Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Palatoschizis sau despicatura valului palatin

Palatoschizis sau despicatura valului palatin

 

Palatoschizis este o afectiune congenitala, care se manifesta prin prezenta unui defect de fuziune la nivelul palatului dur si al palatului moale. La nivelul cavitatii bucale, palatul dur este o componenta osoasa, localizata anterior, iar palatul moale reprezinta o formatiune musculara localizata posterior, care se continua cu uvula. Palatoschizis se poate asocia cu lipsa fuziunii buzei superioare. In acest caz, afectiunea se va numi cheilopalatoschizis.

Etiologia palatoschizisului

Aceasta afectiune se manifesta cu o frecventa de 1 caz la 800 de nasteri, afectiunea fiind mai frecventa la sexul feminin. Anomalia cranio-faciala apare in perioada intrauterina, intre saptamana a 6-a si saptamana a 10-a, cand mugurii palatini ar trebui sa fuzioneze pe linia mediana. In cazul unui copil ce va dezvolta aceasta patologie, arcurile din care se va dezvolta palatul nu se vor forma corespunzator si nu vor fuziona.

Aparitia acestei patologii este consecinta interactiunii dintre factorii genetici si mediu. Dintre factorii de mediu care favorizeaza aparitia palatoschizisului sunt:

  • fumatul;
  • drogurile;
  • alcoolul;
  • substante toxice;
  • anumite medicamente (antiepileptice);
  • expunerea la radiatii;
  • malnutritia;
  • deficitul de acid folic;
  • infectiile;
  • stare medicala precara;
  • diabet.

Aparitia doar a scizurii valului palatin poate fi si un simptom specific unui sindrom genetic.

Cel mai adesea, palatoschizisul apare in:

  • sindromul Stickler;
  • deletia de la nivelul cromozomului 22q11.

In cazul in care un membru al familiei este diagnosticat cu palatoschizis, este indicat a consulta un genetician. Astfel, vei afla care este riscul de a avea un copil care sa prezinte aceasta afectiune.

Palatoschizis - semne si simptome

Palatoschizis este o patologie usor de recunoscut imediat dupa momentul nasterii, dar poate fi evidentiata si in timpul sarcinii. Semnul caracteristic al acestei afectiuni este reprezentat de prezenta scizurii la nivelul palatului, in cadrul examinarii clinice.

In functie de gravitatea acestei afectiuni, marimea scizurii variaza. Astfel, pot fi afectate urmatoarele structuri anatomice:

  • palatul dur;
  • palatul moale;
  • palatul dur si cel moale;
  • procesul alveolar al maxilarului (face parte din arcada dentara superioara);
  • musculatura palatului;

Pot exista situatii cand scizura este prezenta doar la nivelul musculaturii palatului, in timp ce mucoasa nu este afectata. Se asociaza cu anomalii de structura ale uvulei (este scindata) si cu modificarea aspectului palatului moale (are o nuanta cianotica).

Palatoschizis - complicatii

Copiii ce sunt diagnosticati cu palatoschizis pot manifesta unele complicatii ale acestei patologii. Astfel, ei se pot confrunta cu:

  • tulburari alimentare;

Hranirea bebelusilor este realizata cu dificultate, fiind necesar a utiliza un biberon special.

  • regurgitatii;

Acestea apar in cazul in care deformarea este de dimensiuni mari sau daca tratamentul nu a fost corespunzator.

  • tulburari de vorbire;

Pe parcursul dezvoltarii limbajului, copiii pot intampina dificultati in a pronunta cuvintele.

  • voce nazonata;

Este intalnita rar, in special ca urmare a unui defect sever.

  • dezvoltare inadecvata a dintilor;
  • deficiente de crestere a fetei;
  • otite;
  • tulburari de auz;
  • dificultati de respiratie;
  • sinuzita.

Diagnosticul pentru palatoschizis

Diagnosticul palatoschizisului se face inca din timpul sarcinii. Aceasta anomalie poate fi depistata prin intermediul ecografiei realizate in primul trimestru de sarcina (12 saptamani).

Palatoschizis1

In unele situatii, ecografia nu pune in evidenta aceasta anomalie. Astfel, diagnosticul va fi stabilit dupa nastere, in cadrul examinarii efectuate de medicii specialisti. Este important ca dupa depistarea acestei patologii sa se formeze o echipa medicala care sa stabileasca cea mai optima varianta de tratament si sa evalueze posibilele complicatii asociate.

Tratamentul pentru palatoschizis

Tratamentul de electie al acestei patologii este cel chirurgical. Interventia este cunoscuta sub denumirea de palatoplastie. Aceasta se efectueaza in intervalul de varsta de 3-6 luni. In cazul in care este afectat si palatul dur, se va mai realiza o interventie chirurgicala intre 15-18 luni.

Scopul tratamentului chirurgical este de a:

  • inchide scizura;
  • preveni migrarea alimentelor si a bauturilor la nivelul cavitatii bucale.

Realizarea interventiei chirurgicale

In cadrul interventiei chirurgicale, medicul va efectua urmatoarele manevre:

  • inchide scizura palatului;
  • pozitioneaza corect musculatura de la acest nivel;
  • realizeaza doua incizii lateral de scizura, care sa scada tensiunea determinata de inchiderea scizurii.

Durata operatiei este de aproximativ 3 ore. Pentru a putea fi efectuata, bebelusul necesita anestezie generala. Recuperarea dupa interventia chirurgicala este destul de facila, copilul fiind externat in aproximativ 3 zile.

Se recomanda ca alimentatia bebelusului sa fie predominant lichida, pentru a favoriza vindecarea suturii. De asemenea, este recomandat a se preveni introducerea degetelor sau a altor obiecte de catre bebelus in gura.
Ingrijirea copilului cu palatoschizis
Cel mai important aspect care este necesar a fi luat in considerare inainte de efectuarea interventiei chirurgicale este modul de hranire al bebelusului. Prezenta scizurii valului palatin va impiedica copilul sa manifeste reflexul de supt, facand in acest fel hranirea imposibila.

De aceea, sunt utilizate unele accesorii care sa faciliteze o alimentatie corespunzatoare:

  • tetine pentru biberon;

Tetinele au rolul de a facilita curgerea laptelui din biberon, astfel incat copilul nu mai este nevoit sa depuna efort pentru a obtine laptele.

  • biberon special;

Folosirea unui biberon confectionat dintr-un material flexibil permite compresia acestuia si eliberarea laptelui cu usurinta.

  • dispozitive dentare;

Dispozitivele dentare se aplica la nivelul palatului, ceea ce va permite suptul.

De asemenea, pe parcursul dezvoltarii, copilul poate necesita:

  • logopedie;
  • audiograma;
  • tratament ortodontic;
  • consiliere psihologica.

Preventia in palatoschizis

Palatoschizisul este o afectiune care depinde de foarte multi factori, astfel incat preventia este dificil de realizat. In cazul in care in familie exista persoane diagnosticate cu palatoschizis, consultul unui genetician este util, pentru a afla care este riscul de a transmite ereditar aceasta afectiune.

De asemenea, incidenta acestei anomalii de dezvoltare este scazuta daca mama:

  • adopta un regim nutritional echilibrat;
  • suplimenteaza dieta cu acid folic inainte si in timpul sarcinii;
  • nu consuma alcool sau droguri;
  • nu fumeaza;
  • utilizeaza doar medicamentele recomandate de medic;
  • efectueaza controale medicale regulate.

Palatoschizis sau „gura de lup”, cum mai este cunoscut, este o afectiune care se manifesta prin prezenta unei scizuri a valului palatin. Aceasta se poate depista inca din timpul sarcinii sau dupa nastere. Tratamentul consta in interventie chirurgicala, realizata intre 3-18 luni.

 


Bibliografie:
www.kidshealth.org, https://kidshealth.org/en/parents/cleft-palate.html, accesat la data 17.05.2022;
myhealth.alberta.ca, https://myhealth.alberta.ca/Health/Pages/conditions.aspx?hwid=hw148352, accesat la data 17.05.2022;
www.britannica.com,https://www.britannica.com/science/cleft-palate, accesat la data 17.05.2022;
www.childrens.com, https://www.childrens.com/specialties-services/conditions/cleft-palate, accesat la data 17.05.2022;
www.cdc.gov, https://www.cdc.gov/ncbddd/birthdefects/cleftlip.html, accesat la data 17.05.2022.