Cataracta

Cataracta poate aparea la orice varsta, chiar de la nastere (cataracta congenitala), dar este mai frecventa dupa varsta de 60 ani.

In anumite cazuri, cauzele aparitiei cataractei sunt cunoscute:

• boli genetice (anomalii cromozomiale - galactozemia)
• infectii intrauterine (cu virusul rubeolic, citomegalovirus, virus herpes simplex, virus varicelo-zosterian, toxoplasma)
• traumatisme (lovitura la ochi sau in zonele inconjuratoare)
• boli oculare (uveite, glaucom, miopie)
• dupa operatii oculare pentru alte afectiuni
• boli generale (diabet, miastenie, afectiuni dermatologice etc.)
• medicamente utilizate timp indelungat (cortizonul)
• iradierea
• expunerea la radiatiile UV
• ereditatea
• varsta inaintata

Unele studii iau in calcul si expunerea la noxe, fumatul, consumul excesiv de alcool.

• schimbarea frecventa a ochelarilor - initial, cataracta modifica dioptriile
• se imbunatateste vederea de aproape si scade vederea la distanta (la inceput, unii pacienti, care aveau dioptrii cu plus, se bucura ca “le-a revenit vederea” – pot sa citeasca fara ochelari sau cu ochelari mai vechi, cu numere mai mici)
• cresc dioptriile, la cei cu miopie (lentile cu minus)
• nu se mai vede bine nici cu ochelari (apare senzatia ca permanent ochelarii sunt murdari si trebuie curatati, senzatia de “ceata”) 
• apare vedere dubla (diplopie) 
• vederea este mai scazuta la lumina puternica (in formele centrale de cataracta)
• sensibilitate la lumina (fotofobie)
• vederea unor halouri in jurul surselor luminoase
• modificarea vederii culorilor (par sterse) sau a contrastului
• in formele avansate, pupila devine alba (leucocorie)
• NU apar durere, lacrimare, roseata (decat daca ochiul mai are si alte boli asociate)

Daca observi orice modificare a vederii mergi la oftalmolog pentru un examen ocular. 

Acestea sunt:

In functie de localizarea opacitatilor la nivelul cristalinului:

• Cataracta nucleara, centrala
• Cataracta corticala, periferica
• Cataracta subcapsulara posterioara (central, posterior)

In functie de varsta de aparitie:

• Cataracta congenitala (aparuta de la nastere sau in primii ani de viata) 
• Cataracta de varsta (cauza exacta nu se cunoaste)
• Cataracta complicata (apare dupa boli oculare: uveite, dezlipire de retina, tumori etc).
• Cataracta patologica (apare ca o complicatie a unor boli generale: diabet zaharat, boli endocrine etc).
• Cataracta iatrogena (dupa utilizarea timp indelungat a unor medicamente, ex cortizon, dupa radioterapie)
• Cataracta traumatica (traumatisme oculare sau in zonele invecinate ochiului) 
• Cataracta secundara (opacifierea capsulei posterioare, pielita ramasa din cristalinul natural, dupa operatia de cataracta, se opacifiaza la randul ei; se rezolva prin aplicatii de laser, fara sa fie necesara reoperarea ochiului)

Diagnosticul cataractei se pune de catre medicul oftalmolog in urma examinarii oftalmologice (se stabileste prezenta bolii, stadiul, eventuala asociere cu alte boli oculare).

In stadiile incipiente, este suficienta modificarea ochelarilor.

Cand vederea nu se mai poate imbunatati cu ajutorul ochelarilor, singurul tratament curativ al cataractei, este tratamentul chirurgical:

• in unele forme de cataracta congenitala, operatia trebuie facuta de urgenta, preferabil inainte de varsta de 3 luni (la copil, mai ales daca boala este doar la un ochi, daca se intervine la varste mai mari, ochiul ramane “lenes”, nu invata sa vada)
• urgent trebuie operata si cataracta ce incepe sa se complice cu alte afectiuni (ex glaucom secundar)
• datorita evolutiei aparatelor si cristalinelor artificiale utilizate, nu se mai asteapta “sa fie coapta”, deoarece cataracta matura predispune la complicatii (glaucom, inflamatii), in plus este mai dificil de operat, ceea ce creste riscul de aparitie a complicatiilor; 
• la adult, se poate intervine in orice moment (cand este afectata activitatea zilnica)

Tratamentul chirurgical al cataractei

Pacientul va urma urmatorii pasi:

• este necesar un examen oftalmologic complet (pentru descoperirea unor eventuale boli oftalmologice asociate)
• se efectueaza biometria (o ecografie care determina dioptria, “puterea” cristalinului artificial ce va fi implantat); daca nu se foloseste cristalin artificial, dupa operatie, pacientul trebuie sa poarte ochelari cu dioptrii mari (+10 / + 12 D) atat la distanta, cat si la aproape
• dupa efectuarea biometriei se alege cristalinul: sa fie foldabil (pliabil) pentru a putea fi introdus in ochi printr-o taietura mica; poate avea protectie impotriva UV, poate corecta defecte de vedere mai deosebite (astigmatism mare); exista cristaline care corecteaza vederea la distanta si postoperator este nevoie de ochelari pentru citit sau se pot utiliza cristaline “progresive” care corecteaza atat vederea la distanta, cat si pe cea de aproape (nu mai este nevoie de ochelari); alegerea cristalinului se face de comun acord pacient – medic: conteaza ce doreste pacientul si ce permite starea ambilor ochi; mai exista si cristalinele rigide, mai vechi (care nu se pot plia) – in acest caz trebuie sa se faca o taietura mai mare la nivelul ochiului, care la final trebuie cusuta; din aceasta cauza creste riscul de aparitie al complicatiilor si recuperarea dureaza mai mult (practic nu mai sunt utilizate)
• in functie de varsta pacientului si de eventuala prezenta a unor boli generale, se stabilesc analizele preoperatorii eventual necesare, se discuta despre eventuala existenta a unor alergii, se ajusteaza tratamentele pentru bolile generale
• se stabileste momentul operatiei, care se face in general ambulator (fara internare)
• in ziua operatiei, pacientul se comporta ca intr-o zi obisnuita, poate sa manance, poate bea lichide (nu alcool), ia tratamentele pe care le are de luat; imbracamintea trebuie sa fie lejera; se interzice machiajul ochilor in ziua operatiei.
• pacientul trebuie sa vina insotit 

• in ziua operatiei, pacientul nu intra direct in sala de operatie (este echipat, se face toaleta locala, se pun picaturi pentru dilatarea, marirea pupilei; dilatarea pupilei se poate produce mai repede sau mai incet si asta face ca timpul de asteptare sa fie variabil)
• se face anestezie locala (picaturi in ochi sau injectie); rar, in cazul operatiei efectuate la copii mici sau la persoane care nu colaboreaza, este necesara anestezia generala
• operatia se face sub microscopul operator
• se face o incizie (taietura) atat de mica incat la final, nu necesita a fi cusuta (acest fapt va face recuperarea postoperatorie rapida; este posibil in cazul cristalinelor foldabile, pliabile, imposibil in cazul cristalinelor rigide)
• se utilizeaza tehnica facoemulsificarii (se distruge cristalinul natural cu ultrasunete si se indeparteaza; ramane doar capsula, pielita lui posterioara)
• se inlocuieste cristalinul natural cu un cristalin artificial  
• operatia, in cazurile obisnuite, necomplicate, dureaza mai putin de 30 minute
• cristalinul artificial ramane in ochi pe toata durata vietii (nu trebuie inlocuit)
• se panseaza ochiul
• pacientul, dupa ce-si revine din emotii, pleaca acasa (poate privi la televizor cu celalalt ochi)
• daca dupa ce trece efectul anesteziei, daca apar dureri se poate lua tratament antialgic (antidureros); nu se umbla insa la pansament
• de preferat sa nu doarma pe partea ochiului operat  
• a doua zi pacientul revine la control, aici se indeparteaza pansamentul
• postoperator se face tratament cu picaturi (ce contin antiinflamator, antibiotic), se respecta regulile de igiena (conform unui mic instructaj)
• dupa 4-5 saptamani de la operatie, se prescriu ochelari (daca a fost implantat cristalin “progresiv”, aceasta etapa nu mai este necesara, acest cristalin permitand vedere clara atat la distanta cat si la aproape)

Daca nu exista si alte boli asociate, vederea se recupereaza complet.

Complicatiile operatiei de cataracta

In general sunt rare, minime si tratabile.

Pot sa apara in timpul operatiei sau dupa.

• atingerea endoteliului cornean, cu edem cornean prelungit postoperator 
• spargerea capsulei posterioare, pe care trebuie asezat cristalinul artificial 
• hemoragia coroidiana, extrem de rara, ducand pana la posibilitatea unei hemoragii massive, foarte grave
• inflamatii postoperatorii, mai frecvente la ochi cu antecedente de uveite, iridociclite, la diabetici 
• cresterea tensiunii intraoculare, de asemenea, trecatoare 
• edem retinian (in general la ochi ce prezinta cataracta asociata cu alte afectiuni)
• infectii oculare – endoftalmita – foarte rara, putand duce pana la pierderea vederii si chiar a globului ocular
• dezlipire de retina (mai ales la ochi cu miopie forte sau in cazurile de spargere a capsulei posterioare) 

O serie de strategii sunt de ajutor:

• Adopta o alimentatie sanatoasa care sa includa multe fructe si legume. Fructele si legumele sunt bogate in antioxidanti, vitamine (C si E) si minerale, care contribuie la mentinerea sanatatii ochilor, reduc riscul de a dezvolta cataracta.
• Evitarea toxicelor (fumat, consum excesiv de alcool)
• Poarta ochelari de soare. Lumina ultravioleta a soarelui poate contribui la dezvoltarea cataractei. Poarta ochelari de soare care blocheaza razele ultraviolet B (UVB) atunci cand esti afara.
• Respecta regulile de protectia muncii (unele profesii sunt expuse contactului cu radiatii)
• Mergi regulat la medic pentru examenul oftalmologic. Examinarile oculare contribuie la depistarea cataractei si a altor probleme oculare inca din stadiile precoce. Intreaba medicul care este frecventa cu care trebuie sa efectuezi aceste controale (multe boli oculare, incorect tratate, se pot complica cu cataracta)
• Gestioneaza-ti problemele de sanatate. Urmeaza planul de tratament daca ai diabet sau alte afectiuni generale (tiroidiene, vasculare) care cresc riscul de cataracta.
• Supravegherea evolutiei sarcinii (pentru evitarea aparitiei la copil a cataractei congenitale)

Surse de informatie

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cataracts/symptoms-causes/syc-2035379