Insolatia (socul caloric)

In mod normal, organismul genereaza caldura ca rezultat al metabolismului (totalitatea proceselor chimice care se produc in mod continuu si care sustin corpul viu), pe care o elimina prin piele prin radiatie sau prin evaporarea transpiratiei.

Contributia pe care o are fiecare dintre aceste mecanisme variaza in functie de temperatura si umiditatea din mediu. Radiatia, care reprezinta transferul de caldura de la un corp cu temperatura mai mare la un alt corp cu temperatura mai mica, este predominanta la temperatura camerei, insa pe masura ce temperatura ambientala se aproprie de temperatura corpului, evaporarea devine mai importanta, efectuand practic 100% din procesul de racire a corpului la temperaturi in mediu > 35oC. Cu toate acestea, in cazul unei umiditati ridicate, racirea prin evaporare este extrem de limitata.

Deshidratarea este un factor de risc suplimentar, deoarece o persoana deshidratata nu va fi capabila sa transpire pentru a elimina caldura prin evaporare, ceea ce va duce la cresterea temperaturii corporale.

Socul caloric apare atunci cand corpul nu poate pierde caldura suficient de rapid in conditii de temperatura ambientala extrema. Deoarece corpul nu se poate raci singur, temperatura corpului continua sa creasca rapid pana la valori periculos de ridicate (>40oC).

Uneori, socul caloric este impartit in 2 variante, desi utilitatea acestei clasificari este controversata: socul caloric clasic si socul caloric de efort.

Socul caloric clasic

Pentru aparitia socului caloric clasic sunt necesare 2-3 zile de expunere la temperatura ambientala mare. Frecvent, apare ca urmare a valurilor de caldura din timpul verii, in general la persoanele in varsta, sedentare, cu boli cronice, care stau in case fara aer conditionat si care deseori au un acces limitat la lichide. De asemenea, poate sa apara la copiii lasati in masina pe timp de vara, in special daca ferestrele sunt inchise.

Socul caloric de efort

Socul caloric de efort apare mult mai brusc si afecteaza persoanele sanatoase, active, cum ar fi sportivii, militarii si muncitorii (pompierii, muncitorii din turnatorie, etc.) care trebuie sa desfasoare o activitate fizica intensa in medii cu temperatura crescuta. Este cea de-a 2-a cauza de deces la sportivii tineri. Efortul fizic intens sustinut intr-un mediu cu temperatura mare determina o crestere brusca masiva a temperaturii corpului pe care acesta nu o poate regla. Pot sa apara lezarea muschilor (rabdomioliza), afectarea rinichilor (insuficienta renala acuta) si tulburari de coagulare.

Prin cresterea treptata si constanta a nivelului si duratei lucrului in mediu cu temperatura crescuta se realizeaza in final aclimatizarea, care va permite oamenilor sa lucreze in medii cu astfel de temperaturi ridicate si care va reduce considerabil riscul aparitiei problemelor provocate de caldura.

Socul caloric este cauzat de:

• Expunerea la un mediu ambiental cald
• Practicarea unei activitati fizice intense intr-un mediu ambiental cald
• Purtarea de haine in exces, groase, calduroase sau izolante (cum ar fi costumele de lucru ale muncitorilor) care impiedica evaporarea transpiratiei
• Deshidratarea, prin lipsa de lichide care sa inlocuiasca fluidele pierdute prin transpiratie
• Consumul de alcool, care poate afecta capacitatea organismului de a regla temperatura

Oricine poate face insolatie, insa urmatorii factori de risc cresc probabilitatea:

Varsta

Capacitatea organismului de a face fata caldurii extreme din mediu si de a mentine temperatura interna intr-un anumit interval fiziologic este influentata de sistemul nervos central. La sugari, sistemul nervos central nu este pe deplin dezvoltat, iar la adultii cu varsta peste 65 de ani, sistemul nervos central incepe sa se deterioreze. In plus, o hidratare adecvata este mai greu de obtinut in cazul ambelor grupe de varsta.

Practicarea unor activitati fizice intense cand este cald afara

Antrenamentul militar si participarea la activitati sportive, cum ar fi fotbal sau alergare pe distante lungi, cand este foarte cald afara, sunt exemple de situatii care pot cauza insolatie.

Expunere brusca la vreme calduroasa

Riscul de aparitie a insolatiei este ridicat daca temperatura din mediu creste brusc, cum se intampla in timpul valurilor de canicula la inceputul sau pe perioada verii sau cand persoana calatoreste intr-un climat mai cald. Se recomanda limitarea activitatilor afara timp de cel putin cateva zile pentru a-i permite organismului sa se acomodeze la schimbare. Cu toate acestea, este posibil ca riscul de insolatie sa ramana crescut cateva saptamani.

Lipsa aerului conditionat

Ventilatoarele pot fi utile si te ajuta sa te simti mai bine, insa daca vremea calduroasa se mentine, aerul conditionat este cel mai eficient mod de a te racori si de a reduce umiditatea.

Anumite medicamente

Unele medicamente afecteaza capacitatea organismului de a ramane hidratat si de a regla temperatura interna. Trebuie sa fii cu atat mai atent la consecintele expunerii la caldura daca iei anumite medicamente, cum ar fi: vasoconstrictoare (care contracta vasele de sange), anumite antihipertensive (beta-blocante), care controleaza tensiunea arteriala crescuta, diuretice, care elimina apa si sodiu, medicamente pentru boala Parkinson, antihistaminice pentru alergii sau antidepresive si antipsihotice (inhibitori ai monoaminoxidazei), recomandate pentru tulburari mintale. Medicatia stimulanta utila in tratamentul tulburarii de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD) si anumite droguri ilegale, cum ar fi amfetaminele si cocaina, de asemenea, cresc riscul de a face soc caloric. Frecvent, este necesara o supradoza, insa efortul fizic si conditiile de mediu pot fi aditive.

Anumite afectiuni medicale

Transpiratia poate fi impiedicata de unele afectiuni ale pielii, cum ar fi psoriazisul si eczemele extinse sau sclerodermia. Anumite boli cronice, cum sunt boala arteriala coronariana sau afectiunile cronice la nivelul plamanilor, rinichilor si ficatului cresc riscul de evolutie severa a socului termic.

SimptomeSocul caloric este forma cea mai severa a bolilor induse de caldura, din care fac parte crampele musculare, epuizarea termica si insolatia.

Caracteristic pentru insolatie sunt 2 manifestari:

• Febra ridicata - temperatura corpului > 40oC (uneori poate depasi capacitatea de inregistrare a unui termomentru, putand ajunge si la valori de 46oC). Persoanele afectate pot sa nu simta ca temperatura corpului este crescuta semnificativ.
• Afectarea globala a sistemului nervos central, variind de la confuzie, vorbire neclara si comportament bizar la agitatie si delir, urmate de convulsii si in final, coma.

Alte semne si simptome sunt:

• Batai rapide ale inimii
• Respiratii rapide si superficiale
• Alterarea transpiratiei. In socul caloric clasic indus de canicula, pielea devine fierbinte, rosie si frecvent uscata. Transpiratia poate sa apara sau nu, in ciuda caldurii. In socul indus de efort, pielea este mai degraba transpirata.
• Greata si varsaturi
• Durere de cap pulsatila

Organismul poate compensa variatii mari ale temperaturii, insa expunerea prelungita sau semnificativa la temperaturi din mediu ridicate face ca aceste mecanisme sa fie depasite si sa creasca temperatura interna a corpului la valori periculoase > 40oC. Se produce o activare a proceselor de coagulare si eliberarea in cascada de substante inflamatorii care cauzeaza lezarea temporara sau permanenta a majoritatii organelor.

Insolatia se poate complica cu:

• Insuficienta multipla de organe - in care sunt afectate organele vitale (creier, rinichi, inima, plamani, ficat)
• Deces - daca nu este tratat imediat, socul caloric poate cauza rapid (in ore) decesul

Diagnosticul de insolatie este de obicei evident. Oamenii au febra mare si simptome de afectare a functionarii creierului si au un istoric de expunere la temperaturi ambientale si umiditate ridicate.

Daca diagnosticul nu este evident, se fac investigatii pentru a diagnostica alte afectiuni care pot provoca simptome similare, cum ar fi: infectii, accident vascular cerebral, consum de droguri si hipertiroidism (glanda tiroida hiperactiva).

Daca cineva din jurul tau are manifestarile socului caloric, suna imediat la 112 si cheama de urgenta ambulanta. Recunoasterea rapida a problemei si racirea agresiva a corpului victimei sunt de importanta majora.

Atat socul caloric clasic, cat si cel de efort sunt tratate asemanator prin:

• Racirea agresiva (scufundarea in apa rece, racirea prin evaporare si administrare intravenoasa de lichide reci)
• Tratamentul agresiv de sustinere a organelor

Persoanele cu insolatie trebuie racite imediat. Cat timp astepti sosirea echipajului medical, incearca sa reduci temperatura corpului persoanei cu insolatie:

• Retrage persoana la umbra, in casa sau intr-un mediu cu aer conditionat, daca este posibil.
• Foloseste orice metoda ai la indemana pentru a-i scadea temperatura corpului cat mai rapid.
• Pacientul ar trebui sa fie scufundat in apa rece, cum ar fi, intr-o cada sau daca sunteti in natura, un lac sau un parau.
• Daca nu este posibila scufundarea, pacientul ar trebui sa fie racit prin evaporare: pielea este umezita permanent cu apa (poti folosi un furtun sau il poti infasura intr-un cearceaf sau prosop umezit) si racita cu ajutorul unui ventilator. In acest caz, se recomanda sa se foloseasca mai degraba apa calduta (30oC), decat rece, deoarece aceasta provoaca mai putine frisoane (tremuraturi), care ar genera la randul lor caldura.
• Ii poti pune pachete de gheata pe frunte, gat, la nivelul axilelor si intre picioare, insa aceasta nu trebuie sa fie singura metoda de racire.
• Daca este posibil, masoara-i temperatura corpului regulat si continua eforturile de racire pana cand temperatura ajunge la 39oC.
• Nu-i da victimei sa bea alcool.
• Folosirea medicamentelor pentru febra (aspirina sau acetaminofen) este inutila si ar trebui evitata.

La spital, corpul este racit rapid prin indepartarea hainelor si acoperirea pielii cu apa sau uneori cu gheata. Pentru a accelera evaporarea si racirea corpului, se poate folosi un ventilator pentru a sufla aer la nivelul corpului. Temperatura corpului este masurata continuu. Se pot administra intravenos lichide reci. Pentru a evita racirea excesiva, scaderea temperaturii corpului este oprita atunci cand a ajuns la aproximativ 39oC. De asemenea, sunt tratate convulsiile, coma si insuficienta de organe.

La spital, tratamentul unui pacient cu soc caloric se face in Sectia de Terapie Tntensiva.

Riscul de deces in urma unui soc caloric este semnificativ si variaza in functie de urmatorii factori:

• Cat de in varsta sunt adultii
• Cat de mici sunt copiii
• Cat de severe sunt afectiunile asociate (cum ar fi boli de inima, plamani, rinichi sau ficat)
• Care a fost cea mai mare valoare a temperaturii corpului
• Cat timp febra a ramas extrem de mare
• Cat de prompt s-a realizat racirea

Fara un tratament prompt si eficient, mortalitatea poate ajunge la 80%. Aproximativ 20% dintre supravietuitori vor prezenta leziuni cerebrale reziduale, cum ar fi tulburari de personalitate sau o coordonare defectuoasa a miscarilor, indiferent de tratamentul efectuat. La unii pacienti, poate persista insuficienta renala. De asemenea, timp de mai multe saptamani dupa aceea, temperatura corpului poate fluctua anormal.

Socul caloric este previzibil si poate fi prevenit. Cea mai buna modalitate de preventie este folosirea bunului simt: atunci cand temperatura de afara este ridicata, persoanele in varsta si copiii mici nu ar trebui sa ramana in locatii neventilate unde nu exista aer conditionat. Niciodata copiii nu ar trebui sa fie lasati in masini expuse direct la soare sau chiar parcate la umbra, chiar si cu geamul deschis, deoarece temperatura poate creste rapid, cu 10oC, in mai putin de 10 minute. Aceasta este o cauza frecventa a decesului la copii cauzat de bolile induse de expunerea la caldura. Daca este posibil, evita efortul intr-un mediu foarte cald sau inadecvat ventilat. De asemenea, nu purta haine calduroase, stramte, izolante.

Urmatoarele masuri sunt folositoare:

• In masura in care este posibil, stai intr-o camera cu aer conditionat. Ventilatoarele pot furniza confort, insa daca temperatura ambientala este mai mare de 35°C, ventilatoarele nu vor preveni aparitia bolilor provocate de caldura. Aerul conditionat este cea mai buna masura de protectie impotriva supraincalzirii corpului. Expunerea doar pentru cateva ore pe zi la aer conditionat va reduce riscul de epuizare termica sau insolatie. Ia in calcul sa-ti petreci o parte din zi la mall sau in alte spatii publice care au aer conditionat.
• Poarta haine usoare, largi, de culoare deschisa. Cand stai in casa, poarta cat mai putine haine.
• Cand iesi afara, foloseste crema de protectie solara cu generozitate si cat mai frecvent. Arsura solara afecteaza capacitatea pielii de a permite racirea si cauzeaza pierderea de lichide.  Indiferent de tipul de ten, foloseste o crema de protectie solara cu SPF de cel putin 15. Academia Americana de Dermatologie recomanda folosirea unei creme de protectie cu o valoare SPF de cel putin 30. Aplica crema de protectie solara cu aproximativ 15 minute inainte de a iesi la soare si reaplica apoi la fiecare doua ore sau mai devreme daca inoti sau transpiri. In timp ce cremele cu protectie solara aduc numeroase beneficii si sunt o masura preventiva eficienta impotriva agresiunii razelor UV, este important sa cunosti si potentialele riscuri asociate si sa iei o decizie informata si asumata.
• Bea lichide in cantitate mare. Setea nu este un indicator prea bun pentru evaluarea starii de deshidratare cand este prea cald, ca urmare ar trebui sa bei lichide la fiecare cateva ore. Daca practici o activitate fizica intensa, bea doua pana la patru pahare de lichide reci la fiecare ora. Evita bauturile care contin alcool, deoarece acestea vor face sa pierzi si mai multe fluide.
• Daca trebuie sa lucrezi afara cand vremea este extrem de calda, fa des pauze. Planifica activitatea dimineata sau seara, cand vremea este mai racoroasa. Daca nu esti obisnuit sa lucrezi sau sa faci o activitate fizica intensa intr-un mediu calduros, incepe treptat si creste ritmul gradual (proces denumit aclimatizare). Este nevoie de cateva saptamani pana cand corpul tau se va adapta la caldura. Opreste-te daca simti ca inima bate cu putere si nu mai poti respira. Retrage-te intr-o zona racoroasa sau cel putin la umbra si odihneste-te, in special daca ai senzatia de ameteala sau de lesin si te simti obosit.
• Daca trebuie sa participi la o competitie sportiva desfasurata afara, cand este foarte cald, asigura-te ca exista serviciu de asistenta medicala de urgenta.
• Fii cu atat mai atent la riscul expunerii la caldura daca faci tratament cu anumite medicamente care interfereaza cu termoreglarea sau daca ai peste 65 de ani si suferi de boli cronice.

Surse de informatie:
Heatstroke www.msdmanuals.com
Heatstroke www.mayoclinic.org
Heatstroke www.webmd.com
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer