Agentia Internationala pentru Cercetare a Cancerului (IARC) din cadrul OMS a declarat ca si-a bazat concluzia ca aspartamul este un posibil cancerigen (nivelul de risc Grupa 2B, care include, de asemenea, gazele de esapament ale motoarelor pe benzina si plumbul) pe dovezi limitate din 3 studii observationale pe oameni. Agentia a mentionat posibila legatura dintre consumul de bauturi indulcite artificial cu aspartam cu o crestere a cazurilor de cancer de ficat si a solicitat studii suplimentare. IARC a declarat ca nu poate exclude posibilitatea ca studiile care leaga aspartamul de cancerul de ficat sa fie rezultatul intamplarii sau al altor factori asociati cu consumul de sucuri dietetice.
Administratia pentru Alimente si Medicamente (Food and Drug Administration - FDA) din Statele Unite ale Americii, care a aprobat aspartamul cu zeci de ani in urma, a emis in replica o critica fata de constatarile agentiei si si-a reiterat pozitia de lunga durata ca indulcitorul aspartam este sigur. Intr-o declaratie, FDA a specificat ca nu este de acord cu concluzia IARC si a contestat studiile pe care s-a bazat agentia pentru a ajunge la concluzia sa, spunand ca evaluarea are „deficiente semnificative”. „Oamenii de stiinta FDA nu au observat probleme de siguranta atunci cand aspartamul este utilizat in conditiile aprobate”, au spus reprezentantii FDA.
De la descoperirea sa, aspartamul este unul dintre cei mai studiati si mai controversati indulcitori artificiali existenti. Toata aceasta disputa intre oamenii de stiinta nu poate decat sa deruteze consumatorii.
In prezent, pe baza studiilor existente, nu exista dovezi convingatoare ca indulcitorii artificiali precum aspartamul cauzeaza cancer. Agentia Internationala pentru Cercetare a Cancerului din cadrul OMS are speranta ca punand aceasta eticheta de „posibil cancerigen” va determina oamenii de stiinta sa faca si mai multe cercetari despre aspartam si o posibila legatura, daca exista, cu cancerul.
Societatea Americana de Cancer sustine apelul IARC si al altor organizatii pentru mai multe cercetari privind aspartamul si alti indulcitori artificiali. Dr. William Dahut, director stiintific al Societatii Americane de Cancer a spus ca „exista putine dovezi in prezent care sa sugereze ca o Coca-Cola dietetica consumata zilnic ar creste riscul de cancer,” adaugand ca "sunt necesare mai multe studii". In general, „studiile au fost convingatoare in ceea ce priveste reducerea riscului de cancer prin evitarea tutunului, alcoolului, carnii procesate si a excesului de greutate corporala” - a concluzionat Dr. Dahut.
Pentru persoanele care doresc sa evite aspartamul, cel mai simplu mod de a face acest lucru este sa verifice eticheta cu ingrediente a unui aliment sau produs inainte de a-l cumpara sau de a-l manca. Daca aspartamul este o componenta a acelui produs, acesta este listat.
Ce sunt indulcitorii artificiali?
Indulcitorii artificiali sunt substante chimice care au gust dulce. Sunt folositi in loc de zahar, deoarece au adesea mai putine calorii decat zaharul sau nu au deloc calorii.
Indulcitorii artificiali sunt folositi in multe si variate produse in loc de zahar, ca de exemplu:
- Bauturi non-alcoolice carbogazoase
- Bomboane, inghetata, budinci, alte deserturi, produse de patiserie
- Guma de mestecat
- Pasta de dinti
- Medicamente
Exista o varietate de indulcitori artificiali, cum ar fi aspartam, zaharina, sorbitol si xilitol. Consumatorii pot identifica daca un produs are indulcitor artificial cautandu-l dupa nume in lista ingredientelor de pe eticheta produsului.
Ce este aspartamul?
Aspartamul (E 951) este un indulcitor artificial cu continut scazut de calorii. Este pe piata de zeci de ani (In Statele Unite ale Americii a fost apobat din anul 1974).
Aspartamul este utilizat pe scara larga ca inlocuitor de zahar. Consiliul pentru Controlul Caloriilor (Calorie Control Council), o asociatie internationala fondata in anul 1966 care reprezinta industria alimentara si a bauturilor cu continut scazut si redus de calorii, mentioneaza ca aspartamul se gaseste in peste 6.000 de produse la nivel global.
Aspartamul poate face parte din compozitia unor produse la care nu te-ai fi gandit, cum ar fi pastele de dinti sau unele medicamente, insa este in special specificat pe etichetele produselor alimentare comercializate ca „dietetice” sau „fara zahar”.
Bauturile non-alcoolice carbogazoase cum sunt Coca-Cola Zero, Coca-Cola Fara Zahar, Fanta Fara Zahar, Pepsi Fara Zahar, etc. au aspartam, la fel ca multi indulcitori de cafea cu continut scazut de calorii si unele sucuri. In alimente, aspartamul este adesea adaugat in sosurile pentru salata fara zahar, precum si in inghetate, gelatine si budinci cu continut scazut de calorii. De asemenea, aspartamul se gaseste in guma de mestecat fara zahar.
Desi OMS a declarat intr-o decizie separata din luna mai a anului 2023 ca oamenii nu ar trebui sa se bazeze pe indulcitori fara zahar pentru controlul greutatii, aspartamul este adesea folosit in bauturile „dietetice”, deoarece are mai putine calorii decat zaharul obisnuit. In plus, in comparatie cu zaharul de masa obisnuit, aspartamul este de 200 de ori mai dulce, astfel incat este nevoie de o cantitate foarte mica de aspartam pentru a indulci alimentele si bauturile.
De exemplu, un pachetel de indulcitor artificial are aceeasi putere de indulcire ca 2 lingurite de zahar obisnuit, insa are doar 4 calorii, comparativ cu 32 de calorii si nu afecteaza nivelul de zahar din sange (glicemia), asa cum se intampla dupa ce mancam zahar.
De ce exista dezacorduri intre oamenii de stiinta cu privire la siguranta aspartamului?
Aspartamul a fost descoperit ca indulcitor in mod intamplator in anul 1965 de catre chimistul american James M. Schlatter care lucra la un medicament impotriva ulcerului. Acesta si-a varsat accidental putina pulbere de aspartam pe mana. Cand a vrut sa intoarca o pagina lipita dintr-o carte si si-a lins degetul, a observat ca acesta are un gust dulce. Acest inccident a dat nastere unei intregi industrii, precum si unei controverse aparent eterne. Substanta de pe degetul lui Schlatter, de 200 de ori mai dulce decat zaharul, era aspartamul, indulcitorul artificial cel mai studiat si mai controversat.
In esenta, aspartamul este format din doi aminoacizi:
Acidul aspartic
- Este un aminoacid neesential, ceea ce inseamna ca organismul il poate produce din alte materii prime.
- Aproape toate proteinele din alimentatie contin acid aspartic.
- Cantitatea de acid aspartic gasit in alimentele si bauturile indulcite artificial cu aspartam este mult mai mica decat cantitatea adusa printr-o alimentatie normala.
Fenilalanina
- Este un aminoacid esential, ceea ce inseamna ca organismul il poate dobandi numai prin alimentatie.
- Fenilalanina poate avea un impact negativ pentru o parte mica din populatie.
- Pentru persoanele care sufera de boala fenilcetonurie, ingerarea acestui aminoacid duce la o acumulare periculoasa de fenilalanina care poate deteriora creierul. Fenilcetonuria este o boala genetica rara (1: 24.000 de nou-nascuti) in care lipseste gena care ajuta la sinteza unei enzime necesare pentru descompunerea fenilalaninei. Astazi, nou-nascutii pot fi testati la scurt timp dupa nastere cu o analiza simpla de sange denumita screening metabolic. Pentru toata viata, pacientii cu fenilcetonurie - nou-nascuti, copii si adulti - trebuie sa urmeze o dieta care limiteaza ingestia de fenilalanina, care se gaseste mai ales in alimentele care contin proteine si in aspartam.
Controversa
Desi acesti 2 aminoacizi din compozitia aspartamului, la majoritatea oamenilor, nu sunt periculosi, oamenii de stiinta sunt ingrijorati cu privire la un nou produs care se formeaza cand aspartamul este descompus la nivelul intestinului subtire.
Este vorba despre metanol:
- Efectul metanolului asupra organismului este similar in unele privinte cu cel al etanolului (alcoolul gasit in vin si bere), dar spre deosebire de etanol, organismul descompune metanolul transformandu-l in deseuri care includ formaldehida, care este cunoscuta ca o substanta cancerigena.
- Metanolul se gaseste in antigel si combustibilul pentru rachete, printre multe alte aplicatii.
Confuzia apare datorita faptului ca metanolul se gaseste, de asemenea, in multe alimente considerate inofensive, in special in fructe si legume, in cantitati comparabile cu alimentele care contin aspartam. De fapt, bauturile non-alcoolice care contin aspartam genereaza mai putin de jumatate din metanolul gasit in multe sucuri de fructe, la acelasi volum.
Cum determina cercetatorii ca o substanta este cancerigena?
O substanta care determina cancer se numeste substanta cancerigena.
Testarea pentru a vedea daca o substanta poate cauza cancer este adesea dificila. Nu este etic sa testezi o substanta expunand oamenii si observand daca fac cancer din aceasta cauza. In schimb, oamenii de stiinta trebuie sa utilizeze alte tipuri de teste, cum ar fi studiile de laborator pe culturi de celule si pe animale sau studiile epidemiologice, care evalueaza populatiile mari de oameni. Este posibil ca aceste tipuri de studii sa nu ofere intotdeauna raspunsuri clare.
Studiile de laborator
Doar studiile de laborator singure nu pot prezice intotdeauna daca acea substanta va cauza cancer si la oameni.
Majoritatea studiilor privind potentialii agenti cancerigeni expun animalele de laborator la doze mult mai mari decat expunerile umane obisnuite. Acest lucru este necesar pentru ca riscul de cancer sa poata fi detectat la grupuri relativ mici de animale. Nu este intotdeauna clar daca rezultatele studiilor pe animale vor fi aceleasi si in cazul oamenilor atunci cand acestia sunt expusi in mod normal la aceeasi substanta.
De exemplu, efectele observate in studiile de laborator cu doze foarte mari dintr-o substanta pot sa nu fie aceleasi la doze mult mai mici sau efectele unei substante atunci cand este inhalata pot sa nu fie aceleasi daca ar fi aplicata pe piele. De asemenea, corpurile animalelor de laborator si ale oamenilor nu proceseaza intotdeauna in acelasi mod substantele. Insa, din motive de siguranta, se presupune, de obicei, ca expunerile care cauzeaza cancer la animale la doze mai mari pot cauza, de asemenea, cancer la oameni.
Studiile epidemiologice
O alta modalitate importanta de a identifica substantele cancerigene este prin studii epidemiologice, care analizeaza diferite grupuri de oameni pentru a determina ce factori ar putea cauza cancer.
Aceste studii ofera informatii utile, dar au limite. Oamenii nu traiesc intr-un mediu controlat. Oamenii sunt expusi la tot felul de substante la un moment dat, de la cele pe care le intalnesc la locul de munca, la scoala sau acasa si pana la cele din alimentele pe care le mananca sau din aerul pe care il respira. Mai mult, acestea se pot schimba in timp. Aceste aspecte fac foarte dificila stabilirea cu exactitate care dintre acesti factori este de fapt cauza cancerului.
Prin combinarea dovezilor din ambele tipuri de studii, oamenii de stiinta clasifica substantele astfel:
- Atunci cand dovezile sunt concludente, expunerea sau substanta este etichetata drept cancerigena.
- Atunci cand dovezile disponibile sunt convingatoare, dar nu sunt considerate concludente, expunerea sau substanta poate fi etichetata ca fiind probabil cancerigena.
- Atunci cand exista dovezi limitate care sunt departe de a fi concludente, expunerea sau substanta poate fi etichetata ca posibil cancerigena.
Insa, in unele cazuri, pur si simplu nu exista suficiente informatii (dovezi) pentru a putea clasifica substanta intr-o anumita categorie.
Cine stabileste ca o substanta este clasificata ca fiind cancerigena?
Mai multe agentii nationale si internationale revizuiesc dovezile disponibile pentru a incerca sa determine potentialul cancerigen al diferitelor substante.
Agentia Internationala pentru Cercetare in Domeniul Cancerului (IARC) din cadrul OMS
Cel mai utilizat sistem de clasificare a substantelor cancerigene provine de la Agentia Internationala pentru Cercetare in Domeniul Cancerului (International Agency for Research on Cancer - IARC).
IARC este agentia de cercetare a cancerului a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Unul dintre rolurile sale majore este de a identifica ce cauzeaza cancerul. Clasificarea IARC ca o anumita substanta este cancerigena se bazeaza pe puterea dovezilor (studiilor), si nu pe cat de probabil este ca acea substanta sa provoace cancer.
In ultimele decenii, IARC a evaluat potentialul de a cauza cancer pentru peste 1.000 de agenti probabili si i-a incadrat in urmatoarele grupe:
- Grupa 1: Substanta cancerigena pentru oameni. Exemple, dar fara a se limita la acestea, sunt: alcool, azbest, benzen, carbune (emisii provenite din arderea in gospodarii), smoala din gudronul de carbune, formaldehida, terapia de substitutie cu estrogen, infectia cu Helicobacter pylori, infectia cronica cu virusul hepatitei B si C, infectia HIV, infectia persistenta cu HPV, radiatiile ionizante, radiatiile X, radiatiile ultraviolete A, B si C, poluarea aerului (si particulele din acesta), tutunul si fumatul pasiv, etc.
- Grupa 2A: Substanta probabil cancerigena pentru oameni. Exemple, dar fara a se limita la acestea, sunt: androgeni (anabolizanti) steroizi, emisii rezultate din arderea de biomasa (in principal lemn), prajirea (emisii provenite de la temperaturi ridicate), munca in schimbul de noapte, consumul de carne rosie si procesata, bauturi foarte calde (peste 65 de grade Celsius), etc.
- Grupa 2B: Substanta posibil cancerigena pentru oameni.
- Grupa 3: Risc necunoscut - substanta nu se poate clasifica in ceea ce priveste riscul cancerigen la om.
Deoarece este dificila testarea posibililor agenti cancerigeni, majoritatea substantelor sunt enumerate ca fiind de risc probabil, posibil sau necunoscut. Doar putin peste 100 de substante sunt clasificate in grupa 1, ca fiind "cancerigene pentru oameni".
Listele nu includ substante care au fost clasificate ca posibile substante cancerigene, pentru care dovezile nu sunt la fel de solide. De asemenea, aceste liste nu includ substantele evaluate ca "neclasificabile in ceea ce priveste carcinogenitatea la om" (grupa 3).
Aspartamul poate cauza cancer?
Preocuparea legata de riscul de aparitie a cancerului, inclusiv a cancerului de sange, datorata aspartamului are ca punct de plecare rezultatele unui studiu efectuat pe animalele de laborator. Studiul a fost realizat in anul 2005 de Fundatia Europeana Ramazzini si a urmarit starea de sanatate a sobolanilor hraniti cu aspartam pe toata durata vietii lor. Cercetatorii au concluzionat ca exista un risc crescut de aparitie a cancerului pe parcursul vietii datorat consumului de aspartam.
Unii cercetatori, inclusiv specialistii din cadrul Administratiei pentru Alimente si Medicamente (Food and Drug Administration - FDA) din Statele Unite ale Americii au identificat greseli (limite) in metoda studiului, in timp ce alti specialisti au sustinut concluziile studiului, spunand ca, cel putin, aspartamul necesita studii suplimentare privind siguranta.
In centrul dezbaterii se afla constatarea ca atat la sobolani, cat si la oameni, un procent mare de indivizi vor face cancer la varste inaintate. Ca urmare, este dificil pentru oamenii de stiinta sa afirme daca cancerul aparut la un sobolan batran a fost cauzat de ingestia pe viata a unei substante, cum ar fi aspartamul, sau daca tumora ar fi aparut oricum, in mod natural.
Cum a ajuns IARC la concluzia ca aspartamul este „posibil cancerigen”?
IARC a clasificat aspartamul ca fiind "posibil cancerigen pentru oameni" (Grupa 2B). Grupa 2B este utilizata in general fie atunci cand exista dovezi limitate, dar care nu sunt convingatoare, pentru cancer la om, fie atunci cand exista dovezi convingatoare pentru cancer la animalele de laborator, dar nu si la om.
In cazul aspartamului exista dovezi limitate ca ar putea cauza cancer (in special, cancer de ficat) la oameni. IARC subliniaza ca exista dovezi limitate pentru cancer la animalele de laborator si dovezi limitate legate de posibilele mecanisme prin care aspartamul poate cauza cancer.
Pentru revizuirea aspartamului, IARC a convocat la Lyon, in Franta, 25 de experti in cancer din 12 tari pentru a evalua studiile existente. Concluzia IARC a fost ca exista dovezi limitate ca aspartamul cauzeaza cancer la om pe baza a 3 studii care au aratat o legatura intre consumul de bauturi indulcite artificial si un risc crescut de a face carcinom hepatocelular, cel mai frecvent tip de cancer de ficat.
Un studiu din 2016 a fost condus de oficialii OMS care au analizat aproape 500.000 de persoane din Europa care au fost urmarite aproximativ 11 ani. Studiul EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition) a evaluat consumul de sucuri si bauturi racoritoare si relatia cu cancerul de ficat si cancerul de cai biliare. Consumul a mai mult de 6 cutii (6 x 330 ml) pe saptamana de bauturi racoritoare cu zahar sau cu indulcitori a fost semnificativ asociat cu un risc mai mare de cancer de ficat comparativ cu persoanele care nu au consumat aceste bauturi. Bauturile racoritoare indulcite artificial au crescut riscul de cancer hepatic cu 6% la fiecare portie adaugata, in timp ce pentru bauturile racoritoare indulcite cu zahar aceasta asociere nu a fost observata.
Un studiu american publicat in anul 2022 de cercetatorii de la Harvard, Universitatea din Boston si Institutul National al Cancerului, a examinat consumul de bauturi indulcite si cazurile de cancer de ficat. Cercetatorii au descoperit un risc crescut de cancer de ficat la persoanele cu diabet zaharat care au spus ca au consumat >/= 2 sucuri indulcite artificial pe zi. Acest studiu nu a constatat nicio crestere a cancerului de ficat in randul consumatorilor de bauturi dietetice care nu aveau diabet.
Un al treilea studiu, condus de Societatea Americana de Cancer, a examinat utilizarea bauturilor indulcite cu zahar si cu indulcitori artificiali si datele privind decesele cauzate de cancer. S-a constatat o crestere cu 44% a cancerului de ficat in randul barbatilor care nu au fumat niciodata si au baut >/= 2 bauturi indulcite artificial pe zi. Chiar si ajustand pentru obezitate - in sine un factor de risc pentru cancer - barbatii au avut o crestere cu 22% a riscului.
Un rezumat al evaluarii IARC a fost publicat pe 13 iulie 2023 in revista medicala de renume The Lancet, insa raportul complet nu va fi disponibil decat dupa 6 luni, a declarat OMS.
Completarea Comitetului mixt de experti FAO/OMS pentru aditivii alimentari
Comitetul mixt de experti FAO/OMS care evalueaza aditivii alimentari (Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives - JECFA) este un comitet international de experti condus in comun de Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (Food and Agriculture Organization - FAO) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).
Pe baza estimarilor actuale ale expunerii alimentare, Comitetul a concluzionat ca expunerea alimentara la aspartam nu reprezinta o problema de sanatate.
Avand in vedere dovezile limitate in cazul aspartamului, Comitetul a concluzionat ca "dovezile unei asocieri intre consumul de aspartam si cancer la om nu sunt convingatoare si in prezent nu se face nicio modificare a limitei recomandate de aspartam pe care o persoana o poate consuma in siguranta".
Concluzii generale OMS
Comentand declaratiile IARC si ale Comitetului mixt de experti FAO/OMS, Dr. Francesco Branca, directorul Departamentului de Nutritie si Siguranta Alimentara al OMS a concluzionat: "Evaluarile dovezilor privind aspartamul au indicat ca, desi siguranta nu este o preocupare majora la dozele de aspartam utilizate in mod obisnuit, au fost descrise efecte potentiale care trebuie investigate prin studii suplimentare, mai bine realizate".
Ce cantitate de aspartam este reglementata pentru a fi folosita in siguranta in prezent?
In Uniunea Europeana (UE), Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (European Food Safety Authority - EFSA) reglementeaza siguranta consumului de aditivi alimentari. Dupa finalizarea unei evaluari privind aspartamul in anul 2013, EFSA a declarat: "Aspartamul si componentele sale sunt sigure pentru consumul uman la nivelurile actuale de expunere".
In Statele Unite ale Americii, indulcitorii artificiali, cum ar fi aspartamul, sunt reglementati de Administratia pentru Alimente si Medicamente (Food and Drug Administration - FDA). Aceste produse sunt testate pentru siguranta si aprobate de FDA inainte de a putea fi utilizate. FDA a autorizat aspartamul pentru a fi folosit inca din anul 1974.
Aceste autoritati au stabilit care este aportul zilnic acceptat pentru fiecare indulcitor artificial in general si pentru aspartam, in particular. Aportul zilnic acceptat reprezinta cantitatea maxima considerata sigura pentru a fi consumata in fiecare zi in timpul vietii unei persoane.
Pentru aspartam, aportul zilnic acceptat este de:
- 50 mg/kg-corp/zi in Statele Unite ale Americii: FDA a stabilit un aport zilnic acceptat pentru aspartam de 50 miligrame pe kilogram greutate corporala pe zi.
- 40 mg/kg-corp/zi in Uniunea Europeana: EFSA recomanda un aportul zilnic acceptat pentru aspartam usor mai redus fata de americani, de 40 mg/kg-corp/zi.
Acest aport zilnic acceptat echivaleaza cu consumul zilnic de aproximativ 9-14 cutii de bautura carbogazoasa indulcita artificial (in functie de nivelul de aspartam din fiecare tip de bautura) pentru o persoana care cantareste aproximativ 70 kg. Asta reprezinta o cantitate mult mai mare decat ce consuma majoritatea oamenilor intr-o singura zi. O cutie de 330 ml de bautura dietetica contine de obicei 200 - 300 miligrame de aspartam.
Ce inseamna aceasta informatie in lumea reala
Aspartamul este considerat in general ca fiind sigur atunci cand este consumat in doza recomandata, dar raman unele indoieli cu privire la siguranta sa.
Unii oameni de stiinta care nu au fost implicati in deciziile OMS sunt ingrijorati ca incadrarea aspartamului ca „posibil cancerigen” ar putea alarma oamenii in mod inutil, fiind posibil ca oamenii sa nu stie cum sa evalueze riscul pentru ei insisi.
„Desi s-a acordat multa atentie acestui lucru, preocuparile sunt probabil exagerate.”, a spus Dr. Ryan Marino, specialist in toxicologie medicala la University Hospitals din Cleveland.
„Este important sa oferim oamenilor informatii clare despre nivelurile de risc, avand in vedere popularitatea aspartamului si a altor indulcitori artificiali.” - a subliniat Dr. James Farrell, oncolog gastro-intestinal la Yale School of Medicine.
"Cerem ambelor organisme OMS sa-si coordoneze eforturile in revizuirea aspartamului pentru a evita orice confuzie sau ingrijorare in randul publicului.", a scris Nozomi Tomita, un oficial al Ministerului Sanatatii, Muncii si Asistentei Sociale din Japonia, intr-o scrisoare datata 27 martie adresata directorului general adjunct al OMS, Zsuzsanna Jakab.
"Recomandam oamenilor sa foloseasca raportul de astazi al IARC ca un moment pentru a reflecta asupra utilizarii aspartamului, dar si o oportunitate de a-si revizui aportul alimentar general, inclusiv carnea procesata si alcoolul, cancerigeni cunoscuti asociati cu un risc crescut de cancer", a declarat directorul stiintific al Societatii Americane de Cancer, Dr. William Dahut.
Intrebat daca oamenii ar trebui sa ia in considerare consumul de bauturi carbogazoase cu zahar in detrimentul celor cu aspartam, Dr. Francesco Branca, directorul Departamentului de Nutritie si Siguranta Alimentara al OMS a subliniat ca exista o a treia optiune, nu din cauza riscului de cancer, ci din cauza preocuparilor generale legate de obezitate.
„Daca consumatorii se confrunta cu decizia daca sa bea cola cu indulcitori sau cu zahar, cred ca ar trebui luata in considerare o a treia optiune, si anume sa bea apa”, a spus Dr. Branca. „Este important sa se limiteze numarul de alimente si bauturi dulci pe care oamenii le consuma, indiferent daca indulcirea este data de zaharul real sau artificial.” - a concluzionat acesta.
Ce ai de facut
Dieta generala (ceea ce mananci zilnic) este mai importanta pentru reducerea riscului de cancer decat orice ingredient sau aliment individual.
O alternativa sigura sanatoasa atat la indulcitorii artificiali, cat si la zahar este renuntarea la bauturile carbogazoase indulcite sau dietetice si revenirea la apa si la cafeaua sau ceaiul neindulcit. Fa din apa prima alegere! Adauga zeama de lamaie proaspata pentru gust si aroma!
Pentru persoanele care vor sa evite aspartamul, cel mai simplu mod de a face acest lucru este sa verifice etichetele cu ingrediente inainte de a cumpara sau de a manca alimente sau bauturi. Daca aspartamul este in acel produs, acesta va fi listat.
Bibliografie:
- Aspartame hazard and risk assessment results released www.who.int
- Carcinogenicity of aspartame, methyleugenol, and isoeugenol www.thelancet.com
- Aspartame and Other Sweeteners in Food www.fda.gov
- Artificial Sweeteners and Cancer www.cancer.gov
- Aspartame and Cancer Risk www.cancer.org
- Determining if Something Is a Carcinogen www.cancer.org
- Known and Probable Human Carcinogens www.cancer.org
- WHO declares widely used sweetener aspartame a possible cancer cause, but intake guidelines stay the same www.edition.cnn.com
- World Health Organization releases reports on artificial sweetener aspartame and cancer risk www.nbcnews.com
- Aspartame sweetener to be declared possible cancer risk by WHO, say reports www.theguardian.com
- Exclusive: WHO's cancer research agency to say aspartame sweetener a possible carcinogen www.reuters.com
- The Truth About Aspartame www.livescience.com
- Aspartame Is a Possible Cause of Cancer in Humans, a W.H.O. Agency Says www.nytimes.com