Bullying-ul si efectele unui fenomen distrugator

Termenul de „bullying” vine de la cuvantul englezesc „bully”, care inseamna bataus, huligan si este folosit ca atare si in limba romana. Se poate traduce prin agresiune, hartuire sau intimidare.

Ce inseamna bullying

Pentru a fi considerat bullying, comportamentul trebuie sa fie agresiv si sa includa:

• Intentia: agresorul are ca intentie sa raneasca pe altcineva
• Un dezechilibru al puterii: copiii care-i agreseaza pe altii isi folosesc puterea, cum ar fi forta fizica, accesul la informatii stanjenitoare sau popularitatea – pentru a controla sau a face rau altora. Agresorul isi alege victima care este perceputa ca fiind vulnerabila, slaba si nu se poate apara singura. Dezechilibrele de putere se pot schimba in timp si pot sa apara in situatii diferite, chiar daca implica aceleasi persoane.
• Repetitia: aceeasi persoana este ranita mereu si mereu. Comportament de tip bullying are loc in mod repetat, mai mult de o data si are potentialul de a se repeta.

Bullying-ul include actiuni precum amenintarea, raspandirea zvonurilor, atacarea fizica sau verbala si excluderea intentionata a cuiva dintr-un grup. De multe ori incepe ca un joc, insa se transforma intr-un abuz care poate avea efecte foarte grave. Fenomenul bullying poate avea loc oriunde – la scoala, la locul de joaca, in cercul de prieteni, in familie, la locul de munca, pe internet.

Tipuri

Exista 4 tipuri de bullying:

Bullying verbal

Este caracterizat de actiuni verbale rau intentionate, cum ar fi:

• Tachinarea
• Porecle
• Comentariile sexuale neadecvate
• Sarcasm
• Insulte
• Jigniri
• Amenintarea de a provoca ceva rau

Bullying fizic

Presupune ranirea fizica sau distrugerea posesiunilor cuiva pentru a-l intimida prin:

• Amenintare prin ridicarea pumnului
• Lovire
• Impingere
• Imbrancire
• Bataie
• Distrugerea lucrurilor celuilalt
• Gesturi obscene

Bullying social

Uneori denumit bullying relational, se refera la lezarea reputatiei sau a relatiilor unei persoane si include:

• Excluderea si izolarea intentionata a acesteia 
• Influentarea altor persoane de a nu fi prieteni cu acea persoana
• Barfitul, lansarea si raspandirea zvonurilor despre acea persoana
• Punerea persoanei intr-o situatie stanjenitoare in public

Bullying electronic (cyberbullying)

Este acea forma de bullying prin folosirea tehnologiilor digitale. Se poate intampla pe retelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri si pe telefoanele mobile. Agresiunea de tip bullying fata-in-fata si cea in mediul online se pot petrece concomitent. Totusi, cyberbullying lasa amprente digitale - raman inregistrari care se pot dovedi utile si care pot oferi dovezile necesare pentru a putea pune capat agresiunii.

Exemple de cyberbullying sunt:

• Raspandirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe retelele de socializare
• Transmiterea de mesaje suparatoare, intimidante sau de amenintari prin platformele de schimb de mesaje
• „Furarea” identitatii unei persoane si transmiterea in numele acesteia de mesaje rauvoitoare cuiva

Ce roluri joaca persoanele implicate in bullying

Exista diverse roluri pe care copiii le pot juca in bullying. Copiii pot agresa pe altii (bullies), pot fi agresati sau victime (bullied) sau pot asista la agresiune, fiind spectatori sau martori (bystenders). Cand copiii sunt implicati in hartuire, adesea joaca mai mult de un rol. Uneori, copiii pot fi atat agresati, cat si agresori sau pot fi spectatori cand alti copii sunt hartuiti. 

Cine este la risc

Nu exista un factor singular care il determina pe un un copil sa fie in pericol de a fi agresat sau de a agresa pe altii. Hartuirea se poate intampla oriunde - in orase, suburbii sau sate. In functie de mediu, unele grupuri - cum ar fi tinerii lesbieni, homosexuali, bisexuali, transgenderi, cu dizabilitati sau izolati social - pot prezenta un risc crescut de a fi agresati.

Copiii la risc de a fi agresati (bullied)

In general, copiii care sunt agresati au unul sau mai multi factori de risc:

• Sunt perceputi ca fiind „diferiti” fata de colegii lor - sunt fie supraponderali, fie subponderali, poarta ochelari, se imbraca diferit, sunt transferati recent la scoala respectiva sau nu isi pot permite ceea ce alti copiii considera ca este „cool”
• Sunt perceputi ca fiind slabi sau incapabili de a se apara singuri
• Sunt depresivi, anxiosi sau au o stima de sine scazuta
• Sunt mai putin populari decat ceilalti si au putini prieteni
• Nu se inteleg bine cu ceilalti, sunt perceputi ca enervanti sau provocatori si concureaza cu ceilalti pentru atentie

Cu toate acestea, chiar daca un copil are acesti factori de risc, nu inseamna ca va fi agresat.

Copiii la risc sa fie agresori (bullies)

Cei care hartuiesc nu trebuie sa fie neaparat mai puternici sau mai mari decat cei pe care ii agreseaza. Dezechilibrul de putere poate proveni dintr-o varietate de surse - popularitate, forta fizica, capacitate intelectuala - si copiii care agreseaza pot avea mai mult de una dintre aceste caracteristici.

Exista doua tipuri de copii care sunt mai predispusi sa-i agreseze pe ceilalti:

• Unii care au conexiuni bune cu colegii lor, au putere sociala mare, sunt excesiv de preocupati de popularitatea lor si le place sa ii domine si sa-i controleze pe ceilalti.
• Altii care sunt mai singuratici, mai deprimati sau anxiosi, au o stima de sine scazuta, pot fi mai putin implicati la scoala, pot fi usor dominati de colegi si nu le pasa de emotiile sau sentimentele altora.

In plus, urmatorii copii au un risc crescut sa devina hartuitori:

• Sunt agresivi si se frustreaza usor
• Nu au o relatie foarte apropiata cu parintii sau au probleme in familie
• Au o parere proasta despre ceilalti
• Au dificultati in a respecta regulile
• Vad violenta ca pe ceva pozitiv 
• Au prieteni care ii agreseaza la randul lor pe altii

De ce unii copii agreseaza 

Copiii si adolescentii care se simt in siguranta si sustinuti emotional de familia lor, de scoala si colegi sau prieteni sunt mai putin susceptibili de a agresa. Cu toate acestea, unii copii nu au un astfel de suport. Fiecare individ este unic si exista multi factori care pot contribui la comportamentul agresiv.

Factori care tin de grupul din care face parte copilul

Unii copii agreseaza:

• Sa obtina sau sa-si mentina puterea sociala sau sa-si ridice statutul in grup
• Sa-si arate fidelitatea fata de grup si sa se incadreze in cadrul grupului
• Sa-i excluda pe ceilalti din grupul lor, sa arate cine poate si cine nu poate face parte din acel grup
• Sa controleze comportamentul celor din grup 

Factori care tin de familie

Unii copii agreseaza deoarece:

• Provin din familii unde exista agresiune si violenta
• Au parinti care nu ofera sprijin emotional si nu comunica cu ei
• Au parinti care raspund cu autoritate sau reactiv
• Provin din familii in care adultii sunt prea ingaduitori sau unde exista o implicare scazuta a parintilor in viata lor

Factori emotionali

Unii copii agreseaza deoarece:

• Au fost agresati in trecut sau sunt agresati in prezent
• Au sentimente de nesiguranta si o stima de sine scazuta si agreseaza pentru a se simti mai puternici
• Nu inteleg emotiile altora
• Nu stiu cum sa-si controleze propriile emotii
• Nu au abilitati pentru a gestiona situatiile sociale intr-o modalitate sanatoasa si pozitiva

Factori care tin de scoala

Unii copii agreseaza deoarece:

• Problemele de conduita si agresiunea nu sunt abordate corespunzator la acea scoala
• Se simt exclusi, neacceptati sau stigmatizati la scoala

Semne de alarma

Nu toti copiii care sunt hartuiti sau hartuiesc cer ajutor. Recunoasterea semnelor de alarma este un prim pas important in luarea masurilor impotriva bullying-ului. Exista diverse semnale care indica faptul ca cineva este afectat de bullying - fie ca este agresat, fie ca agreseaza pe altii.

Semne ca un copil este agresat:

• Rani/traumatisme inexplicabile
• Haine, carti, dispozitive electronice sau bijuterii pierdute sau distruse
• Dureri de cap sau de stomac frecvente, stare de rau sau nerecunoasterea ca exista o problema de sanatate 
• Modificari ale obiceiurilor alimentare, cum ar fi consumul excesiv sau subalimentarea 
• Tulburari de somn sau cosmaruri frecvente
• Scaderea notelor, pierderea interesului pentru activitatile scolare sau lipsa dorintei de a merge la scoala
• Pierderea brusca a prietenilor sau izolarea sociala
• Sentimentul de neputinta sau de scadere a stimei de sine
• Comportamente auto-distructive, cum ar fi sa fugitul de casa, auto-vatamarea sau ganduri despre sinucidere

Semne ca un copil agreseaza:

• Intra in conflicte fizice sau verbale
• Are prieteni care ii hartuiesc pe altii
• Este din ce in ce mai agresiv
• Dirgintele sau directorul scolii solicita frecvent prezenta parintilor 
• Are bani sau bunuri a caror provenienta nu poate fi explicata
• Da vina pe ceilalti pentru problemele lui
• Nu isi asuma responsabilitatea pentru actiunile lui
• Este competitiv si isi face griji cu privire la reputatia sau popularitatea lui

Efectele bullying-ului

Bullying-ul ii poate afecta pe toti - pe cei care sunt agresati, pe cei care agreseaza si cei care asista la agresiune. Bullying-ul are multe efecte negative, inclusiv cu impact asupra sanatatii mintale, consumului de droguri sau sinucidere.

Copiii care sunt agresati

Copiii care sunt agresati pot avea probleme de sanatate fizica si mentala, probleme emotionale si sociale:

• Depresie, anxietate
• Tristete, singuratate, izolare
• Stima de sine scazuta
• Tulburari de somn si de alimentatie
• Pierderea interesului pentru activitatile care le faceau placere
• Probleme de sanatate fizica
• Scaderea performantei scolare si a participarii la scoala. Au un risc mai mare sa lipseasca sau  sa renunte la scoala.
• Comportament ostil
• Comportament auto-distructiv (ca de exemplu, fuga de acasa), inclusiv auto-vatamare

Copii care agreseaza

• Consum abuziv de droguri si alcool in adolescenta si la varsta adulta
• Manifestarea unui comportament antisocial - participarea la conflicte fizice, vandalizare de propretati, renuntare la scoala
• Inceperea precoce a activitatii sexuale
• Condamnari penale la varsta adulta 
• Riscul de a-si abuza familia si copiii la varsta adulta

Copiii care sunt spectatori

• Consum abuziv de droguri, alcool, fumat
• Riscul de a dezvolta o tulburare psihica, ca de exemplu depresie sau anxietate
• Risc mai mare sa lipseasca sau sa renunte la scoala

Relatia dintre bullying si suicid

Mass-media leaga adesea bullying-ul de sinucidere. Cu toate acestea, cei mai multi tineri care sunt agresati nu au ganduri de sinucidere si nu se angajeaza in comportamente suicidare. Desi copiii care sunt hartuiti sunt expusi riscului de sinucidere, doar bullying-ul nu este singura cauza. Diversi factori contribuie la riscul de sinucidere, inclusiv depresia, problemele familiale si experientele anterioare de abuz. Totusi, anumite grupuri specifice au un risc crescut de sinucidere, ca de exemplu tinerii lesbieni, gay, bisexuali sau transgenderi. Acest risc este cu atat mai crescut cu cat acesti tineri nu sunt acceptati si sustinuti de parinti, colegi si scoala. Bullyingul poate agrava o situatie preexistenta nefavorabila.

De ce copiii nu cer ajutor?

Doar 20% din incidentele de bullying intamplate la scoala sunt raportate. Exista mai multe explicatii de ce copiii nu cer ajutor din partea adultilor:

• Copilul care este agresat se simte neajutorat. Copiii vor sa se descurce singuri pentru a simti ca detin controlul. S-ar putea sa le fie teama sa fie vazuti ca fiind slabi sau ca „paresc”.
• Copiii se pot teme de reactia/razbunarea copiilor care i-au agresat.
• Bullying-ul poate fi o experienta umilitoare. De aceea, copiii vor ca adultii sa nu stie ce se spune despre ei, indiferent daca este adevarat sau fals. De asemenea, se pot teme ca adultii ii vor judeca sau ii vor pedepsi pentru ca sunt slabi.
• Copiii agresati se pot simti deja izolati social. Pot sa creada ca nimanui nu le pasa de ei sau ca nimeni nu i-ar putea intelege.
• Copiii se pot teme sa nu fie respinsi de colegii lor. Prietenii i-ar putea proteja impotriva agresiunii, iar copiii se tem sa nu piarda acest sprijin.

Cum il poti ajuta pe copil?

Pastreaza o cale de comunicare deschisa cu copilul tau. Atunci cand vorbesti din timp despre bullying, inainte ca acesta sa se intample, stabilesti un cadru care fie previne agresiunea, fie ajuta la solutionarea ei. Poarta astfel de discutii cu copilul tau:

• Ce lucruri bune s-au intamplat astazi la scoala? Ce lucruri rele?
• Ce tip de comportament il consideri ca fiind agresiv/intimidant/care hartuieste?
• Ce se intampla in pauze sau in autobuz, pe drumul intre casa si scoala?
• Ai vazut pe cineva care a fost agresat la scoala?
• Exista vreo persoana la scoala la care poti apela daca esti agresat?

Ajuta-ti copilul sa aiba plan de raspuns la agresiune. Discuta cu copilul tau despre strategiile de raspuns la agresiune. Acestea pot include urmatoarele actiuni:

• Sa plece cat mai departe/ sa se indeparteze din acel context. 
• Sa ignore comportamentul agresorului. Cuvintele, gesturile agresorului spun ceva despre el, despre frustrarile lui si nu despre copil. Copilul nu poate fi umilit atata timp cat el nu crede ca este adevarat ce spune agresorul.
• Daca se simte in siguranta, sa-i spuna persoanei care il agreseaza pe un ton calm, insa categoric, sa se opreasca. Insa sa nu stea prea mult in prezenta agresorului, astfel incat sa nu-l cuprinda frica. Sa practice ce si cum sa spuna.
• Sa practice sa nu-si arate emotiile in fata agresorului. Cand copilul se supara sa ii este frica, agresorul se alimenteaza din atitudinea lui, se distreaza pe seama lui. Aratandu-si teama sau supararea, copilul agresat ii ofera puterea pe care agresorul o cauta.
• Sa foloseasca umorul.
• Sa fie de acord cu agresorul.
• Sa discute cu un prieten despre ce s-a intamplat.
• Sa discute cu un adult de incredere de la scoala despre ce s-a intamplat.
• Sa sune la Telefonul Copilului, la 116 111.
• Sa evite locurile in care nu se simte in siguranta.
• Sa petreaca timp cu prietenii si adultii care sunt de incredere si suportivi. Sa-si faca prieteni in afara scolii pe care sa se poata baza. Agresorii frecvent ii hartuiesc pe cei singuri.

Incurajeaza-ti copilul sa fie un aparator al celui agresat. In majoritatea cazurilor, atunci cand un copil este agresat, alti copii sunt martori. Din pacate, in unele cazuri, spectatorii pot incuraja agresiunea, se pot alatura agresorului sau nu vor face nimic. Observatorul poate fi la randul lui ingrijorat ca poate fi urmatoarea tinta a agresiunii sau a represaliilor. Cu toate acestea, apararea unei persoane care este agresata are rezultate pozitive pentru cel care ia atitudine. Atunci cand copilul actioneaza, agresiunea poate fi oprita sau prevenita si i se poate oferi sprijinul necesar persoanei agresate. 

Incurajeaza-ti copilul:

• Sa-si modeleze comportamente de acceptare a celorlalti, empatice si amabile.
• Sa fie alaturi de copiii care ar putea fi tinta agresiunii.
• Sa puna sub semnul intrebarii comportamentul agresiv atunci cand acesta se intampla.
• Sa-si implice prietenii pentru a pune la indoiala comportamentul agresiv al grupului.
• Sa raporteze agresiunea unui adult de incredere.
• Sa discute cu persoana vizata in particular.

Surse de informatie:

• www.apa.org
• www.stopbullying.gov 
• www.medlineplus.gov
• www.mayoclinic.org
• www.unicef.org