este deloc o noutate, s-a discutat si inca se mai discuta despre violenta indusa de filme si televiziune, in special in randul copiilor si adolescentilor.
Stravechea problema este: sunt aceste probleme „create“ de mediul respectiv (televiziune sau social media) sau este vorba despre conflicte, tendinte si probleme psihice deja existente, care sunt aduse la suprafata, canalizate catre manifestare prin uzul mediului?
Daca in cazul violentei lucrurile sunt ceva mai clare, in sensul in care se poate spune ca televiziunea si filmele ii dau privitorului copil sau adolescent impresia falsa ca poate trece la act, ca-si poate manifesta pornirile agresive si acest fapt este satisfacator, fara consecinte si chiar apreciat, in cazul efectelor produse de social media este nevoie de o discutie mult mai aprofundata.
De ce adolescentii recurg la uzul sau abuzul de social media
Structural, adolescentii au nevoie de comparatie sociala si au nevoie sa gaseasca un grup la care sa se raporteze, cateodata si de niste valori noi la care sa adere. Mai toti adolescentii vor explora social-media, cateodata explorarea aceasta incepe chiar foarte devreme in copilarie.
Majoritatea adolescentilor se vor trezi la un moment dat in viata constientizand ca si-au petrecut mai toata ziua pe social media. Aceste lucruri sunt pana la un punct inevitabile, deoarece curiozitatea adolescentilor este mare, iar oferta social media tentanta. Problemele apar cand acest tip de contact se cronicizeaza, cand capata un caracter „obligatoriu“, cand adolescentul simte ca nu mai poate trai fara el, exact ca in cazul unui drog, si parintii nici macar nu stiu despre asta.
Aici diferenta o face gradul de profunzime a nevoii adolescentului de a explora social media, prin raportare la sistemul de referinta din familie care a definit orizontul emotional si valoric al copilului: copiii deja fragilizati emotional, care au trait abuzuri, neglijente, care au simtit abandonul, nesiguranta, violenta sau care pur si simplu nu au avut repere emotionale in familie sunt mai tentati sa formeze o relatie de „atasament“ cu social-media.
Multi analisti ai fenomenului au comparat uzul social-media cu uzul drogurilor, descriind dependente asemanatoare. Asa cum toxicomania este descrisa ca o tulburare de atasament, la fel se poate spune si despre dependenta de social media. Si paralela poate merge chiar mai departe: asa cum dependenta de droguri are componenta psihologica si pe cea fizica, la fel si dependenta de social media instalata la varste foarte fragede tinde sa modifice modurile de reactie ale sistemului nervos, dand nastere unor patternuri neuronale care pot fi dificil de schimbat.
Cum poti recunoaste, in adolescenta, ca uzul social media a inceput sa iti facz rau?
- Nu te poti desprinde de mediul respectiv, simti nevoia sa consulti mereu mobilul in cautare de noutati.
- Ti se pare ca toata lumea din respectivul mediu sta mai bine ca tine, la capitolul frumusete bani, inteligenta
- Te gandesti in cea mai mare parte a timpului cum sa faci ca sa poti afisa si tu performante asemanatoare: cum sa arati mai bine (sa faci rost de telefoane scumpe cu filtre de fotografie complexe, ca pozele tale sa iasa mai frumoase, sa slabesti considerabil, radical, sa iti modelezi corpul prin operatii scumpe pentru care trebuie sa faci rost de sume mari de bani, sa faci cursuri de machiaj, sa folosesti produse scumpe de frumusete, sa mergi in locuri exotice, greu accesibile, sa faci fotografii inedite, care presupun pericol, sa participi la jocuri cu provocari acceptand cele mai ambitioase si riscante probe pentru a face impresie). Aceste ganduri iti schimba ordinea de prioritati in viata, iar scoala, dar si grupul de prieteni reali, devin aspecte mai putin importante.
- Gandindu-te la ce vei mai afla din social media, tinzi sa devii nelinistit si trist, anticipand mereu alte si alte rani si dezamagiri; cu toate acestea deschizi in continuare respectivele medii, din curiozitate sau pentru ca trebuie sa raportezi cuiva, unui/unor prieteni/prietene, care te supravegheaza atent si de aprobarea carora depind viata ta sociala si linistea ta.
Ce poti face, ca adolescent, daca te-ai recunoscut in cele de mai sus?
- Nu te panica, nu e o boala, li se intampla multora si se rezolva
- Fa o lista cu lucrurile din lumea reala care-ti fac placere si o lista de oameni din lumea reala in compania carora le-ai putea face
- Incepe sa le faci chiar acum
- Daca ti se pare prea greu si e mai simplu sa vizitezi social media, invata sa limitezi si sa filtrezi; social media este imagine, iar pe tine te intereseaza viata
- Daca social media este imagine, si tu poti gasi unghiuri si filtre care pot transforma realitatea, adesea chiar radical. Important este sa stii de ce o faci si daca acest lucru are consecinte. Alege ceea ce iti este favorabil atat pe termen scurt cat si pe termen lung si respinge tot ce te face sa te simti deprimat sau constrans. Social media este o unealta pe care ar trebui sa o folosesti in sprijinul tau; daca simti ca nu este asa, poti renunta la ea.
- Daca ceva sau cineva din social media te face sa te simti obligat sa faci lucruri despre care tu deja stii ca sunt neplacute sau incorecte sau ilegale, nu le face si ocoleste persoanele respective atat in contextele media cat si in cele reale. Nimeni nu are dreptul sa exercite niciun fel de presiuni asupra ta.
- Daca simti ca nu poti face acestea de unul singur, cere ajutorul parintilor sau unui consilier scolar, care te pot indruma catre un psihoterapeut
Cum poti recunoaște, ca parinte, ca adolescentul tau este afectat de uzul social-media?
Uzul tehnologiei si al internetului a departat foarte mult orizonturile culturale ale generatiilor; e rational deci sa admiti ca vor fi detalii legate de comportamentul adolescentului tau in social media pe care nu le vei intelege. Nu te crampona de detalii si incearca sa vezi tabloul de ansamblu si mai ales sa fii receptiv la eventualele sale schimbari esentiale de atitudine si emotionale care incep sa se reflecte in comportamentul lui offline.
Ce ar trebui sa iti atraga atentia?
- A devenit adolescentul tau mult mai retras si mereu cu ochii in telefon? Ti se pare ca are mai putini prieteni reali?
- Tresare des cand ii atragi atentia?
- Isi face selfie-uri repetate, dar pare mai degraba trist?
- L-ai surprins facand lucruri riscante sau cheltuieli bizare cu imaginea, pe care nu le-a putut justifica intr-un mod credibil in contextul lui social?
- Si-a schimbat comportamentul alimentar? A slabit sau s-a ingrasat mult si nu il mai vezi cand mananca?
Ce poate face un adult?
Companiile si legiuitorii se intrec in reglementari de continut pentru a limita aceste ravagii in randul copiilor si adolescentilor, dar cu totii pornesc de la o singura premisa: copiii si adolescentii folosesc social media, vor continua sa o faca (si, in subsidiar, trebuie sa continue sa o faca). Aceste reglementari nu sunt menite sa il faca pe adolescent sa-si piarda interesul pentru respectivul mediu (companii cum ar fi facebook & co nu pot avea, se intelege, astfel de obiective), Parintii, la randul lor, se intrec si ei in crearea de „programe“ menite sa limiteze folosirea social-media de catre copil sau adolescent, dar trebuie sa fim constienti ca astfel de programe bazate pe recompensa si pedeapsa sunt facute pentru a fi incalcate, deoarece ele nu fac decat sa sporeasca pofta copilului de social media.
Cea mai eficienta solutie pentru a-i feri pe adolescenti de tulburarile care insotesc abuzul de social-media este de a le permite sa cultive o viata sociala satisfacatoare in lumea reala. Daca observi comportamente precum cele listate mai sus, nu te repezi sa „arestezi“ telefonul, ci mai degraba vorbeste cu blandete cu fiul sau fiica ta, afla ce-l preocupa, ce-si doreste, ce-i face placere. Nu te teme sa faci acele schimbari de viata care sa il deschida spre o viata sociala satisfacatoare, care sa ii aduca alinare emotionala. Daca grupurile sociale in care se afla creeaza asupra lui presiuni de orice fel, ofera-i ocazia sa isi gaseasca alte grupuri: inscrie-l la sport sau la acele cercuri vocationale pe care si le doreste. Vei vedea cum preocuparea lui pentru social media se va reduce in detrimentul altor activitati. Si mai ales nu pierde din vedere ca scopul tau ca parinte nu este performanta lui, ci echilibrul lui psihic, care ii va permite sa faca si performanta!