Importanta preventiei
Limbajul si totodata vorbirea copilului, pot fi stalcite, peltice, sarace, absente sau cateodata total neinteligibile. E grav, ne intrebam? Nu exista un singur raspuns la aceasta intrebare. Fiecare copil este o individualitate si pornind de la debutul lui in viata si de la primele sunete rostite, limbajul si dezvoltarea acestuia sunt caracteristice doar lui. Un copil poate vorbi tarziu si totul este perfect normal, fiind vorba despre o intarziere in aparitia si evolutia limbajului, dar in cazul unui alt copil, vorbirea intarziata poate fi semnul unei intarzieri in dezvoltarea psihica, hipoacuzie sau autism. Pendulam ca raspuns intre nimic grav si extrem de grav. De aceea, este important sa ne adresam din timp unui specialist si acesta este logopedul.
Cum il ajuta logopedul pe copilul cu tulburari de limbaj
Logopedul depisteaza si trateaza tulburarile de limbaj. Este important acest aspect, deoarece problemele complexe de limbaj au un rol esential in viata psihica si in structurarea personalitatii fiecarui individ, iar depistarea lor vizeaza educarea limbajului afectat , prevenirea dificultatilor verbale, optimizarea comunicarii, a intelegerii si restabilirea relatiilor specific umane. Activitatea logopedului vizeaza in primul rand copiii de varsta prescolara mica, dar se poate extinde si la celelalte categorii de scolari.
Care sunt pragurile de dezvoltare a limbajului la sugar si copilul mic?
Pentru a realiza o prima evaluare a limbajului copilului, parintele ar trebui sa observe ca cel mic incepe:
- Sa gangureasca la 3 luni
- Sa emita vocale de la 4-5 luni
- Sa lalizeze – sa se joace cu sunetele, pregatindu-se pentru vorbire, de la 6 luni
- Sa rosteasca cuvinte cu sens de la 1 an
- Sa foloseasca onomatopee de la 1,5 ani
- Sa foloseasca in mod activ “nu” de la 2,5 ani
- Sa foloseasca pronumele “eu” de la 3 ani
- Sa puna multe intrebari care incep cu “de ce” dupa 3 ani
- Sa copieze litere de tipar inainte de varsta scolara
Cum se dezvolta vocabularul la copil?
La incheierea primului an de viata, copilul poate sa pronunte doar cateva cuvinte.
Incepand cu 1,5-1,8 ani, copilul ajunge usor la 200—300 de cuvinte si catre 3 ani dispune de 1000 -1100 cuvinte. De asemenea, se produce si un salt calitativ.
In prima jumatate a celui de-al doilea an de viata apare prefraza – o constructie din 3-4 cuvinte, care nu sunt flexionate conform normelor limbii si din care prepozitiile si conjunctiile de obicei lipsesc. Aceste elemente de legatura in fraza nu au nici o semnificatie pentru copil; cu toate ca sunt simple ca structura sonora, el nu le poate pronunta. Acesta este motivul pentru care persoanele straine nu il inteleg, iar cei apropiati devin un fel de translatori.
Spre 2 ani, unii copii vorbesc din ce in ce mai bine, sunt intelesi de ceilalti si ii pot surprinde pe acestia chiar prin corectitudinea si complexitatea unor cuvinte. Copilul achizitioneaza mai rapid cuvinte care corespund unor obiecte decat pe acelea care desemneaza actiuni sau caracteristici ale obiectelor. Obiectele pot fi puse mai usor in raport cu cuvintele deoarece sunt mai usor observabile si, prin urmare, intra mai usor in vocabularul copilului.
La 3 ani, copiii au urmatoarele caracteristici:
- Inteleg majoritatea lucrurilor pe care le aud
- Au un vocabular de 900-1000 cuvinte
- Folosesc corect pronumele, creeaza propozitii de 3-6 cuvinte
- Pun intrebari
- Spun povesti
Copiii intre 4-5 ani:
- Comunica usor cu alti copii sau adulti
- Articuleaza corect majoritatea sunetelor
- Formeaza propozitii de 6-8 cuvinte
- Folosesc cel putin 4 prepozitii
- Pot repeta cuvinte formate din 4 silabe
Copiii de 5-6 ani pot sa isi corecteze greselile de vorbire.
Intre 6 si 8 ani, majoritatea copiilor isi dubleaza vocabularul si incep sa citeasca.
La varsta de 9 ani se petrece un salt important inainte de imbunatatirea citirii. Dupa ce si-a format o baza lingvstica, copilului ii va fi usor sa asimileze cuvinte noi si sa opereze cu ele.
Stimularea verbala si comunicarea in familie sunt deosebit de importante, deoarece copilul invata prin imitatie.