Infectia cu HIV/SIDA

Infectia cu virusul HIV poate aparea ca urmare a contactului cu o persoana seropozitiva care poate fi atat simptomatica, cat si asimptomatica, dar care este purtatoare a virusului patogen.  Transmiterea se poate face pe cale sanguina, prin contact intim sau de la mama la fat. . Printre factorii favorizanti se regasesc:

• contactul sexual neprotejat;
• consumul de droguri;
• istoric de boala cu transmitere sexuala;
• folosirea unor echipamente medicale (ac de injectie) nesterile;
• contactul cu sange infectat;
• transmiterea materno-fetala.

In cazul transmiterii materno-fetale, momentul infectarii cu virusul HIV poate avea loc in timpul:

• sarcinii;
• nasterii;
• alaptarii.

Dupa patrunderea in organism, virusul HIV realizeaza distrugerea masiva a celulelor albe (CD4). Acestea joaca un rol important in sistemul imunitar, in gestionarea infectiilor cu agenti patogeni.

Simptomele se manifesta in functie de:

• durata de timp de la momentul infectarii;
• stadiul infectiei;
• capacitatea de aparare a organismului.

Odata patruns in organism, virusul HIV produce slabirea sistemului imunitar (imunosupresie). Astfel, persoanele au o imunitate mai slabita si pot contacta mai usor diverse boli.

Simptomele initiale care semnaleaza debutul bolii,mimeaza o mononucleoza infectioasa,  apar intr-un interval de 2 pana la 4 saptamani de la momentul infectarii, insa rareori infectia este diagnosticata in aceasta etapa.Printre manifestarile de debut se regasesc:

• cefaleea (durerea de cap);
• febra;
• eczemele;
• mialgiile (dureri musculare);
• artralgii (dureri articulare);
• leziuni bucale;
• diaree;
• tuse;
• scadere ponderala;
• transpiratii nocturne.

In lipsa diagnosticarii corecte a primo-infectiei cu virusul HIV si a aplicarii tratamentului, simptomele initiale se remit, fiind urmate de o etapa latenta, frecvent asimptomatica. . Ulterior, in faze avansate, tabloul clinic simptomatic favorizat de imunodepresia accentuata, poate fi completat de aparitia:

• tumefierii ganglionilor limfatici;
• aftelor localizate la nivel bucal;
• zonei zoster (in urma contactarii virusului Herpetic);
• pneumoniei cu germeni oportunisti
• proceselor neoplazice

Din momentul infectarii organismului gazda si in lipsa tratamentului corect, virusul HIV trece prin mai multe stadii. Acestea se caracterizeaza prin anumiti parametri, printre care se regasesc:

• contagiozitatea;
• simptomatologia;
• cantitatea de material viral din organism.

Stadiul I

Stadiul I debuteaza in momentul in care organismul uman a luat contact cu virusul HIV. Modificarile sistemului imunitar apar treptat, pe masura ce pacientul ignora patologia sau nu este diagnosticat corect.

Pacientii care se afla in acest stadiu prezinta urmatoarele caracteristici:

• simptome care mimeaza o raceala;
• contagiozitate raportata la cantitatea virala prezenta in organism.

Stadiul II

Stadiul II al infectiei cu HIV debuteaza tardiv si de cele mai multe ori pacientii sunt asimptomatici. De asemenea, acesta mai este numit si stadiul de latenta clinica. In acest timp, virusul patruns in organism prezinta urmatoarele caracteristici:

• este activ din punct de vedere metabolic;
• se reproduce intr-un ritm accelerat.

Durata de progres a stadiului II este variabila. Caracteristicile acestuia sunt reprezentate de:

• cantitatea virala crescuta;
• contagiozitate.

Stadiul III

In lipsa administrarii unui tratament adecvat, persoanele infectate cu virusul HIV ajung in stadiul III. In cursul acestuia, pacientii sunt diagnosticati cu patologia care poarta numele de SIDA. Caracteristicile stadiului III sunt:

• pacientii sunt imunocompromisi;

Virusul HIV patruns in organism se replica in ritm accelerat. Sistemul imun incearca sa neutralizeze incarcatura virala, dar la un moment dat, acesta cedeaza, resursele energetice fiind limitate. Astfel, pacientii imunocompromisi pot contacta cu usurinta agenti patogeni oportunisti si pot dezvolta alte patologii.

• incarcatura virala este la un nivel ridicat;

Cresterea cantitatii virale din organism se realizeaza treptat. Odata cu aceasta, transmiterea virusului HIV este din ce in ce mai usoara, iar pacientii prezinta contagiozitate ridicata.

• supravietuirea in lipsa tratamentului este de aproximativ 3 ani.

Persoanelor care prezinta simptome caracteristice infectiei cu HIV le este recomandata vizita la medicul specialist. Acesta va realiza anamneza, examenul clinic si testele necesare pentru stabilirea diagnosticului corect.

In cursul anamnezei, pacientului i se vor cere informatii referitoare la:

• debutul simptomelor;
• durata acestora;
• factori care declanseaza si amelioreaza simptomatologia;
• istoricul medical de boala;
• antecedentele heredocolaterale (istoricul familial de boala);
• consumul de alcool;
• fumat;
• consumul de droguri;
• actele sexuale neprotejate.

In cursul examenului clinic, medicul va examina pacientul folosind tehnici de:

• observatie;
• palpare;
• auscultatie;
• percutie.

Pentru confirmarea diagnosticului, medicul recomanda pacientului efectuarea urmatoarelor teste:

• ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay);

Testul ELISA se foloseste pentru detectarea anticorpilor anti-HIV. Pentru acesta este necesara recoltarea unei probe de sange, care va fi trimisa la laborator. Daca in sangele pacientului exista anticorpi anti-HIV, acestia pot fi evidentiati prin intermediul reactiei antigen-anticorp. Aceasta presupune punerea in contact a serului provenit de la pacient cu antigene virale produse in laborator.

• Western Blot;

Testul Western Blot este folosit pentru confirmarea diagnosticului. Acesta are rolul de a evidentia prezenta anticorpilor anti-HIV, care reactioneaza impotriva unor proteine virale specifice.

Tratamentul in cazul infectiei cu virusul HIV este unul medicamentos. Acesta are rolul de a:

• incetini reproducerea virusului HIV in organism;
• permite sistemului imunitar sa se refaca;
• evita aparitia altor patologii.

Virusul HIV poate dezvolta in timp rezistenta la anumite tipuri de medicamente. De aceea, este important ca relatia dintre medic si pacient sa fie una stabila, in care medicul sa poata schimba schema terapeutica, daca este necesar.  

Scopul tratamentului medicamentos este de a reduce:

• incarcatura virala;
• contagiozitatea.

In prezenta unui tratament corect administrat, persoanele infectate cu virusul HIV pot duce o viata normala. De asemenea, riscul de transmitere a bolii catre apropiati scade. Pentru a creste eficienta tratamentului, medicul poate recomanda si schimbarea stilului de viata al pacientului.

Printre recomandarile pe care pacientul le poate primi se regasesc:

• modificarea dietei alimentare;
• practicarea exercitiilor sportive regulate;
• oprirea fumatului;
• vaccinarea anuala impotriva virusului gripal.

Pentru a preveni infectia cu virusul HIV, medicul specialist recomanda evitarea:

• contactelor sexuale neprotejate;
• folosirii materialelor medicale nesterile (ace);
• consumarii drogurilor.

De asemenea, pentru pacientii care prezinta riscul de expunere la infectia cu HIV, medicul poate indica efectuarea profilaxiei:

• pre-expunere (PrEP);
• post-expunere (PEP).

Infectia cu virusul HIV este o patologie intalnita foarte frecvent. Aceasta produce modificari in organismul uman, printre care cea mai importanta este slabirea sistemului imun. La inceput, pacientii pot prezenta simptomatologia tipica unei raceli. In lipsa unei diagnosticari corecte, boala avanseaza, asociindu-se cu alte patologii pe care pacientul si le insuseste. Tratamentul folosit in cazul infectiei cu virusul HIV are rolul de a limita reproducerea virala si de a stimula refacerea organismului.

Bibliografie:

www.hiv.gov, https://www.hiv.gov/hiv-basics/overview/about-hiv-and-aids/what-are-hiv-and-aids, accesat la data de 18.10.2022;
www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hiv-aids/symptoms-causes/syc-20373524, accesat la data de 18.10.2022;
www.who.int, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hiv-aids, accesat la data de 18.10.2022;
www.nhs.uk, https://www.nhs.uk/conditions/hiv-and-aids/, accesat la data de 18.10.2022;
www.cdc.gov, https://www.cdc.gov/hiv/basics/whatishiv.html, accesat la data de 18.10.2022;