Cortizolul este unul dintre hormonii steroizi si este sintetizat in glandele suprarenale (situate in partea superioara a fiecarui rinichi). Majoritatea celulelor din corp au receptori pentru cortizol, astfel incat acesta este implicat intr-un numar mare de procese din organism. Cele mai importante efecte ale cortizolului sunt: cresterea glucozei in sange (prin stimularea gluconeogenezei, un proces de formare de glucoza din surse non-glucidice), precum si actiunea antiinflamatorie si imunosupresiva.
Secretia hormonului este controlata de hipotalamus, glanda pituitara si glanda suprarenala, denumite axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian. In mod normal, concentratia in sange a cortizolului prezinta o variatie diurna, nivelurile maxime fiind observate dimineata. O cantitate prea mare de cortizol de-a lungul unei perioade prelungite determina o conditie denumita sindromul Cushing, in timp ce prea putin cortizol se datoreaza unor afectiuni la nivelul gandelor suprarenale sau glandei pituitare si determina boala Addison sau insuficienta adrenala.
Ce este cortizolul
Cortizolul este un hormon steroid, unul dintre glucocorticoizii sintetizati in cortexul glandelor suprarenale de unde este eliberat in sange si transportat in intreg corpul.
Cum este controlata secretia de cortizol
Nivelul de cortizol din sange variaza pe parcursul zilei, concentratia cortizolului fiind mai mare dimineata, atingand un varf dupa 30-60 minute de la trezire, pentru ca apoi sa scada progresiv pe parcursul zilei, nivelul cel mai scazut (aproximativ jumatate din cel matinal) fiind inregistrat intre orele 16.00- 20.00. Aceasta variatie a secretiei cortizolului se numeste ritm circadian. La persoanele care lucreaza noaptea, acest tipar este inversat, astfel incat momentul secretiei cortizolului este strans legat de activitatile zilnice. In plus, ca raspuns la stres, se elibereaza suplimentar cortizol pentru a ajuta organismul sa raspunda adecvat.
Secretia de cortizol este controlata in principal de trei zone din organism strans interconectate: hipotalamusul si glanda pituitara (hipofiza) din creier si glanda suprarenala. Acesta se numeste axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian. Cand nivelul de cortizol din sange este scazut, hipotalamusul secreta hormonul de eliberare a corticotropinei (CRH - corticotropin releasing hormone), care determina glanda pituitara sa secrete un alt hormon, hormonul adrenocorticotrop (ACTH). ACTH stimuleaza corticosuprarenala sa sintezeze si sa secrete cortizol. Pe masura ce cortizolul creste in sange, acesta va actiona printr-un mecanism de feedback negativ asupra hipofizei si hipotalamusului. Ca urmare, ACTH incepe sa scada, ceea ce in final va duce la o scadere a sintezei si secretiei de cortizol.
Ce rol are cortizolul
Deoarece majoritatea celulelor din organism au receptori pentru cortizol, acesta are un impact asupra unor multiple procese din corp. Cortizolul ajuta la controlul nivelului de zahar din sange (creste glicemia prin intermediul gluconeogenezei), suprima raspunsul sistemului imunitar si consolideaza memoria. Controleaza echilibrul hidroelectrolitic si ajuta la controlul tensiunii arteriale. La femei, cortizolul are un rol in dezvoltarea fatului in timpul sarcinii. Productia de cortizol crescuta din saptamanile 30-32 initiaza producerea de agent pulmonar fetal tensioactiv (surfactant) pentru promovarea maturarii plamanilor fatului. Toate aceste functii fac din cortizol un hormon esential pentru mentinerea sanatatii si a starii de bine generale.
Ce se intampla cand exista prea mult cortizol
Concentratia crescuta de cortizol pentru o perioada lunga de timp poate determina o afectiune denumita sindrom Cushing (hipercorticism). Cauza poate fi o afectiune sau tumora localizata la nivelul glandelor suprarenale (adenomul corticosuprarenalian) sau o tumora hipofizara care produce un exces de cortizol prin secretia neadecvata de ACTH (in acest caz, afectiunea se numeste boala Cushing).
Simptomele sindromului Cushing sunt:
- Cresterea rapida in greutate, in principal distribuita la nivelul fetei, gatului (ceafa de bizon), toracelui si abdomenului, contrastanta cu bratele si picioarele care raman subtiri
- Fata rotunda si umflata (facies cu aspect de luna plina); acnee sau facies congestiv (fata rosie)
- Modificari la nivelul pielii (piele subtire, fragila, care poate fi ranita usor, cu vanatai si vergeturi albastrui
- Slabiciune musculara
- Schimbari de dispozitie, care se manifesta ca anxietate, depresie, iritabilitate, insomnie
- Senzatie de sete crescuta si urinare frecventa
- Diabet zaharat
- Hipertensiune arteriala
- Osteoporoza
De asemenea, nivelul crescut de cortizol determina scaderea libidoului (apetitului sexual), iar la femei, menstruatia poate deveni neregulata, mai putin frecventa sau se poate opri in totalitate (amenoree).
In plus, s-a constatat o asociere cu anumite afectiuni psihiatrice, cum ar fi anxietatea si depresia. Cu toate acestea, semnificatia acestui lucru nu este inca deplin inteleasa.
Ce se intampla cand exista prea putin cortizol
Prea putin cortizol se poate datora unor afectiuni la nivelul glandei pituitare sau suprarenalelor si determina boala Addison sau insuficienta corticosuprarenala. In 70-90% dintre cazuri se considera ca este o boala autoimuna in care sistemul imunitar ataca propriile celule ale organismului. Debutul simptomelor este adesea gradual, pe parcursul mai multor luni, putand trece neobservate initial. Simptomele pot include slabiciune si oboseala marcata, ameteala (in special la trecerea din pozitie culcat in picioare), scaderea involuntara in greutate, slabiciune musculara, modificari ale dispozitiei si hiperpigmentarea pielii (aspect de piele bronzata). Fara tratament, boala Addison este o afectiune care poate pune viata in pericol.
Atunci cand este suspectat un diagnostic de sindrom Cushing sau de boala Addison este necesara evaluarea de urgenta a pacientului de catre un medic specialist endocrinolog.
Intrebari pentru medic
Daca crezi ca nivelul de cortizol este modificat, primul pas pentru a obtine ajutor este sa discuti cu medicul tau. Acesta iti poate recomanda un consult la un medic specialist endocrinolog care va recomanda o serie de analize, inclusiv dozarea nivelului de cortizol din sange pentru a determina daca concentratia acestuia este scazuta sau crescuta.
Ii poti adresa urmatoarele intrebari medicului:
- Cum variaza nivelul de cortizol pe parcursul zilei?
- Ce afectiuni ar putea modifica nivelul de cortizol?
- Ce teste sunt necesare pentru a determina cauza simptomelor mele?
- Ce tratamente exista pentru a normaliza nivelul de cortizol pentru a-mi recastiga sanatatea?
Surse de informatie:
www.yourhormones.info
www.hormone.org
www.webmd.com
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer