Menopauza

Menopauza inseamna incetarea functiei ovariene, atat de secretie a hormonilor sexuali feminini (estrogen si progesteron), cat si a functiei ovulatorii. Menopauza inseamna absenta timp de un an a menstrelor si apare prin ‘’consumarea’’ numarului de foliculi din ovare. Ne nastem cu un numar fix de foliculi primordiali, pierdem multi pana la pubertate, apoi, lunar, prin ovulatie. Asadar, avem genetic un numar diferit de foliculi si, prin urmare, varsta de instalare a menopauzei este variabila.

Menopauza este o parte naturala a procesului de imbatranire si apare de obicei intre 40 si 55 de ani, pe masura ce nivelul de estrogen din organism scade. Cu toate acestea, statisticile arata ca aproximativ 1 din 100 de femei experimenteaza menopauza inainte de varsta de 40 de ani. Aceasta este cunoscuta sub numele de menopauza prematura.

Menopauza se poate instala brusc (absenta menstrelor dintr-o data) sau progresiv (menstre rare, la 2 -3 luni, sau, dimpotriva, menstre mai dese, la 2-3 saptamani).

Exista si cazuri in care femeile continua sa aiba menstruatie si dupa 55 de ani. Aceste cazuri trebuie monitorizate din cauza riscului de hiperplazie de endometru (mucoasa uterina) si a cancerului de san.

Etapele instalarii menopauzei

Exista multi factori care ajuta la determinarea momentului in care debuteaza menopauza, inclusiv constructia genetica si sanatatea ovarelor.

Perimenopauza

Perimenopauza apare inainte de menopauza si este o etapa in care hormonii si organismul se pregateste pentru menopauza. In timpul perimenopauzei, menstruatia devine neregulata - este posibilsa intarzie sau sa lipseasca timp de cateva luni. De asemenea, in aceasta perioada, care poate dura de la cateva luni la cativa ani, fluxul menstrual poate fi mai abundent sau mai slab. Exista si femei care nu experimenteaza aceasta etapa si care intra brusc la manopauza.

Menopauza prematura

Aproximativ 1% dintre femei incep menopauza inainte de 40 de ani, etapa cunoscuta drept menopauza prematura sau insuficienta ovariana primara iar patologia ei face subiect separat in endocrinologe si ginecologie.

Menopauza

Se spune ca o femeie a intrat la menopauza atunci cand timp de 12 luni la rand nu a mai avut menstruatie. Acest lucru inseamna ca ovarele au incetat sa elibereze oua si sa produca estrogen.

Postmenopauza

Postmenopauza se refera la anii de dupa aparitia menopauzei. In aceasta perioada, simptomele menopauzei, cum ar fi bufeurile, incep sa fie resimtite mai rar.

Menopauza poate aparea in mod natural, pe masura ce ovarele imbatranesc si produc mai putini hormoni de reproducere. Corpul incepe sa sufere mai multe modificari atunci cand exista niveluri mai scazute de:

• Estrogen
• Progesteron
• Testosteron
• Hormon foliculostimulant (FSH)
• Hormon luteinizant (LH)

Menopauza se poate instala si ca urmare a unor interventii chirurgicale. Dintre acestea din urma, cea mai cunoscuta este indepartarea chirurgicala a uterului – atat histerectomia totala pentru fibrom uterin, cat si histerectomia cu ovarectomie bilaterala pentru diverse patologii oncologice sau nononcologice.

• Cauzele frecvente ale menopauzei induse includ:
• Histerectomie bilaterala sau indepartarea chirurgicala a ovarelor
• Ablatia ovariana sau oprirea functiei ovariene, care se poate face prin terapie hormonala, chirurgie sau tehnici de radioterapie la femeile cu tumori cu receptori de estrogen pozitivi
• Expunerea zonei pelvisului la radiatii
• Leziuni in zona pelvisului care afecteaza sau distrug grav ovarele

Majoritatea femeilor incep sa dezvolte simptome asociate menopauzei cu aproximativ patru ani inainte de ultima menstruatie. Simptomele continua adesea pana la aproximativ patru ani dupa ultimul ciclu menstrual. Un numar mic de femei prezinta simptome cu pana la 10 ani inainte de aparitia efectiva a menopauzei, iar 1 din 10 femei prezinta aceste simptome timp de 12 ani dupa ultima lor menstruatie.

Simptomele si semnele frecvente sunt determinate de scaderea cantitatii de estrogen (hormonul principal feminin), cu efecte pe toate aparatele si sistemele:

• Modificari ale fanerelor (par, piele si unghii) - par uscat, fara stralucire, se rupe usor sau cade; unghii fragile si fara luciu; piele uscata si aspra, care necesita mai multa hidratare
• Modificari la nivelul mucoaselor - uscaciune vaginala, dispareunie (jena la contactul sexual), usturime la mictiune cu infectie urinara supraadaugata, pierderi involuntare de urina la ras, stranut sau la efort cauzate de scaderea tonusului musculaturii pelvine si a detrusorului vezical
• Tesut adipos in exces – predominant in zona abdominala
• Edeme palpebrale si ale mainilor, adica “ochi umflati” dimineata, accentuarea pungilor si cearcanelor
• Dureri ale articulatiilor mici (maini si picioare), uneori cu redoare matinala, adica start mai greu in mobilizare
• Cresterea tensiunii arteriale, unele persoane devenind din hipotensive hipertensive (HTA de 140/95 mm Hg)
• Tulburari de somn – insomnie, somn de calitate proasta
• Schimbari de dispozitie, atitudine pesimista, depresiva, plans facil, ganduri suicidare, scaderea stimei de sine, nervozitate, anxietate, atacuri de panica pana la declansarea unor patologii severe psihiatrice de tipul depresiei severe
• Bufeuri, caracterizate prin valuri de caldura – cresteri ale temperaturii centrale urmate de transpiratii profuze (in exces) cu durata de cateva secunde sau minute. Acestea se pot repeta de cateva ori pe zi sau pe ora. Se asociaza cu cresteri ale tensiunii arterile, ale pulsului, atac de panica, disconfort general
• Stare generala proasta, femeia acuzand oboseala, rau general, ameteli, chiar pierderi ale cunostintei, cefalee, crampe musculare, amorteala buzelor sau mainilor - un corolar de simptome ce pot confuza pacienta si chiar pe medic, in lipsa unei anamneze corecte si complete (istoricul pacientei)

Odata cu instalarea menopauzei, poate creste riscul de aparitie a anumitor afectiuni medicale, precum:

• Boli de inina si boli cardiovasculare. Cand nivelul de estrogen scade, riscul de boli cardiovasculare creste.
• Osteoporoza. In primii ani dupa instalarea menopauzei, majoritatea femeilor pierd rapid din densitatea osoasa, crescand riscul de osteoporoza. Femeile aflate in postmenopauza cu osteoporoza sunt deosebit de sensibile la fracturile coloanei vertebrale, soldurilor si incheieturilor.
• Incontinenta urinara. Deoarece tesuturile vaginului si uretrei isi pierd elasticitatea, este posibil sa apara nevoia frecventa, brusta si puternica de a urina, urmata de o pierdere involuntara de urina (incontinenta de urgenta) sau pierderea urinei atunci cand tusiti, radeti sau ridicati greutati (incontinenta de stres). Frecvent, pot aparea si infectii ale tractului urinar.
• Disconfort in timpul actului sexual. Uscaciunea vaginala si pierderea elasticitatii poate provoca disconfort si sangerari usoare in timpul actului sexual. De asemenea, poate fi afectat si libidoul.
• Crestere in greutate. Multe femei se ingrasa in timpul instalarii menopauzei, deoarece metabolismul incetineste.

De cele mai multe ori, semnele si simptomele asociate menopauzei sunt suficiente pentru ca medicul ginecolog sau endocrinolog sa spuna cu precizie ca o anumita femeie se afla sau nu la menopauza. In ceea ce priveste anamneza, este bine de stiut varsta la care mama, bunica, sora au avut menopauza – impact are si mostenirea genetica, de aceea trebuie mentionate la anamneza daca au fost cazuri de afectiuni oncogenitale, oncomamare sau osteoporoza. De asemenea, medicul va intreba varsta primei menstruatii, numarul de sarcini si greutatile la nastere, durata alaptarii si tipul de contraceptie folosita.

Cosultul endocrinologic se orienteaza spre inspectia si palparea glandei tiroide si a sanilor. Afectarea glandei tiroide in premenopauza sau menopauza nu este deloc rara, iar simptomele se pot confunda cu cele determinate de menopauza - sufocare, nod in gat, anxietate, transpiratii, nervozitate.

Sanii sunt iarasi un punct cheie in consultul clinic. Spre exemplu, aspectul areolelor mai depigmentat sugereaza un deficit mai vechi de estrogeni, in timp ce prezenta pigmentarii normale si a “tonusului” mamar sugereaza inca o secretie de estrogeni. O secretie mamelonara sau o formatiune autopalpata sau depistata de medic sunt semne care necesita evaluare urgenta. Patologia mamara maligna este foarte frecventa in aceasta perioada a vietii femeii si, deci, se impune un screening sistematic si riguros.

Consultul ginecologic este obligatoriu la sase luni la orice femeie activa sexual, iar prevestirea menopauzei nu trebuie sa tina femeia departe de masa ginecologica, dimpotriva. Palparea bimanuala, consultul cu valve, examenul citologic Babes Papanicolau sunt absolut necesare.

Teste recomandate la menopauza

Panelul uzual de screnning: hemoleucograma, profil lipidic, glicemie, transaminaze, functie renala, inclusiv sumar de urina. In cazuri de tulburari de preclimax, se dozeaza nivelul hormonilor sexuali (estrogeni, progesteron) si al gonadotropilor (FSH, LH, prolactina).

Incheierea functiei ovariene este indicata de FSH si LH cu valori mari, peste 70-100, si de valorile scazute ale estrogenilor. Daca inca sunt estrogeni prezenti, in functie de dorinta pacientei, se pot administra per os derivate progesteronice pentru mentinerea mestruatiei inca un timp.

Se dozeaza si hormonii tiroidieni si anticorpii pentru depistarea unei afectiuni tiroidiene –foarte frecvent autoimune.

Controalele medicale periodice după vârsta de 50 de ani și după instalarea menopauzei sunt cu atât mai importante, cu cât această etapă din viața unei femei se asociază cu un risc crescut de probleme de sănătate. Iată care sunt analizele si testele medicale recomandate femeilor dupa 50 de ani.

Imagistica indicata unei paciente cu tulburari de preclimax sau climax deja instalat (adica lipsa menstrelor timp de un an) consta in mamografie si sau ecografie mamara bilaterala, ecografie utero-ovariana transvaginala si, eventual, ecografie tiroidiana. Ecografia transvaginala poate arata absenta sau diminuarea numarului de foliculi ovarieni, aspectul uterului (grosimea endometrului - hiperplazic sau atrofic) si posibile patologii asociate. Mamografia este indicata de obicei ca screening al cancerului de san dupa 40 de ani, mai ales persoanelor cu sanii mari, in asociere cu ecografia de san. Se poate face mamografie si anterior acestei varste in caz de modifcari importante ale ecografiei sau a unei ereditati semnificative de cancer de san.

Terapia menopauzei este complexa si trebuie individualizata. In general, tratamentele se concentreaza pe ameliorarea semnelor si simptomelor si pe prevenirea sau managementul afectiunilor cronice care pot aparea odata cu inaintarea in varsta.

Terapia hormonala

Desi controversata, terapia hormonala de substitutie (HRT) este indicata in primii 5-7 ani de la instalarea primelor semne ale menopauzei, in absenta unei contraindicatii majore, precum neoplazie genito-mamara, accident vascular coronarian sau cerebral, tromboza venoasa profunda. Combinatia de estrogen natural si progestativ are beneficii certe asupra organismului si organelor interne: de la imbunatatirea aspectului parului si unghiilor, controlul greutatii, mentinerea densitatii osoase, a profilului lipidic si nivelului colesterolului bun (LDL), pana la imbunatatirea starii generale, psihicului, memoriei, atentiei si concentrarii, cresterea libidoului, scaderea pierderilor de urina involuntare si a somnului de calitate. In plus, exista protectie pentru cancerul de ovar si impotriva instalarii bolii Alzheimer.

Sunt inca dezbateri privind cresterea incidentei cancerului de san si de endometru, de aceea terapia hormonala trebuie aplicata de la caz la caz si dupa un consult clinic si ginecologic completat cu mamografie si examen Babes-Papanicolau. Bufeurile se amelioreaza dupa aceasta terapie, deci reprezinta o arma eficace de luat in seama.

In cazul femeilor care se tem de “hormoni’” luati oral, se pot recomanda administrari intravaginale de estriol sub diverse forme: ovule, crema. Rolul acestora este de a diminua uscaciunea vaginala, durerea la contact sexual si pierderile de urina.

Tratament cu vitamine si minerale

• Antioxidanti - combinatie de seleniu, zinc, Omega 3, vitaminele A, C ,E sau resveratrol (un derivat din seminte si pielite de struguri negri)
• Aport sustinut de calciu si vitamina D3 pentru preventia aparitia osteoporozei - dozele zilnice recomandate sunt de 1000 mg de calciu elementar si 800 UI de vitamina D3.

Terapia naturista

Natura ne ofera variante de estrogeni naturali – fitoestrogeni. Exemplul de baza sunt soia si laptisorul de matca. Singura problema este ca sunt dificil de dozat si nu exista o doza maxima cunoscuta care creste riscul de cancer de san si endometru. Sunt multe produse pe piata derivate din soia sau asocieri de alte plante precum salvie, brusture, piperul calugarului, mladite de zmeura, maca, cimifuga racemossa. Eficacitatea lor este variabila de la caz la caz, durata de instalare a ameliorarii simptomelor fiind mai mare decat in cazul terapiei hormonale.
Tratamentul bolilor asociate menopauzei

Tratamentul tulburarilor de somn si de dispozitie poate fi intial naturist. Astfel, se pot recomanda tinctura sau ceaiul de sunatoare, lavanda, valeriana, hamei, roinita sau melatonina pana la necesitatea prezentarii la un medic psihiatru pentru terapie adecvata.

Variatiile tensiunii arteriale pot fi corectate initial prin controlul greutatii, reducerea cantitatii de sare si cresterea aportului de calciu. Daca nu se reuseste revenirea la normal, este necesar consultul cardiologic.

Pot aparea valori crescute ale lipidelor sangvine, determinate partial si de scaderea hormonilor estrogeni ce duc la scaderea receptorilor LDL. In aceste cazuri, se recomanda o ajustare a dietei timp de trei luni, cu eliminarea grasimilor animale, iar in caz de esec se trece la medicatie hipocolesterolemianta.

La menopauza, obezitatea reprezinta un factor important de risc pentru bolile cardiovasculare si cancer. Prin urmare, se impune un regim echilibrat de 1400 calorii zilnic, sarac in lipide saturate, mediu in carbohidrati si bogat in grasimi nesaturate, legume, fructe si lactate, reducerea aportului de sare si zahar, renuntarea la fumat, evitarea consumului in exces de cafea si alcool, activitate fizica constanta – minim de trei ori pe saptamana cate 30 minute (urcarea treptelor, exercitii de fitness acasa, mers cu bicicleta), somn de calitate si suficient.

Pana la instalarea completa a menopauzei, contraceptia trebuie urmata prin protectie locala sau dispozitiv intrauterin daca exista anterior, intrucat exista inca risc de sarcina nedorita.

Osteoporoza apare progresiv, dar in primii ani de la menopauza se pierde rapid masa osoasa, deci trebuie luate masuri.

Surplusul in greutate poate fi controlat prin dieta stricta si miscare fizica.

Se recomanda autoinspectarea regulata a sanilor, mamografie si ecografie mamara anuala sau la doi ani, ecografie abdominala la doi ani, test DEXA pentru depistarea osteoporozei, analize de sange anuale.

Surse:

https://www.nhs.uk/conditions/menopause/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menopause/symptoms-causes/syc-20353397
https://www.healthline.com/health/menopause
https://medlineplus.gov/menopause.html
https://www.webmd.com/menopause/guide/menopause-basics#1